Obligaţie de a face. Decizia nr. 1952/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1952/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 25964/200/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA nr.1952
Ședința publică din data de 23 septembrie 2014
Președinte - C. Ș.
Judecători – V. S.
– E. M.
Grefier - A. F.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții T. I. și T. G., ambii domiciliați în B., ., județ B., împotriva deciziei civile nr.153 din 16.04.2014 pronunțată de Tribunalul B., în contradictoriu cu intimatele-reclamante I. I. A., domiciliată în B., ., județ B. și G. G. C., domiciliată în B., ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-pârâți reprezentanți de avocat M. C. A. din Baroul B. și intimații-reclamanți I. I. A. reprezentată de procurator I. M., conform procurii judiciare autentificată prin încheierea nr.1441 din 7.07.2014 de notar public Ș. C.-L. – B., fila 26 și G. G. C. personal.
Procedura legal îndeplinită.
Curtea, în temeiul disp.art.6 din Legea nr.192/2006, informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
Recurs timbrat cu 8,00 lei taxă judiciară de timbru conform chitanței nr._ din 9.05.2014 – fila 7 dosar.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatele-reclamante au depus la dosar întâmpinare.
Avocat M. C. A. având cuvântul solicită comunicarea unui exemplar de pe întâmpinare, precizând că nu cere acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia. Cu privire la disp.art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958 arată, la solicitarea instanței, că înțelege să își mențină toate susținerile din recurs.
Procurator I. M. având cuvântul solicită respingerea excepției prescripției că nefondată.
Avocat M. C. A. având cuvântul solicită în baza disp. art.305 alin.2 Cod pr.civilă încuviințarea probei cu înscrisuri noi și depune la dosar în copie conformă cu originalul un acord de mediere încheiat între recurentul T. I. și Municipiul B. – prin primar, prin care este recunoscut dreptul de proprietate a construcției astfel cum a fost modificat după cumpărare. Un exemplar îl înmânează și procuratoarei I. M..
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri noi solicitată de apărătoarea recurenților și lasă cauza la a două strigare pentru a da posibilitate părților adverse că ia cunoștință de acest înscris.
După reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns aceleași părți.
Procurator I. M. având cuvântul arată că nu solicită termen pentru a-și pregăti apărarea în funcție de înscrisul nou ce i-a fost comunicat în ședința publică de azi.
În continuare, părțile având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat M. C. A. având cuvântul pentru recurenții-pârâți susține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Decretului nr.167/1958 în ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune având că obiect obligația de a face. Pe fond, arată că la baza litigiului de față a stat extinderea pe verticală a imobilului și anume cele două ferestre montate la hol și baie care au făcut posibilă vederea către proprietatea reclamanților. Mai arată că reclamantele nu și-au exprimat niciodată dezacordul cu privire la această situație, stând în pasivitate de unde s-a prezumat acordul tacit al acestora.
De asemenea, susține că Tribunalul B. a avut în vedere doar o probă administrară în cauză respectiv raportul de expertiză fără a ține seama de celelalte probe cu înscrisuri; că pârâții nu au avut autorizație de construcție dar acordul de mediere depus azi la dosar dovedește buna-credință a recurenților la edificarea construcției. Precizează că cele două ferestre sunt de aerisire și nu de vedere, în acest sens făcând referire la concluziile expertului care a concluzionat că acestea nu sunt ferestre strict de vedere, apreciind că au fost amplasate din pură necesitate.
În ceea ce privește desființarea jgheaburilor și streșinii, arată că acestea au scurgerea orientată într-un burlan colector care, la rândul său, se scurge în stradă, aceeași situație regăsindu-se și în legătură de țeava de gaze.
Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei pronunțată de tribunal și pe fond menținerea sentinței pronunțată de prima instanță. Cu cheltuieli pe cale separată.
Procurator I. M. având cuvântul pentru intimata-reclamantă I. I. A. solicită respingerea recursului și menținerea deciziei din apel care este corectă și prin care s-a dat eficiență concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză. Solicită cheltuieli de judecată pentru fond reprezentând onorariu expert.
Intimata-reclamantă G. G. C. având cuvântul solicită respingerea recursului și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Buzăuz. În esență, susține că recurenții i-au încălcat dreptul de proprietate prin solicitarea de anvelopare a imobilului-construcție aflat pe hotar; că aceștia nu au prezentat la efectuarea expertizei documentația tehnică a instalației de gaze; că experții au stabilit că cele două ferestre nu sunt legal construite și că recurenții și-au amplasat centrala termică în baie.
C u r t e a
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamantele I. I. A. și G. G. C. au solicitat în contradictoriu cu pârâții T. I. și T. G. pronunțarea unei sentințe prin care pârâții să fie obligați să-și desființeze ferestrele deschise spre proprietatea reclamantelor, amplasate la o distanta mai mica decât cea legală, să-și retragă streașina casei, jgheaburile și burlanele, în sensul de a-și modifica acoperișul astfel încât zăpada și apa să nu mai cadă sau să nu mai fie dirijate pe proprietatea lor, să-și ridice țeava de gaze de pe terenul reclamantelor și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că imobilul proprietatea pârâților este situat pe linia de hotar, limitrof proprietății lor și ferestrele deschise în peretele situat spre proprietate se află la o distanță mai mică decât cea legală. Au mai arătat că inițial acoperișul casei era într-o singura apă, și după ce pârâții au devenit proprietari, l-au modificat în așa fel încât apa de ploaie este dirijata pe terenul reclamantelor și țeava de gaze care alimentează casa pârâților este tot pe terenul lor.
Reclamantele au susținut că pârâții au dobândit imobilul în anul 1995 și în timp i-au adus numeroase amenajări, extinderi prin care le-au adus neajunsuri, relațiile de vecinătate s-au degradat, le este afectată intimitatea prin vederea directă spre proprietate și prin ferestrele permanent deschise prin care se aud discuții.
Pârâții au formulat întâmpinare și cerere reconvenționala.
Prin întâmpinare, s-a solicitat respingerea cererii, arătându-se că sunt proprietarii imobilului din anul 1995, când era în viață mama reclamantelor, S. V., care a decedat de peste un an și, urmare acestui eveniment, au fost declanșate conflictele de vecinătate, întrucât reclamantele devenite proprietare, nu au mai permis pârâților accesul prin curtea lor, pentru a izola termic zidul din spate al casei.
Astfel, la casa cumpărată care avea un singur nivel, pârâții, având autorizație de construcție și acordul vecinilor, inclusiv al mamei reclamantelor, au extins construcția pe verticala și pe peretele de la etaj, spre proprietatea reclamantelor, cu acordul mamei acestora; au construit o fereastra în capătul holului la o înălțime de peste 1,50 m de la pardoseală (1 m înălțime și 0,80 m lățime) și o altă fereastra în baie la o înălțime de 2,10 m de pardoseală (0,14 m înălțime și 0,5 m lățime), ambele ferestre cu rol de iluminare și aerisire, fiind posibilă vederea spre proprietatea paratelor numai dacă se urcă pe un scaun sau pe o scară, astfel vederea este numai spre cer.
S-a mai arătat că disp.art. 611-613 cod civil limitează exercițiul dreptului de proprietate în cazul vederii directe asupra fondului vecin, dar concomitent ele recunosc neîngrădit existenta servituții de lumină, având un caracter reciproc în sarcina și beneficiul tuturor proprietarilor unor fonduri limitrofe –așa cum a reținut ICCJ prin decizia civilă nr. 2172/18.03.2005 în dosar nr. 8648/2004 –astfel că, cuprinde atât obligația de respectare a anumitor distante la servitutea de vedere dar și recunoașterea servituții de lumină și aerisire a locuinței.
În ceea ce privește streașina casei, jgheaburile și burlanele, acestea au fost construite potrivit legii, proiectului și autorizației cu consimțământul mamei reclamantelor; apele pluviale se scurg de pe acoperiș în jgheab fiind dirijate prin burlane spre rigola din stradă, fiind respectate disp. art. 615 Cod civil.
Referitor la capătul de cerere privind țeava de gaze aferenta casei, aceasta este amplasata pe zidul locuinței pârâților la o înălțime de 2-6 m de sol.
Prin cererea reconvențională pârâții-reclamanți au solicitat obligarea reclamantelor-pârâte, în temeiul art. 608 Cod civil ca acestea să taie crengile unui nuc, care se întind și degradează acoperișul casei; să îndepărteze iedera de pe zidul casei și să le permită accesul pe terenul lor pentru efectuarea lucrărilor de izolare termică a locuinței; să ridice țevile de gaze și contoarele aferente aflate pe zidul de la stradă al casei pârâților.
Reclamantele au formulat răspuns la întâmpinare și cererea reconvențională, prin care arată că ramurile nucului sunt tăiate personal de pârât și se afla la 6 m de hotar; iedera a fost plantată de fostul proprietar al casei, fiind tăiată de pârâți, cărora li s-a asigurat accesul în curtea reclamantelor; iedera poate fi menținută având în vedere că datorita înălțimii casei pârâților, casa reclamantelor se afla în umbră și oxigenul acestei plante poate fi o compensație; cutia de gaze s-a aflat la limita dintre proprietăți, însă odată cu extinderea locuinței pârâților a fost încorporată în zidul lor, iar țeava de gaze este suspendată pe proprietatea lor, deasupra garajului; referitor la accesul pârâților de a-și repara spatele casei, arata că nu se impune, deoarece ultima reparație s-a făcut în anul 2006, când aceștia au montat schele și că nu sunt de acord cu izolarea termică a peretelui din spatele casei pârâților, întrucât prin montarea de polistiren și încărcarea peretelui cu plasa și ciment, le este practic luat din teren, și cum curtea este foarte mică, fiecare „cm” este prețios.
S-a mai arătat că acest conflict a fost inițiat de pârâți, care, la scurt timp după moartea mamei reclamantelor, au formulat o cerere în dosar nr._/200/2011, acțiune respinsă de instanță.
În ceea ce privește ferestrele, dacă au rol de iluminare, solicită că pârâții să fie obligați să le zidească deschiderile cu cărămidă de sticlă, aerisirea urmând a se face pe ușa pentru hol și prin ventilator - pentru baie.
Prin sentința civila nr._ din data de 12.09.2013, Judecătoria B. a admis în parte cererea principala și, în parte, cererea reconvențională, a obligat pârâții-reclamanți să amplaseze panouri-paravan care să obtureze vederea spre curtea și locuința reclamantelor-pârâte pentru cele două ferestre (baie și hol) situate la etajul II al construcției proprietatea pârâților reclamanți și a obligat reclamantele parate să permită accesul pârâților reclamanți prin curtea locuinței în vederea efectuării reparațiilor curente la zidul casei, să îndepărteze iedera și să efectueze izolarea termică a zidului cu polistiren expandat începând de la 50 cm înălțime față de sol și până la acoperiș și a respins capetele de cerere formulate de reclamante având că obiect desființarea ferestrelor deschise spre proprietatea lor, retragerea streașinei casei, jgheaburilor și burlanelor, ridicarea țevii de gaze și capetele de cerere formulate de paratii reclamanți, având că obiect obligarea paratelor la tăierea ramurilor nucului, debranșarea țevilor de gaze, mutarea celor două contoare de gaze, îndepărtarea iederii de pe zidul casei și a compensat în totalitate cheltuielile de judecata efectuate de părți.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a că reclamantele surori sunt proprietarele imobilului casa de locuit și teren situat în B., ., așa cum rezultă din contractele de donație autentice nr. 6044/17.12.1996 și nr. 6045/17.12.1996 eliberate de BNI Visinoiu E. – B., proprietate primită de la mama lor, numita S. V. care a deținut în fapt proprietatea casei, având drept de uzufruct viager, până la momentul decesului survenit în anul 2011.
Pârâții, soț-soție sunt proprietarii imobilului casa de locuit și teren situat în B., ., așa cum rezulta din contractul de vânzare cumpărare autentic nr.5375/27.03.1995 eliberat de notariatul de Stat Județean B..
Pârâții au extins pe verticală locuința cumpărată care avea un singur nivel, potrivit autorizației de construire nr.9409/20.06.1995, a certificatului de urbanism nr. 490/19.06.1995, a planului de situație, avize sanitare de prevenire și stingere a incendiilor, acord de mediu, documentație autorizație construcție proiectată de arhitect M. M., memoriu tehnic general.
Odată cu această extindere au fost prevăzute la etajul II, pe peretele spre proprietatea reclamantelor situat inițial și în prezent, pe linia de hotar, cu acordul mamei reclamantelor care locuia la nr. 24, două ferestre, una situată în capătul unui hol, la o înălțime de 1,50 m de pardoseala, cu dimensiuni de 0,80 ml și aproximativ 1 m /h pentru iluminat și aerisire, iar a două fereastra, situata în baie la o înălțime de 2,10 m de pardoseala cu dimensiuni de 0,5 m /l și 0,14 m/h cu rol de iluminare și aerisire, fiind posibilă vederea spre proprietatea reclamantelor, numai a cerului, în condițiile în care există o scară sau un scaun pentru urcare, ferestre care au fost edificate în anul 1997, care sunt prevăzute cu geamuri cu autocolant, pârâții fiind de acord să aplice în exteriorul acestora câte un paravan pentru a fi obturată în totalitate vederea spre curtea reclamantelor.
Potrivit disp. art. 611 Cod civil, unul din vecini nu poate face fără consimțământul celuilalt fereastra sau deschidere ., iar potrivit art. 612 Cod civil, nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, asupra proprietății vecinului său de nu va fi o distanță de 19 dm între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină.
În speța dedusa judecății, pârâții au prevăzut la etajul II al locuinței, deci la o înălțime ce nu afectează intimitatea prin vederea directa în proprietatea reclamantelor, au construit două ferestre pentru iluminare și aerisire locuință, iar practica judiciară, a consacrat dreptul de a avea ferestre în acest scop prin Decizia civila nr. 2172/18.03.2005, pronunțată de ICCJ – Secția civilă în dosarul nr. 8648/2004 în care dispune că prev. art. 611-613 Cod civil, limitează exercițiul dreptului de proprietate în cazul vederii directe asupra fondului vecin, dar concomitent, ele recunosc neîngrădit existența servituții de lumină; limitarea și corelativ recunoașterea unei servituți de lumina, au un caracter reciproc în sarcina, respectiv, beneficiul tuturor proprietarilor unor fonduri limitrofe. Acest lucru înseamnă că acțiunea de servitute pornita de unul din proprietarii învecinați împotriva celorlalți nu poate avea că obiect decât consacrarea judiciara a obligației și în același timp a dreptului de servitute.
Potrivit disp.art. 615 Cod civil, tot proprietarul este dator a-și face streașina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul sau, sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului sau.
Prin efectuarea cercetării locale și încheierea procesului-verbal, instanța a reținut că imobilul pârâților este prevăzut pe peretele din spate spre curtea reclamantelor, cu patru burlane verticale, care toate au scurgerea într-un burlan de colectare orizontal oblic pe toata lungimea imobilului pârâților și care are scurgerea în stradă.
În ceea ce privește cutia de gaze, aceasta este încorporată în construcția aparținând pârâților încă din anul 1996, iar țevile de gaze nu se află pe terenul proprietatea reclamantelor.
Procesul-verbal de cercetare la fața locului stabilește că ramurile nucului aflat în curtea reclamantelor sunt tăiate, acesta fiind la o distanta de 6 m de imobilul pârâților.
Potrivit art. 608 Cod civil, vecinul poate cere ca arborii și gardurile vii puși la o distanta mai mică să se scoată și acela pe a cărui proprietate se întind crăcile arborilor vecinului, poate să-l îndatoreze a le tăia. Dacă rădăcinile se întind pe pământul sau are drept a le tăia singur.
În cauza pendinte judecății, a rezultat fără putință de tăgadă că nucul aflat în curtea reclamantelor este la o distanta de 6 m de casa pârâților, având o parte din coroana deasupra acoperișului casei pârâților, fiind vizibile urmele cioatelor îndepărtate tăiate din trunchi, operațiuni făcute de pârâți cu acordul reclamantelor, situație similară și pentru iedera din spatele zidului pârâților, care este tăiată de pârâți la nevoie.
Referitor la capătul de cerere având că obiect accesul pârâților-reclamanți prin curtea locuinței reclamantelor, pentru efectuarea reparațiilor curente și izolarea termică a zidului cu polistiren expandat, instanța a constatat că tencuiala este veche iar reclamantele au arătat că reparația acestui zid s-a făcut în anul 2006 și că nu reclamă nicio urgență invocând pe aceasta cale soluția pronunțată în cauza nr._/200/2011, având ca obiect ordonanța președințială prin care pârâții din aceasta cauză au solicitat accesul în curtea reclamantelor pentru efectuarea lucrărilor de reparații și izolare termică a peretelui din spatele casei aflat pe hotar, în care s-a pronunțat sentința civila nr. 8511/02.11.2011 prin care instanța a respins cererea și a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 581 Cod proc civila.
Susținerile pârâților reclamanți s-au apreciat întemeiate, având în vedere că în aplicarea directivelor 206 /32/CE și nr. 210/31/UE emise de Parlamentul European privind performanta energetica a clădirilor, în scopul reducerii consumului de energie la clădirile de locuit, ca măsura de protecție socială a populației, a fost adoptată OUG 69/2010 modif. prin Lg 76/201, privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală. Astfel, art.1 prevede că reabilitarea termică a blocurilor și clădirilor de locuințe, constituie acțiune de interes public în scopul reducerii consumurilor energetice la consumatorii finali cu efect direct în reducerea costurilor cu încălzirea, iar art. 2 stabilește că scopul acestei ordonate este facilitarea accesului proprietarilor locuințelor –persoane fizice, la contractarea de credite bancare acordate de instituțiile de credit cu garanție guvernamentală și dobânda subvenționata pentru executarea lucrărilor privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit.
Pe de altă parte, instanța a constatat că imobilul proprietatea pârâților cumpărat în anul 1995 a fost modernizat și extins pe verticală, cu respectarea dispozițiilor legale privind emiterea autorizației de construcție și a celorlalte documente necesare, că mama reclamantelor și reclamantele au cunoscut și văzut modul de efectuare a construcției și aveau posibilitatea dacă, pârâții le aduceau prejudicii, să solicite sistarea lucrărilor de construcție, însă nu au formulat o astfel de cerere, reclamanta I. I. A. având domiciliul la această adresa și la momentul contractului de donație din anul 1996.
Acest conflict de vecinătate nu-și poate avea originea în dorința de șicanare a pârâților-reclamanți, care au formulat și pe cale de ordonanță președințială, cerere privind accesul în curtea reclamantelor pentru efectuarea izolării termice a zidului ci în nevoia pârâților de a-și izola locuința potrivit disp. OUG 69/2010, în scopul reducerii consumului energetic cu efect în reducerea costurilor cu încălzirea, având în vedere facilitățile oferite în acest sens de stat.
În temeiul art. 276 Cod procedură civilă au fost compensate în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamantele I. I. A. și G. G. C..
În motivele de apel s-a arătat, în esență, că instanța nu a lămurit aspectele legate de încălcarea regimului construcțiilor, săvârșite de pârâți care, în disprețul evidentei și autorizației de construire, a certificatului de urbanism, a planului de situație, a memoriului tehnic, a acordului de mediu de care a dispus, și despre care reclamantele, au luat la cunoștința în timpul dezbaterilor.
Nu s-a avut în vedere că la nivelul 2 există deschideri practicate la imobilul proprietatea intimaților, care le afectează direct intimitatea și nu a fost respectat regimul de înălțime conform certificatului de urbanism, deoarece distanța dintre clădirile alăturate trebuie să fie direct proporțională cu înălțimea construcției. Ferestrele care se află la etaj și care dau pe proprietatea reclamantelor sunt ilegal construite și nu respectă dispozițiile art.612 CC., respectiv distanța de 19 decimetri între zidul pe care se fac aceste vederi și proprietatea vecină.
În ceea ce privește jgheaburile, burlanele și streașină, deși proiectul imobilului prevede că apele pluviale să se colecteze în curtea proprietății intimaților, conf. Acordului de Mediu și a Planului învelitorii, în urma modificărilor flagrante ale construcției, au fost amplasate jgheaburile colectoare și burlanele. În anotimpurile ploioase apa se revarsă în curte, iarna zăpada depozitată pe acoperiș cade în curtea acestora, îngropând pur și simplu distanța foarte mică dintre casa intimaților și a acestora, în așa maniera încât nu se poate circula. De aceea, instanța de fond a încălcat prevederile art.611-615 din Codul civil.
Cu privire la țeava de gaze care trece tot pe proprietatea apelantelor, deși este pe peretele casei lor, nu au depus niciun proiect care să demonstreze existența ei prin spatele casei și nici acordul apelantelor în scris, la care intimații au făcut referire. Acest fapt denotă că s-a încălcat încă o data proiectul și că țeava de gaze este ilegal amplasată. Mai mult, pentru a fi verificată trebuie să intre în curtea apelantelor.
Între peretele hotar pe care este construită casa fam. T. și deschiderea la casa reclamantelor este o distanță de 7 ml, iar înălțimea construcției intimaților este de peste 12 m.
În cauză s-au administrat proba cu interogatoriul, acte și cercetare la fața locului de care prima instanța nu a ținut cont. Deși s-a făcut aplicarea prevederilor art. 225 Cod pr.civila și s-a luat act de intimați, aceștia nu s-au prezentat la interogatoriu, cu toate că au fost legal citați. În mai multe termene instanța a cerut tuturor instituțiilor abilitate respectiv Primărie, Inspectoratul de stat în construcții, precum și intimaților, documente din care să rezulte situația construcției. Aceștia nu au răspuns solicitărilor instanței, tergiversând mersul firesc al judecații. La cercetarea la fața locului s-au consemnat aspectele semnalate reclamante dar instanța a înlăturat nejustificat toate aceste aspecte.
Deși instanța a admis cererea privind închiderea ferestrelor, dar prin soluția acceptată de pârâți și anume, cu panouri care să obtureze numai vederea nu și zgomotele, mirosurile, etc., a invocat decizia civilă nr.2172/12.03.2005, care nu are nicio legătură cu situația de fapt și este de neacceptat întrucât și din spatele acestor panouri pot vedea în curtea vecinilor.
Cu toate că acoperișul a fost modificat dintr-o apă în două, instanța a trecut cu lejeritate peste o situație probată și demonstrată la fața locului, a respins cererea de desființare a jgheaburilor, burlanelor și streașinii.
S-a susținut că se impunea desființarea jgheaburilor, burlanelor și streașinei de pe amplasamentul existent și reorientarea lor, conform proiectului aprobat.
Țeava de gaze a fost amplasată la bunul plac al intimaților și se impunea desființarea ei și amplasarea conform proiectului aprobat de Distrigaz SA.
Că intimații sunt de totală rea-credință o demonstrează atitudinea lor de sustragere de la obligația de a depune actele cerute de instanța, încercarea repetată de a abate atenția acesteia, incluzând în borderoul de acte depuse schițe și planuri de la altă proprietate, ceea ce denotă lipsa totală de respect față de justiție și instanța.
De asemenea, s-a arătat că admiterea în parte a cererii reconvenționale este nelegală și netemeinică întrucât instanța nu se pronunță cu privire la ansamblul probator și nu face referire la niciunul din actele depuse.
Instanța a dat o hotărâre contradictorie, pentru că se pronunță fie pentru admiterea cererii privind tăierea iederei, fie pentru respingerea acesteia. Iedera a fost plantată de fostul proprietar de la care cei doi pârâți-reclamanți și-au dobândit proprietatea imobilului. Ea a fost tăiată de cei doi, în 2006 acceptându-le accesul prin curte pentru refacerea zidăriei. Iedera poate fi menținută, în condițiile în care imobilul pârâților depășește în înălțime prevederile RGU-HGR 525/1996, în speța art. 31.
Așa cum se regăsește, iedera nu a creat niciun prejudiciu spatelui casei fam. T., zidăria fiind în bună stare, este proaspăt refăcută în 2006, ea având chiar un rol de protecție și fiind o veritabilă gradină verticală, așa cum prevăd normele europene. În lipsa oricărei probe care să ateste că prezența acestei plante a adus sau poate să aducă prejudicii, se apreciază că acest capăt de cerere nu poate fi admis. La cercetarea la fața locului, judecătorul nu a luat în considerare existența ei.
S-a criticat sentința și în ceea ce privește admiterea capătului de cerere în legătura cu izolarea termică a imobilul pârâților-intimați hotar cu terenul apelantelor, întrucât prin montarea de polistiren și încărcarea peretelui cu plasă și ciment plus finisaj, le este practic luat din spațiu, chiar dacă s-ar face de la 50 cm de sol. Curtea ar deveni pentru o astfel de construcție, 12m înălțime, un adevărat șantier cu schele, echipe de muncitori, materiale, așa cum s-a întâmplat în 2006. În momentul când au construit, intimații trebuiau să lase 50 de cm de la hotar pentru astfel de lucrări.
Prin referirea la Directivele 206/32/CE și nr.210/31/UE, precum și la OUG 69/2010 modif. prin Legea 76/2011, se dă practic dreptate intimaților de rea-credința, fac ca practic să ducă la încălcarea dreptului proprietății prin aplicarea lor.
S-a solicitat respingerea tuturor cererilor din reconvențională în urma argumentelor aduse.
Mai arată că, în mod greșit s-au compensat cheltuielile de judecată din moment ce pârâți nu au achitat decât o taxa de timbru simbolică, după ce instanța le-a pus în vedere la câteva termene.
Intimații T. I. și T. G. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii.
Au arătat că nu se impune demolarea etajului locuinței, mutarea țevii de gaze amplasată pe peretele casei lor și se impune permiterea accesului prin curtea locuinței apelantelor pentru a efectua lucrări de izolare termică a construcției, ceea ce presupune amplasarea schelelor pe terenul lor iar anveloparea peretelui, chiar până la o distanță de 50 cm de sol nu afectează "proprietatea" supraterană.
Cele două ferestre au ca scop iluminarea și aerisirea spațiilor care nu au alt perete spre exterior, respectiv holul și baia.
Susținerile apelantelor cu privire la zgomote și mirosuri insuportabile, la faptul că intimații nu au alte preocupări decât să arunce mizerie și substanțe toxice în curtea lor sunt ofensatoare și lipsite de suport probator. în măsura în care ar fi reale aceste susțineri, apelantele aveau posibilitatea să sesizeze organele abilitate și să probeze în instanță afirmațiile cu procese verbale de contravenție sau alte sancțiuni aplicate pentru nerespectarea raporturilor de vecinătate.
Apelantele își exercită abuziv drepturile procesuale.
La momentul edificării etajului, a amplasării celor două ferestre și a țevii de gaze, apelantele locuiau, că proprietare, în imobilul învecinat și, verbal, au fost de acord cu construcția în actuala formă.
Apelantele și-au dat acordul tacit prin pasivitate, iar acestea nu pot proba că s-au opus edificării, în anul 1996, a etajului în actuala configurație, decât cu acte, respectiv sesizări adresate la vremea respectiva primăriei, Inspectoratului pentru construcții, Oficiului pentru Protecția Consumatorului, instanței de judecată, poliției pentru tulburarea liniștii, etc.
Apelantele le îngrădesc acest drept prin refuzul de a își exercita dreptul legal, de a avea acces prin curtea lor în vederea exercitării prerogativelor de proprietari, printre care și efectuarea reparațiilor și anvelopării peretelui locuinței.
Acționarea în instanță, la 17 ani după construirea etajului și după împlinirea termenului prescripției achizitive de scurtă durată relevă reaua-credință a apelantelor, încălcarea relațiilor de bună vecinătate, caracterul nefondat al acțiunii și al apelului.
Prin încheierea din 15 ianuarie 2014, tribunalul a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice judiciare având că obiectiv următoarele:
- să se stabilească dacă ferestrele care aparțin imobilului pârâților și care fac obiectul prezentului litigiu sunt ferestre de lumină și aerisire sau ferestre de vedere, dacă acestea sunt orientate cu vizibilitate directă în curtea imobilului proprietatea reclamantelor I. I. A. și G. G. C.; să precizeze expertul dacă ferestrele sunt de vedere, dacă se pot monta cărămizi de sticlă pentru a împiedica vederea directă în curtea apelantelor; să precizeze dacă, printr-o eventuală montare, se asigură necesarul de lumină în imobilul proprietatea pârâților;
- să precizeze dacă streașina casei, jgheabul și burlanele de la imobilul proprietatea pârâților cad pe terenul proprietatea reclamantelor, în caz afirmativ, să precizeze o soluție tehnică și dacă există posibilitatea colectării acestor ape, astfel încât acestea să fie racordate la rețeaua de canalizare și scurgerea să se facă prin jgheaburi amplasate la imobilul pârâților;
- să precizeze dacă țeava de gaze de la imobilul pârâților este amplasată pe terenul reclamantelor, să indice dacă la momentul cumpărării imobilului de către pârâții T., acesta, inițial se afla sau nu pe linia de hotar dintre cele două părți;
- în ceea ce privește fereastra de la grupul sanitar de la etaj, să precizeze expertul dacă este de aerisire sau de vedere; dacă este de vedere, să precizeze o modalitate tehnică de obturare atât a vederii și mirosului care s-ar răspândi în curtea reclamantelor.
Prin tragere la sorți a fost desemnat în cauză să efectueze raportul de expertiză tehnică judiciară expert P. M..
Tribunalul B., prin decizia civilă nr. 153 din 16 aprilie 2014, a admis apelul și a schimbat în parte sentința în sensul că a admis în parte acțiunea și în parte cererea reconvențională, astfel:
1) A obligat pârâții să desființeze ferestrele de la nivelul 2 al corpului de clădire 3 (de la hol și baie), deschise spre proprietatea apelantelor;
2) A obligat pârâții să-și ridice jgheaburile, burlanele precum și țeava de gaze de pe peretele casei ce se învecinează cu proprietatea apelantelor;
3) A obligat pârâții să-și modifice streașina casei dinspre proprietatea apelantelor, astfel încât zăpada și apele pluviale să se scurgă pe terenul pârâților și;
4) A respins capătul de cerere reconvențională, privind obligarea apelantelor să permită accesul pârâților prin curtea locuinței în vederea efectuării izolării termice a zidului cu polistiren expandat, începând de la 50 cm înălțime față de sol și până la acoperiș, menținând restul dispozițiilor sentinței și a obligat intimații la plata sumei de 904 lei cheltuieli de judecată către apelante.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că proprietatea reclamantelor imobil casă de locuit și teren situat în B., . se învecinează cu proprietatea pârâților constând în imobilul casă de locuit și teren situat în B., ..
Pârâții au extins pe verticală locuința care avea un singur nivel, potrivit autorizației de construire nr. 9409/20.06.1995, a certificatului de urbanism nr. 490/19.06.1995, a planului de situație, avize sanitare de prevenire și stingere a incendiilor, acord de mediu, documentație autorizație construcție proiectată de arhitect M. M., memoriu tehnic general.
Conform raportului de expertiza tehnica judiciară, expert Petrachescu M. și necontestat de intimați, pârâții nu au respectat autorizația de construire, în sensul că au edificat încă un nivel fără autorizație, iar acoperișul deși era proiectat într-o apă (partea din spatele casei avea fronton), a executat învelitoarea în două ape efectuând burlane și jgheaburi care cad pe proprietatea apelantelor, având în vedere că imobilele pârâților-intimați sunt edificate pe limita de proprietate.
Țeava de gaze, chiar dacă este poziționată pe peretele casei intimaților, acesta depășește linia de hotar și este pe terenul proprietatea apelantelor.
Expertul a constatat că fereastra aflată în dreptul corpului de clădire 2 este astupată cu cărămizi de sticla, iar ferestrele existente la nivelul 2 al corpului de clădire 3 sunt ferestre de vedere și aerisire ce dau spre curtea apelantelor.
Referitor la anveloparea termică a imobilului proprietatea intimaților, instanța a reținut că daca s-ar îmbrăca peretele casei cu un strat de polistiren de 5 cm, s-ar încălca proprietatea apelantelor, avându-se în vedere că peretele casei pârâților este chiar pe linia de hotar.
Avându-se în vedere situația de mai sus și anume jgheaburile și burlanele, precum și a țevii de gaze naturale sunt edificate pe terenul apelantelor reclamante și că intimații sunt constructori de rea-credință, din moment ce nu au respectat autorizația de construire și văzând și dispozițiile art.494 c. civ ., s-a impus obligarea pârâților-intimați să-și ridice aceste edificii.
Potrivit art.611-614 C.civ., unul din vecini nu poate face fără consimțământul celuilalt nici într-un chip, fereastra sau deschidere . și nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului sau, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină, că nu poate avea vederi piezișe pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanță de sase decimetri, iar distanta se socotește de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea și, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafară până la linia de despărțire a celor două proprietăți.
Cum intimații-pârâți nu au respectat distantele arătate mai sus cu privire la 2 ferestre existente la nivelul 2 al corpului de clădire 3 (de la hol și baie), deschise spre proprietatea apelantelor s-a impus obligarea intimaților să le desființeze. Această desființare poate consta în zidirea deschiderile cu cărămidă de sticla aerisirea așa cum au indicat apelantele-reclamantele în răspunsul la întâmpinare.
Ca urmare a desființării jgheaburilor și a burlanelor și având în vedere că zidul casei intimaților este chiar pe linia de hotar, și văzând și dispozițiile art. 615 din codul civil, instanța a obligat intimații-pârâți să-și modifice streașina casei dinspre proprietatea apelantelor, astfel încât zăpada și apele pluviale să se scurgă pe terenul pârâților.
În legătura cu capătul de cerere reconvențională privind obligarea apelantelor să permită accesul pârâților prin curtea locuinței în vederea efectuării izolării termice a zidului cu polistiren expandat, începând de la 50 cm înălțime față de sol și până la acoperiș s-a constatat că greșit instanța a dispus admiterea acestuia, din moment ce dacă s-ar îmbracă peretele casei cu un strat de polistiren de 5 cm, s-ar încalcă proprietatea apelantelor, avându-se în vedere că peretele casei pârâților este chiar pe linia de hotar. Conform raportului de expertiză intimații au posibilitatea să efectueze izolarea termică și prin interiorul construcției cu aceiași eficiență.
Tribunalul a menținut obligarea reclamantelor-pârâte să permită soților T. să întrețină peretele casei în caz de necesitate.
Susținerea intimaților că a existat o înțelegere cu mama apelantelor nu a putut fi reținută, atâta timp cât nu s-a făcut nicio probă în acest sens.
Referitor la înlăturarea iederii de pe peretele casei intimaților, această dispoziție a fost menținută din moment ce art. 608 cod civ. prevede că vecinul poate cere ca arborii și gardurile vii puși la o distanta mai mică să se scoată (o jumătate de metru pentru celelalte plantații și garduri vii – art.607 c. civ.).
Din moment ce au fost admise în parte atât cererea principală cât și cererea reconvențională, justificat prima instanță a dispus compensarea cheltuielilor de judecată, conform art. 276 c. proc. civ.
Așa fiind și văzând și dispozițiile art.296 c. proc. civ., tribunalul a admis apelul și a schimbat în parte sentința în sensul că a admis în parte acțiunea și în parte cererea reconvențională, în sensul că a obligat pârâții să desființeze ferestrele de la nivelul 2 al corpului de clădire 3 (de la hol și baie) deschise spre proprietatea apelantelor; să-și ridice jgheaburile, burlanele precum și țeava de gaze de pe peretele casei ce se învecinează cu proprietatea apelantelor; să-și modifice streașina casei dinspre proprietatea apelantelor, astfel încât zăpada și apele pluviale să se scurgă pe terenul pârâților; a respins capătul de cerere reconvențională privind obligarea apelantelor să permită accesul pârâților prin curtea locuinței în vederea efectuării izolării termice a zidului cu polistiren expandat începând de la 50 cm înălțime față de sol și până la acoperiș, fiind menținute restul dispozițiilor.
În baza art. 274 c. proc. civ. a obligat intimații la plata sumei de 904 lei cheltuieli de judecată către apelante.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții T. I. și T. G., susținând că instanța de apel a reținut că pentru servituțile de vedere și de picătura streșinii nu au avut acordul scris al mamei reclamantelor sau al acestora și că a analizat cauza prin prisma modului și termenului de constituire a servituților deși s-a demonstrat că nu există o servitute de picătura streșinii, acoperișul fiind dotat cu jgheaburi și burlane care nu permit apelor pluviale să se scurgă pe terenul reclamantelor-intimate.
În privința acoperișului, susțin că reclamantele au sesizat instanța de fond cu o obligație de a face, de a desființa lucrările efectuate cu depășirea autorizației de construire iar instanța de apel era datoare să analizeze acțiunea și apelul prin prisma elementelor constitutive a obligației de a face și a termenului în care se poate solicita demolarea acoperișului.
Totodată, se susține de recurenți că tribunalul trebuia să rețină aplicabilitatea în speță a disp.art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958 deoarece aceste dispoziții sunt singurele care reglementează termenul de prescripție pentru exercitarea dreptului la acțiune având un obiect patrimonial, cum este cazul în speță.
Au mai arătat recurenții că în legea nr.50/1991, republicată, lege specială în materia executării lucrărilor de construcție, nu se regăsește vreo dispoziție referitoare la prescripția dreptului de a cere în justiție desființarea construcțiilor realizate nelegal, dispozițiile Decretului nr. 167/1958 fiind aplicabile.
Pentru primărie, dreptul la acțiune având un astfel de obiect se naște la momentul la care măsurile din procesul-verbal de contravenție au devenit definitive, adică fie la expirarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea plângerii împotriva procesului-verbal de contravenție, dacă partea interesată nu a uzat de această cale de atac, fie, în cazul în care a uzat de ea, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care s-a respins plângere sau la expirarea termenului de doi ani in care se putea constata contravenția si aplica sancțiunea.
Pentru reclamante, care erau proprietarele imobilului la data când recurenții au edificat extinderea locuinței, dreptul la acțiunea prescriptibilă în trei ani s-a născut la momentul când au construit acoperișul - în anul 1997 și erau în termen să solicite demolarea acoperișului până în anul 2000.
Potrivit art.18 din Decretul nr.167/1958, instanța judecătorească este obligată ca, din oficiu să cerceteze dacă dreptul la acțiune este prescris în orice fază procesuală.
În speță termenul de prescripție s-a împlinit anterior intrării in vigoare a noului Cod civil.
În fine, recurenții solicită a se constata că nici țeava de gaze și nici anveloparea peretelui începând de la 50 cm. de sol nu reduce suprafața terenului reclamantelor iar amplasarea de panouri în fața celor două ferestre dă eficiență servituților de lumină, aerisire și de vedere.
Curtea, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, reține următoarele:
Prin motivele de recurs formulate, recurenții critică soluția pronunțată de instanța de apel numai cu privire la capătul de cerere referitor la servitutea de picătura streașinii, afirmând că acoperișul casei este prevăzut cu jgheaburi și burlane apte să preia apele pluviale, invocând și prescripția dreptului de a solicita demolarea acoperișului.
Aceste critici sunt nefondate având în vedere că obligația recurenților-pârâți de a modifica streașina casei a fost determinată de faptul că jgheaburile și burlanele existente încălcau dreptul de proprietate al reclamatelor, așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
Prin urmare, pentru respectarea dreptului de proprietate al intimatelor-reclamante, recurenții au fost obligați în raport de disp.art.494 Cod civil să ridice aceste edificii, astfel încât, în lipsa lor apa se scurge tot pe terenul reclamantelor dacă acoperișul nu ar fi modificat.
În concluzie,instanța de apel a analizat în mod judicios probele administrate, a stabilit o situație de fapt reală și a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, motivată corespunzător.
Curtea, analizând criticile ce privesc excepția prescripției acțiunii în obligație de a face, reține că acestea sunt nefondate deoarece dreptul de a cere ridicarea construcțiilor nu este un drept de creanță prescriptibil în trei ani, ci o modalitate de exercitare a dreptului de proprietate asupra terenului și asupra a tot ce este accesoriu acestui teren.
Caracterul obligației corelative dreptului de proprietate nu are nicio relevanță pentru calificarea acestui drept, acesta fiind un drept real, opozabil erga omnes.
Decretul nr. 167/1958 reglementează prescripția dreptului la acțiune a drepturilor având un obiect patrimonial.
Dispozițiile art. 21 precizează, însă, că prevederile acestui decret nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitațiune, servitute și superficie.
Prin urmare, având în vedere că obligația impusă recurenților-pârâți de a modifica strașina casei astfel încât zăpada și apele pluviale să se scurgă pe terenul pârâților a fost întemeiată pe disp.art.615 Cod civil care reglementează servitutea de picătura streașinilor, în speță sunt pe deplin aplicabiledisp.art.21 din Decretul nr. 167/1958, acțiunea fiind supusă termenului de prescripție de 30 de ani prev. de art. 1890 Cod civil, criticile privind prescripția dreptului la acțiune fiind astfel nefondate.
Față de considerentele mai sus arătate, nefiind incidente în cauză motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă, astfel cum au fost invocate de recurent, Curtea de Apel, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții T. I. și T. G., ambii domiciliați în B., ., județ B., împotriva deciziei civile nr.153 din 16.04.2014 pronunțată de Tribunalul B., în contradictoriu cu intimatele-reclamante I. I. A., domiciliată în B., ., județ B. și G. G. C., domiciliată în B., ., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 23 septembrie 2014.
PreședinteJudecători
C. ȘtefanVioleta S. E. M.
Grefier
A. F.
Operator de date cu caracter personal
nr.notificare 3120/2006
2014-10-23
VS/FA
2 ex.
d.f. Jud.B. nr._/200/2011
j.f. D. P.
d.a. Trib. B. nr._
j.a. D. R.
G. I. R.
| ← Cereri. Decizia nr. 1419/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Cereri. Decizia nr. 1740/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
