Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 2188/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2188/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 2347/277/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 2188
Ședința publică din data de 16 octombrie 2014
Președinte – A. M. R.
Judecători – M. P.
- C. M. M.
Grefier - C. G.-A.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantele . sediul în Municipiul București, sector 4, Splaiul Unirii, nr.162, corp Medical, etaj.1, . C., domiciliată în Municipiul București, ., .. A, ., ambele cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat „R. A. A.” din București, .-41, ., împotriva Deciziei civile nr. 127 din 9 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția I Civilă,în contradictoriu cu intimații pârâții G. F. și C. M., ambii domiciliați în oraș Pătârlagele, județul B..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit: recurenții reclamanți . C. și intimații pârâți G. F. și C. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, iar recursul este timbrat cu 500,00 lei, potrivit chitanței nr._/19.06.2014, anulată și atașată la fila 16 dosar.
S-a mai învederat că prin intermediul Serviciului registratură al instanței, s-a depus la dosar de apărătorul ales al recurentelor, avocat H. M., o cerere prin care solicită amânarea cauzei motivat de împrejurarea că din motive medicale este în imposibilitatea de a se prezenta și copia împuternicirii avocațiale, cerere înregistrată la nr._/16.10.2014.
Se ia act de cererea însoțită de copia împuternicirii avocațiale, depuse la dosar de apărătorul recurentelor reclamante prin intermediul Serviciului registratură.
Curtea, respinge cererea formulată de apărătorul recurentelor reclamante de amânare a cauzei, având în vedere împrejurarea că nu este dovedită, întrucât deși se invocă motive medicale nu există nicio dovadă în acest sens, respectivele înscrisuri fiind necesar a exista la dosar la momentul la care se apreciază asupra solicitării de acordare a unui nou termen.
Curtea, în baza dispozițiilor procedurale aplicabile speței, din oficiu, invocă excepția de inadmisibilitate a recursului și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
CURTEA:
Prin Decizia civilă nr. 127 din 9 aprilie 2014 Tribunalul B. – Secția I Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele . S. C..
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamantele . S. C..
La termenul de judecată din data de 16.10.2014 Curtea a invocat din oficiu excepția de inadmisibilitate a recursului.
În acest context Curtea observă că litigiul pendinte a fost înregistrat pe rolul primei instanțe la data de 16.07.2013.
Așa fiind acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile Noului Cod de procedură civilă.
Ori, potrivit art. 457 alin. 1 Cod pr. civ. hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege în condițiile și termenele stabilite de acestea, indiferent de mențiunile din dispozitivul său.
Pe de altă parte, în lumina dispozițiilor art. XVIII alin. 2 teza I din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi – 15 februarie 2013 - și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a - i din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.
În ceea ce privește sintagma „cereri evaluabile în bani” aceasta a fost pe deplin lămurită în considerentele în Decizia nr. 32/2008 a Înaltei Curții de Casație și Justiție – Secții Unite, publicată în Monitorul Oficial al României – Partea I nr. 830/10.12.2008 și pronunțată într-un recurs în interesul legii.
Astfel, s-a statuat că acțiunea are ca obiect, de regulă, protecția unui drept sau a unui interes pentru realizarea căruia calea justiției este obligatorie. Obiectul acțiunii se concretizează și nuanțează prin mijlocul procesual folosit, obiectul cererii de chemare în judecată constituindu-l pretenția concretă a reclamantului.
Potrivit cu natura și obiectul dreptului exercitat, pot fi distinse acțiuni personale (atunci când se valorifică un drept personal, de creanță), acțiuni reale (când dreptul a cărui protecție se urmărește este unul real) și acțiuni mixte (când se valorifică deopotrivă un drept personal și unul real), acțiuni extrapatrimoniale și acțiuni patrimoniale, acțiuni mobiliare și acțiuni imobiliare, acțiuni petitorii și acțiuni posesorii.
Acțiunile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic, pe când acțiunile extrapatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, drepturi fără conținut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale.
Natura acțiunilor corespunzătoare acestor din urmă drepturi, precum și caracterele juridice ale acestor acțiuni sunt atribuite de natura și specificul drepturilor personale nepatrimoniale prezentate, este adevărat incomplet, de art. 54 din Decretul nr. 31/1954.
Acțiunile mixte sunt o varietate a acțiunilor cumulative, semnificând o juxtapunere a acțiunii personale și a acțiunii reale imobiliare, între care există o suficientă legătură pentru a putea fi exercitate împreună. În general există două categorii de asemenea acțiuni: acțiunile în executarea unui act juridic prin care s-a transferat ori a fost creat un drept real imobiliar, dând naștere totodată unei obligații personale, și acțiunile în rezoluțiune/reziliere, în revocare, în resciziune, în reducțiune și cele în anularea/constatarea nulității absolute a unui act translativ sau creator de drepturi reale.
Întrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecințele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competenței, alcătuirea completului, determinarea căii de atac.
Ca atare, se poate afirma că dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție "transferă" caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși și, astfel, procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un drept patrimonial, real sau de creanță.
În consecință, ori de câte ori pe calea acțiunii în justiție se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibilă și necesară.
În aceste condiții trebuie considerate acțiuni patrimoniale, în care valoarea obiectului cererii determină competența materială sau căile de atac, între altele, acțiunea prin care reclamantul solicită obligarea pârâtului să-i întocmească act de vânzare-cumpărare, cererea de raport, acțiunea în reducțiune testamentară, acțiunile în constatarea existenței sau inexistenței unui drept, în măsura în care se referă la bunuri evaluabile în bani, acțiunile în constatarea simulației unui contract de vânzare-cumpărare a unui bun imobil sau mobil, acțiunile în regres și în revocare.
Raportând aceste considerații generale la speța pendinte Curtea observă că acțiunea cu care a fost investită inițial Judecătoria Pătârlagele a avut ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru diferite cote din mai multe suprafețe de teren.
Acestea au făcut obiectul convenției intitulată „Contract de promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare”.
Ori, un astfel de demers judiciar, având ca obiect suplinirea consimțământului promitenților vânzători la încheierea convenției de vânzare cumpărare cu consecința transmiterii dreptului de proprietate asupra terenurilor în patrimoniul promitentei cumpărătoare sau după caz a cumpărătorului dreptului litigios se circumscrie fără putere de tăgadă în cadrul cererilor evaluabile în bani.
Pe de altă parte, potrivit chiar promisiunii de înstrăinare contravaloarea bunului promis a fost de 57.765 euro, echivalent în lei 242,613, care se susține că a fost de altfel și achitat, acesta fiind singurul criteriu obiectiv de stabilire a valorii litigiului și care nu a fost contestat.
Față de cele pe larg expuse în precedent Curtea observă că, hotărârea de primă instanță este supusă numai căii de atac a apelului.
Așa fiind Curtea urmează să admită excepția de inadmisibilitate a recursului invocată din oficiu.
Pe cale de consecință Curtea va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de reclamantele . sediul în Municipiul București, sector 4, Splaiul Unirii, nr.162, corp Medical, etaj.1, . C., domiciliată în Municipiul București, ., .. A, ., ambele cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat „R. A. A.” din București, .-41, ., sector 1, împotriva Deciziei civile nr. 127 din 9 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția I Civilă,în contradictoriu cu intimații pârâții G. F. și C. M., ambii domiciliați în oraș Pătârlagele, județul B., ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. M. R. M. P. C. M. M.
GREFIER,
C. G.-A.
Red. RAM
6 ex./27.10.2014
d.f. nr._ Judecătoria Pătârlagele
j.f. N. T.
d.a. nr._ Tribunalul B.
j a. D. R. G. I. R.
Operator date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
| ← Strămutare. Sentința nr. 67/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Fond funciar. Decizia nr. 346/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
