Acţiune în constatare. Decizia nr. 745/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 745/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 745/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 745
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2015
Președinte – M. P.
Judecători – C. M. M.
- V. A. P.
Grefier - C. C.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul S. T., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat H. M. I., cu sediul în București, ., ., ., sector 5 împotriva deciziei civile nr. 2274 din 26 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata – pârâtă S.C. S. C. S.R.L., cu sediul în București, .. 5, Corp B, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant S. T. reprezentat de avocat H. M. I. din cadrul Baroului București, în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015 și intimata pârâtă . reprezentată de avocat P. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care a învederat instanței că dosarul este la primul termen de judecată, iar recursul este timbrat cu 100,00 lei, potrivit chitanței nr._/19.08.2015.
Totodată, s-a menționat că, prin intermediul Serviciului Registratură al instanței, intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității căii de atac a recursului.
Avocat P. A., având cuvântul pentru intimata pârâtă, susține excepția inadmisibilității căii de atac a recursului invocată pe cale de întâmpinare, arătând că potrivit disp. art. 483 alin.2 teza a II-a Cod pr. civilă „nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului, iar potrivit disp. Legii 7/1996, în materia cadastrului și publicității imobiliare, hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel.
Or, raportat la împrejurarea că cererea introductivă de instanță formulată de reclamant este întemeiată pe disp. art. 36 pct. 3 din Legea nr.7/1996, hotărârea pronunțată de Judecătoria S. este supusă numai apelului, apel ce a fost soluționat de către Tribunalul Prahova.
Solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil.
Avocat H. M. I., având cuvântul pentru recurentul reclamant, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, având în vedere că în speță este incidentă calea de atac a recursului față de obiectul contestației, de nerespectare a dispozițiilor legale privind prescripția, apreciind că în cauză sunt aplicabile dispozițiile generale ale Codului de procedură din capitolul admisibilitate.
Curtea, având în vedere excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata pârâtă pe cale de întâmpinare, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ / 2014, reclamantul S. T. a chemat în judecată pe pârâta S.C. S. C. S.R.L. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că, potrivit art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996, nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului de ipotecă și a somației înscrise în cartea funciară nr._ a orașului Bușteni, Partea a - III - a (Foaie de sarcini) unde s-a înscris contractul de ipotecă nr.1873/25.06.2002 emis de N.P. Romanov A. - N. și somația nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari, urmând a se dispune radierea din cartea funciară nr._ a orașului Bușteni, Partea a III - a (Foaie de sarcini) înscrierile privitoare la sarcini: contractul de ipoteca nr.1873/25.06.2002 emis de N.P. Romanov A. - N. și somația nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în anul 2002, între B.C.R. - Sucursala Unirea și S.C. Logic Telecom S.A. s-a încheiat un contract de credit și, în scopul garantării creditului, au fost încheiate o . contracte de ipotecă asupra unor imobile printre care și imobilul – proprietate a părinților săi situat în Bușteni, . nr.12, jud. Prahova, intabulat în C.F. nr._.
A mai precizat reclamantul că S.C. Logic Telecom S.A. a fost supusă procedurii falimentului în dosarul nr._ al Tribunalului București - Secția a – VII - a Comercială, in timpul procedurii fiind achitată creanța B.C.R. din patrimoniul debitoarei, iar la data de 07.04.2009, a fost respinsa cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a reclamantului, în final dispunându-se închiderea procedurii, moment de la care nu se mai poate face nicio executare asupra niciunei persoane, implicit asupra garanților, conform art.135 - 137 din Legea nr.85/2006.
Ulterior închiderii procedurii de faliment, prin contractul de cesiune de creanță nr. J927/28.08.2009, B.C.R. - Sucursala Unirea a cesionat către S.C. S. C. S.R.L. un număr de 401 creanțe, la poziția 210 fiind înscrisă și o creanță a S.C. Logic Telecom S.A. în sumă de 2.449.550 lei.
Reclamantul a apreciat că, prin contractul de ipotecă, girantul nu își asumă obligația de a rambursa creditul, ci doar garantează executarea acestei obligații prin instituirea unei ipoteci asupra imobilului în speță.
Conform art.1746 C.civ. „ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligații”, de unde reiese că ipoteca este un drept accesoriu, însoțind obligația debitorului principal față de creditor, însă, nu poate avea existență juridică de sine stătătoare, independent de existența creanței stabilită prin contractul de credit.
S.C. S. C. S.R.L. nu a mai procedat la menținerea formelor de executare silită a imobilului pentru care s-a instituit garanția ipotecii, ultima somație fiind cea transmisă în anul 2005 de B.C.R., înainte de cesiunea creanței către S.C. S. C. S.R.L., de unde rezultă că, de la data ultimului act de executare și până în prezent, au trecut mai mult de 9 ani, intervenind prescripția executării silite, fiind incidente dispozițiile art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996, în sensul că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului de ipotecă și a somației înscrise în cartea funciară nr._ a orașului Bușteni.
Reclamantul S. T. a învederat că părinții săi au decedat și este succesorul lor legal, potrivit certificatelor notariale.
În raport de susținerile reclamantului S. T., pârâta S.C. S. C. S.R.L. a formulat, în temeiul art.205 C.pr.civ., întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării acțiunii, în condițiile în care, prin cererea ce i-a fost comunicată nu este prevăzută achitarea vreunui timbraj, iar potrivit dispozițiilor art.20 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererea de chemare în judecată este supusa timbrajului; excepția nulității cererii de chemare în judecată având în vedere art.194 alin.1 lit. d) rap. la art. 196 alin.1 C.pr.civ., întrucât, nu este motivată, temeiul juridic menționat fiind art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996 care are următorul conținut „cuprinsul cărților funciare se consideră exact, în folosul acelei persoane care a dobândit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, dacă în momentul dobândirii dreptului n-a fost înscrisă în cartea funciară vreo acțiune prin care se contestă cuprinsul ei sau dacă nu a cunoscut, pe altă cale, această inexactitate”.
Pe fondul cauzei, a solicitat pârâta respingerea acțiunii, în principal, ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată.
A menționat pârâta că, potrivit dispozițiilor art.36 din Legea nr.7/1996, „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”.
În fapt, în raport de textul legal redat, a apreciat pârâta că, prin formularea prezentei acțiuni, reclamantul a solicitat radierea ipotecii care poartă asupra imobilului situat în Bușteni, . nr.14, jud. Prahova, potrivit contractului de ipotecă nr.1873/2002 emis de B.N.P. Romanov A. - N. și a somației nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari, prevalându-se de ipoteza că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
De fapt, acțiunea de rectificare de carte funciară poate fi promovată pe cale principală, atunci când, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă anterioară, s-a constat că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
Așadar, atunci când acțiunea în rectificare de carte funciară este promovată pe cale principală, admisibilitatea acesteia este condiționată de existența unei hotărâri judecătorești care să constate că a intervenit una din situațiile expres și limitativ prevăzute de art.36 din lege, reglementare preluată, de altfel, și de prevederile art.908 C.civ.
S-a mai arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr.3583/10. 09.2013) a reținut că este inadmisibilă acțiunea în rectificarea mențiunilor din cartea funciară în sensul radierii sarcinilor imobilului, în condițiile în care, titlul în baza căruia au fost înscrise acestea nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, această acțiune având caracter subsidiar, fiind grefată pe o altă acțiune.
În consecință, atâta timp cât reclamantul nu a obținut, în prealabil, o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să se constate că dreptul de ipotecă s-a stins sau că somația înscrisă în cartea funciară a fost anulată, nu poate fi intentată o acțiune în rectificare, pe cale principală, ci doar cu caracter accesoriu, ceea ce nu a făcut.
Totodată, susținerile din acțiune sunt și neîntemeiate, având în vedere că debitoarea S.C. Logic Telecom S.A. al cărei administrator a fost reclamantul S. T. a beneficiat, începând din anul 1999, de credite bancare acordate de B.C.R. S.A., credite garantate cu mai multe contracte de ipotecă, unul dintre acestea fiind și contractul de garanție imobiliară aut. sub nr.1873/ 25.06.2002 vizând imobilul din Bușteni, . nr.14, jud. Prahova, garanți ipotecari fiind S. G. și S. Ralița - părinții reclamantului.
La data 28.08.2009, între B.C.R. S.A. pe de o parte și pârâta S.C. S. C. S.R.L. a fost încheiat contractul de cesiune de creanță nr. J927/28.08. 2009 prin care B.C.R. S.A. a cedat creanța decurgând din contractele de credit de care a beneficiat S.C. Logic Telecom S.A. (garantate cu ipotecă), pârâta subrogându-se în drepturile pe care le avea B.C.R. S.A. în raport cu împrumutatul și garanții ipotecari.
Cesiunea a fost comunicată reclamantului, prin Notificările nr.1887 și nr. 1888/15.09.2010.
Susținerile reclamantului în sensul radierii S.C. Logic Telecom S.A. din evidentele Registrului Comerțului ca urmare a includerii procedurii de faliment a debitorului la data de 07.04.2009 sunt neîntemeiate, acestea neînlăturând dreptul creditorului care nu și-a recuperat în totalitate creanțele din averea debitorului pe calea procedurii insolvenței, de a urmări silit, în condiții legale, bunurile constituie ca și garanție de garanți fidejusori.
Obiectul contractului de credit nu este afectat de încetarea existenței debitorului - societate comercială, imposibilitatea executării față de debitorul - persoană juridică neavând ca efect desființarea sau încetarea contractului de credit.
În același sens, contractul de ipotecă constituit de garanții ipotecari rămâne valabil, subzistă ca accesoriu al contractului de credit, după momentul închiderii procedurii insolvenței, creditorul fiind îndreptățit să solicite executarea silită a garanției ipotecare, neputând fi împiedicat (întrucât, nu și-a recuperat în totalitate creanța) să urmărească silit, in condiții legale, bunurile constituite ca garanție de garanții ipotecari.
În fapt, în calitate de garanți ipotecari, autorii reclamantului s-au obligat să garanteze împrumutul plus dobânzile aferente și alte costuri și comisioane, precum și cheltuielile de orice fel legate de recuperarea tuturor sumelor datorate și cheltuieli de judecată acordate de bancă prin contractul de credit, aceștia fiind de acord cu executarea silită a contractului de către banca în cazul în care împrumutatul nu-și îndeplinește obligațiile în condițiile și la termenele stipulate în contractul de credit bancar.
În acest sens, sunt și dispozițiile art.1662 C.civ. în conformitate cu care creditorul este îndreptățit să se îndrepte direct împotriva acestora, fiind aplicabile legile solidarității, întrucât prin contractul de ipotecă garanții au renunțat la beneficiul de discuțiune și diviziune.
De asemenea, a arătat pârâta, că având constituită o ipotecă asupra imobilului care garantează creditul acordat, era îndreptățită să efectueze actele de executare silită în ceea ce îi privește pe autorii reclamantului, în calitate de garanți ipotecari, în vederea valorificării garanției sale, sens în care a și inițiat, ulterior notificării cesiunii de creanță, procedura executării silite în vedere recuperării creanței dobândite prin cesiune.
În baza art.201 alin.2 Teza I C.pr.civ., reclamantul S. T. a depus răspuns la întâmpinare, reiterând motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată.
Prin încheierea de ședință din data de 14.11.2014 s-a luat act de faptul că reprezentantul convențional al pârâtei S.C. S. C. S.R.L. nu mai susține excepțiile invocate prin întâmpinare, dată fiind complinirea lipsurilor cererii de chemare în judecată.
În urma probei cu înscrisuri administrată în cauză la solicitarea părților, Judecătoria S. a pronunțat sentința civilă nr.1267/23.12.2014 prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul S. T., reținându-se că, prin contractul de garanție imobiliară aut. sub nr.1873 /25.06.2002 de B.N.P. Romanov A. – N., s-a constituit în favoarea creditoarei Banca Comercială Română S.A. ipotecă de rang I asupra imobilului - construcție și teren în suprafață de 535 mp., având nr. cadastral 1360, situat în or. Bușteni, . nr.14, jud. Prahova, proprietatea părinților reclamantului S. T..
Această garanție imobiliară a fost constituită pentru garantarea mai multor contracte de credit încheiate de debitoarea S.C. Logic Telecom S.A. cu creditoarea B.C.R. S.A., astfel cum rezultă din mențiunile contractului.
Ipoteca de rang I constituită prin acest contract a fost înscrisă în C.F. 1024 N a loc. Bușteni, în Partea a - III - a (Foaie de sarcini), unde a fost notată și somația nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari pentru suma de 505.483,55 USD reprezentând credit nerambursat și dobânda restantă în favoarea creditoarei B.C.R. S.A.
Reclamantul S. T. este unul dintre moștenitorii părinților săi, astfel cum rezultă din certificatele de moștenitor nr.32/28.04.2005 și nr. 16/30. 04.2009 eliberate de Biroul Notarial Lexus din București.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamantul solicită radierea din cartea funciară a înscrierilor privitoare la sarcini, respectiv a ipotecii ce poartă asupra imobilului situat în Bușteni, . nr.14, jud. Prahova, potrivit contractului de ipotecă nr.1873/2002 întocmit de B.N.P. Romanov A. - N. și a somației nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari, susținând că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau că au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, în condițiile în care, debitoarea S.C. Logic Telecom S.A. a fost supusă procedurii falimentului în dosarul nr._ a Tribunalului București - Secția a - VII - a Comercială, în timpul procedurii fiind achitată creanța B.C.R. din patrimoniul debitoarei, dosar în care, la data de 07.04.2009, a fost respinsă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a reclamantului, iar în final s-a dispus închiderea procedurii.
A considerat reclamantul că, de la momentul închiderii procedurii de faliment, nu se mai poate face nicio executare asupra niciunei persoane, implicit asupra garanților, conform art.135 - 137 din Legea nr.85/2006 (în vigoare la data respectivă).
Împrejurarea că debitoarea - persoană juridică S.C. Logic Telecom S.A. a intrat în procedura insolvenței, finalizată prin sentința civilă pronunțată la data de 07.04.2009 de Tribunalul București prin care s-a închis procedura insolvenței și s-a dispus radierea debitorului din evidențele Oficiului Registrului Comerțului, nu poate fi reținută ca întemeiată, întrucât, nicio dispoziție legală nu interzice creditorului urmărirea silită a eventualilor garanți fideiusori sau garanți ipotecari, după caz, până la satisfacerea integrală a drepturilor creditoarei recunoscute prin titlurile executorii menționate.
Deși, reclamantul invocă prevederile art.135 - 137 din legea insolvenței, instanța de fond a constatat că acestea nu îi sunt aplicabile, deoarece situația debitorului - persoană juridică aflată în procedura insolvenței nu este similară cu situația garanților ipotecari sau personali care sunt persoane fizice și față de care își produc, în continuare, efectele clauzele contractului de ipotecă semnat.
Mai mult, potrivit art.137 alin.3 din Legea nr.85/2006 „descărcarea de obligații a debitorului nu atrage descărcarea de obligații a fideiusorului sau a codebitorului principal”.
De asemenea, faptul că în procedura insolvenței nu s-a atras răspunderea personală a administratorilor societății este lipsită de relevanță în cauză, câtă vreme, obligația de garanție imobiliară este angajată în temeiul prevederilor contractuale pe care autorii reclamantului le-au încheiat care nu rezultă din prevederile Legii insolvenței.
La data 28.08.2009, între B.C.R. S.A., în calitate de cedent, și pârâta S.C. S. C. S.R.L., în calitate de cesionar, a fost încheiat contractul de cesiune de creanță nr. J927/28.08.2009, prin care B.C.R. S.A. a cedat pârâtei creanța decurgând din contractele de credit de care a beneficiat S.C. Logic Telecom S.A. (garantate cu ipotecă), pârâta subrogându-se în drepturile pe care le avea B.C.R. S.A. în raport cu împrumutatul și garanții ipotecari.
Cesiunea a fost comunicată reclamantului prin notificările nr.1887 și nr. 1888/15.09.2010.
Autorii reclamantului, în calitatea lor de garanți ipotecari, s-au obligat prin contractul încheiat să garanteze împrumutul plus dobânzile aferente, aceștia fiind de acord cu executarea silită a contractului de către bancă în cazul în care împrumutatul nu-și îndeplinește obligațiile în condițiile și la termenele stipulate în contractul de credit bancar.
Pârâta S.C. S. C. S.R.L., având constituită o ipotecă asupra imobilului care garantează creditul acordat, era îndreptățită să efectueze actele de executare silită în ceea ce îi privește pe autorii reclamantului, în calitate de garanți ipotecari, în vederea valorificării garanției sale.
Astfel fiind, ulterior notificării cesiunii de creanță către reclamant, pârâta S.C. S. C. S.R.L. a demarat procedura executării silite în vederea recuperării creanței dobândite prin cesiune, adresându-se executorului judecătoresc P. C. prin cererea formulată la data de 09.12.2010, având nr.2487.
Față de respingerea cererii de încuviințare a executării silite, prin încheierea de ședință din data de 07.04.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 București, pârâta a declarat recurs, soluționat prin decizia civilă nr.1965R/ 27.06.2011 a Tribunalului București - Secția a - III - a Civilă, prin care a fost modificată în tot încheierea, în sensul că „admite cererea și încuviințează executarea silită imobiliară”.
Ca urmare, este lipsită de suport probatoriu susținerea reclamantului, în sensul că S.C. S. C. S.R.L. nu a mai procedat la menținerea formelor de executare silită a imobilului pentru care s-a instituit garanția ipotecii, ultima somație fiind cea transmisă în anul 2005 de către B.C.R., înainte de cesiunea creanței către S.C. S. C. S.R.L., de unde rezultă că, de la data ultimului act de executare și până în prezent, au trecut mai mult de 9 ani, intervenind prescripția executării silite.
Deși, reclamantul susține că, în cauză, este îndeplinită condiția prevăzută de art.36 pct.3 din Legea nr.7/1996, în sensul că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau că au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, instanța de fond a constatat că pârâta S.C. S. C. S.R.L. deține, în calitate de cesionară a creanțelor decurgând din contractele de credit de care a beneficiat S.C. Logic Telecom S.A. (garantate cu ipotecă), pârâta subrogându-se în drepturile pe care le avea B.C.R. S.A. în raport cu împrumutatul și garanții ipotecari, toate drepturile asumate de garanții ipotecari - autorii reclamantului, cu atât mai mult cu cât, art.1790 C.civ. de la 1864 (dispoziție aplicabilă în cauză, având în vedere că acest act normativ era în vigoare la data încheierii contractului de ipotecă dintre părți, iar art.3 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil prevede că „actele și faptele juridice încheiate sau, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”, dispoziție legală firească, câtă vreme, legea civilă nu retroactivează) prevede, în mod expres, „creditorii care au ipotecă înscrisă asupra unui imobil, îl urmăresc în orice mână ar trece”.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, reclamantul S. T., criticând-o pentru netemeinicie, arătând că, un prim viciu dirimant al sentinței atacate constă în aceea că hotărârea nu este motivată în drept, astfel cum impune art.425 lit. b) C.pr.civ., sentința fiind întemeiată, exclusiv, pe argumentul neîmplinirii termenului de prescripție, textul de lege ales ca și temei de drept reglementând, însă, opozabilitatea erga omnes a ipotecii.
Un secund viciu dirimant al sentinței atacate, în opinia reclamantului, constă în aceea că instanța de fond a făcut o greșită analiză și interpretare a materialului probatoriu existent în cauză.
După cum rezultă din analiza materialului probatoriu administrat în cauză, ultimul demers făcut de S.C. S. C. S.R.L. în valorificarea drepturilor rezultate din contractul de ipotecă datează 27.06.2011, data admiterii recursului, având ca efect încuviințarea executării.
În consecință, reclamantul a apreciat că termenul de prescripție, conform oricărui algoritm de calcul, era împlinit de peste 25 de zile, aspect care desființează argumentul faptic și juridic al sentinței atacate și, având în vedere aspectele învederate, precum și cele ce vor rezulta în urma reanalizării probatoriului administrat în cauză, s-a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței civile nr.1267 pronunțată de Judecătoria S. la data de 23.12. 2014 în sensul admiterii acțiunii precizată.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova - Secția I Civilă, cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar, la data de 03.03.2015, pricina fiind soluționată în condiții de legală citare a părților litigante.
În raport de motivele de apel formulate de apelantul - reclamant S. T., intimata – pârâtă S.C. S. C. S.R.L. a depus, în temeiul art.482 C.pr.civ. rap. art.205 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat (f.12).
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr.2274 din 26 mai 2015, a respins apelul declarat de apelantul – reclamant S. T., împotriva sentinței civile nr. 1267/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimata – pârâtă S.C. S. C. SRL. București, ca nefondat și a luat act că intimata nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Prahova a reținut următoarele:
Art.36 din Legea nr.7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, modificată prin O.U.G. nr.41/2004, aprobată prin Legea nr.499/2004, prevede că „orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”.
Pe calea prezentului demers judiciar, reclamantul S. T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. S. C. S.R.L., să se constate că, potrivit art.34 (nb. art.36) pct.3 din Legea nr.7/1996), nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului de ipotecă și a somației înscrise în cartea funciară nr._ a orașului Bușteni, Partea a III - a (Foaie de sarcini) unde s-a înscris contractul de ipotecă nr.1873/25.06.2002 emis de N.P. Romanov A. - N. și somația nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari, urmând a se dispune radierea din cartea funciară nr._ a orașului Bușteni, Partea a III - a (Foaie de sarcini) înscrierile privitoare la sarcini: contractul de ipotecă nr.1873/25.06.2002 emis de N.P. Romanov A. - N. și somația nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari.
În speță, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, prin contractul de ipotecă aut. sub nr.1873/ 25.06.2002 de N.P. Romanov A. - N., numiții S. G. și S. Ralița – prin mandatar S. T., în calitate de garanți, au consimțit să garanteze creditul în valoare de 577.972,75 USD, precum și dobânzile aferente, acordat în baza actului adițional din data de 25.04.2002 la acordul de garanție/contract de credit nr._/30.12.1999, credit în valoare de 413.147,41 USD, precum și dobânzile aferente, acordat în baza addendumului nr.10/I/25.04.2002 la contractul de credit nr.10/21.01.2000 și creditul în valoare de 1.139.075,56 USD, precum și dobânzile aferente, acordat în baza actului adițional nr.10/25.04.2002 la acordul de garanție/contract de credit nr._/_, toate creditele acordate de B.C.R. – Sucursala Unirea către S.C. Logic Telecom S.A., prin ipotecă de rangul I asupra construcției C1 (D + P + E + M) (suprafață construită la sol 196,62 mp.) și teren aferent în suprafață de 535 mp. (500 mp. în acte), având număr cadastral 1360, imobile situate în Bușteni, . nr.14, jud. Prahova.
Garanții – proprietari ai imobilului au declarat că acesta nu este ipotecat în favoarea B.C.R. - Sucursala Unirea, obligându-se să nu înstrăineze garanția dată prin acest act fără acordul scris al creditoarei, înțelegând ca asupra imobilului să se ia o inscripție ipotecară de rangul I din dispoziția băncii, înregistrată la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria S., în baza căreia banca va putea trece la executarea silită, în cazul nerambursării la scadență a creditului și dobânzii aferente.
Conform Extrasului de carte funciară pentru informare număr vechi 1024N (e:1024N) – pct. C Partea III (Foaie de sarcini), la data de 22.07.2002 a fost înscris contractul de ipotecă nr.1873/25.06.2002 și intabulare, drept de ipotecă, pentru suma de 1.377.972,75 USD, suma de 413.147,75 USD, suma de 1.139.075 USD plus dobânzi cu notarea interdicției de înstrăinare în favoarea B.C.R. S.A., iar la data de 13.10.2005 s-a notat somația nr.1/19.09.2005 întocmită de B.C.R. S.A. – Corpul Executorilor Bancari pentru suma de 505.483,55 USD reprezentând credit nerambursat și dobânda restantă în favoarea creditoarei B.C.R. S.A. la cererea B.C.R. S.A. – Corpul Executorilor Bancari.
La data de 08.04.2005, a decedat S. G. de pe urma căruia a rămas ca unică moștenitoare legală acceptantă S. Ralița, în calitate de soție supraviețuitoare, fiind străini de succesiune, prin renunțare, reclamantul S. T., S. Ș. – D. și S. S. – P., în calitate de fii, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.32/28.04. 2005.
Potrivit certificatului de moștenitor nr.16/30.04.2009, la data de 29.07.2007 a decedat și S. Ralița, de pe urma acesteia rămânând ca moștenitori legali acceptanți reclamantul S. T., S. Ș. – D. și S. S. – P., în calitate de descendenți de gradul I.
La data de 07.04.2009, Tribunalul București a pronunțat sentința prin care, în baza art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei S.C. Logic Telecom S.A. și radierea societății din Registrul Comerțului București, însă, astfel cum a apreciat și instanța de fond, nicio dispoziție legală nu interzice creditorului urmărirea silită a eventualilor garanți fidejusori sau garanți ipotecari, după caz, până la satisfacerea integrală a drepturilor creditoarei recunoscute prin titluri executorii.
Prin contractul de cesiune de creanță nr. J927/28.08.2009, B.C.R. S.A., în calitate de cedent, a cedat pârâtei S.C. S. C. S.R.L., în calitate de cesionar, portofoliul de creanțe rezultate din contractele de credit încheiate de cedent cu persoane juridice, obiectul contractului vizând transferul, vânzarea către cesionar a creanțelor cedate, inclusiv a oricăror despăgubiri de asigurare de achitat de către societățile de asigurare relevante în baza polițelor de asigurare încheiate de debitorii cedați în scopul garantării creanțelor cedate.
Conform notificărilor nr.1887/15.09.2010, nr.1888/15.09.2010 și nr.1889 /15.09.2010, pârâta S.C. S. C. S.R.L. a adus la cunoștința numiților S. G. și S. Ralița, în calitate de garanți, a reclamantului S. T. și a Cabinetului Individual de Avocatură care reprezintă interesele reclamantului, intervenția cesiunii de creanță rezultată din împrumuturile de care a beneficiat S.C. Logic Telecom S.A., fiind înștiințați asupra efectelor dispozițiilor art.1106 – 1109 C.civ., respectiv a subrogării S.C. S. C. S.R.L. G. B.C.R. în drepturile pe care le are B.C.R. S.A.
Prin încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București la data de 07.04.2011, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea - pârâtă S.C. S. C. S.R.L., prin B.E.J. P. C., prin care se solicitase încuviințarea executării silite împotriva debitorului - reclamant S. T. a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.22/_/16.01.2002, modificat prin actele adiționale nr.1/25.02.2002, nr.2/22/29.03.2002, nr.3/929 /25.04.2002, nr.4/26.09.2002, nr.5/04.10.2002, nr.6/23.10.2002 și nr.7/24.12.2002, garantat prin contractul de garanție imobiliară aut. sub nr.398/21.02.2002 și rectificat prin încheierea nr.2004/08. 03.2002, reținându-se că a fost încheiat contractul de credit între B.C.R. S.A. și S.C. Logic Telecom S.A., debitorul S. T. figurând în calitate de garant în contractul de garanție imobiliară și, fiind cesionate de bancă creanțele deținute în favoarea pârâtei S.C. S. C. S.R.L., nu a rezultat că ar fi fost îndeplinite formalitățile de opozabilitate a cesiunii în raport cu debitorul cedat.
Prin decizia nr.1965 R/27.06.2011 a Tribunalului București - Secția a - III - a Civilă, irevocabilă, a fost admis recursul declarat de S.C. S. C. S.R.L. împotriva încheierii de ședință sus – menționată care a fost modificată în tot în sensul admiterii cererii și încuviințării executării silite.
Dată fiind situația de fapt, astfel cum a fost reținută și prezentată în precedent, prin prisma probelor administrate în cauză, dar și a normelor juridice incidente în soluționarea pricinii, tribunalul a reținut că este evident că, pe de o parte, prevederile art.135 - 137 din Legea nr.85/2006 nu sunt incidente în cauza dedusă judecății, întrucât, situația debitorului – persoană juridică aflată în procedura insolvenței nu este similară cu situația garanților ipotecari sau personali care sunt persoane fizice și față de care își produc, în continuare, efectele clauzelor contractului de ipotecă, iar, pe de altă parte, împrejurarea că în procedura insolvenței nu a fost atrasă răspunderea personală a administratorilor societății nu are relevanță, câtă vreme, obligația de garanție imobiliară este angajată în temeiul prevederilor contractuale la care autorii reclamantului au achiesat, semnând contractul de garanție imobiliară aut. sub nr.1873/25.06.2002.
Pentru a conchide, tribunalul a apreciat că este evident faptul că pârâta S.C. S. C. S.R.L. având constituită o ipotecă asupra imobilului care garantează creditul acordat era îndreptățită să efectueze acte de executare silită privind pe autorii reclamantului S. T., respectiv S. G. și S. Ralița, în calitate de garanți ipotecari, în vederea valorificării creanței sale și, deși se susține că, în speță, ar fi îndeplinită condiția prevăzută de art.36 pct.3 din Legea nr.7/1996, constatându-se că pârâta, în calitate de cesionară a creanțelor decurgând din contractele de credit de care a beneficiat S.C. Logic Telecom S.A., se subrogă în drepturile pe care le avea B.C.R. S.A. în raport cu împrumutatul și garanții ipotecari.
Tribunalul a apreciat că nu poate fi avută în vedere critica referitoare la împrejurarea că sentința apelată nu ar fi motivată în drept, astfel cum impune art.425 lit. b) C.pr.civ., în condițiile în care, au fost prezentate și analizate apărările părților, arătându-se motivat pentru ce unele dintre acestea au fost reținute, iar altele înlăturate, probele administrate în cauză, cu precizarea că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de conținut, prin argumentele menționate fiind înlăturat arbitrariu și făcut posibil controlul judiciar.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul S. T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, reclamantul a arătat că, un prim viciu dirimant al sentinței atacate consta în aceea că hotărârea nu este motivată în drept, astfel cum impun dispozițiile art. 425 litera b din Codul de procedura civila.
Astfel, instanța de fond își întemeiază decizia exclusiv pe argumentul neîmplinirii termenului de prescripție, textul de lege ales ca și temei de drept reglementând însă opozabilitatea erga omnes a ipotecii.
Un secund viciu dirimant al sentinței atacate consta în aceea ca instanța de fond face o greșită analiză și interpretare a materialului probator existent în cauză.
După cum rezulta din analiza materialului probator administrat în cauza, ultimul demers făcut de S.C. SUPPORT C. S.R.L in valorificarea drepturilor rezultate din contractul de ipoteca datează 27 iunie 2011, data admiterii recursului, cu efect încuviințarea executării.
Acest aspect este constatat și de către instanța de fond, la pagina 7 a hotărârii atacate.
Data introducerii acțiunii care face obiectul prezentului dosar este 25 iulie 2014.
Acest aspect este constatat și de către instanța de fond, la pagina 1 a hotărârii atacate.
În consecința, termenul de prescripție, conform oricărui algoritm de calcul, era împlinit de peste 25 de zile, aspect care desființează argumentul faptic și juridic al sentinței atacate.
Analizând susținerile părților, Tribunalul Prahova, în mod netemeinic, a decis la data de 26 mai 2014 respingerea apelului.
Astfel, recurentul a arătat, în continuare, că înțelege să conteste Decizia civila nr. 2274, pronunțată de către Tribunalul Prahova, in data de 26 mai 2015, in dosarul nr._, pentru următoarele argumente:
În ceea ce privește calea de atac prin care înțelege să reformeze Decizia civila nr. 2274, pronunțată de către Tribunalul Prahova, în data de 26 mai 2015, în dosarul nr._, recurentul a apreciat că este admisibil recursul.
În acest sens, a invocat faptul că acțiunea de fond nu se circumscrie excluderilor prevăzute de art. 483 alin. (2), fiind o acțiune în constatare.
Motivul de casare pe care înțelege să își întemeieze pretențiile, astfel cum îl va dezvolta în continuare, a fost invocat și în fața instanței de apel, care l-a respins.
Față de aceste aspecte, recurentul a solicitat respectuos să se constate că recursul este admisibil în cauză.
Totodată, recurentul a arătat că motivul de casare pe care înțelege să își întemeieze pretențiile din prezentul recurs, îl constituie cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila, respectiv acela că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Recurentul a menționat că normele de drept material a căror încălcare o învederează constau în dispozițiile legale privind prescripția extinctivă, concretizate prin art. 3 pct. 1 din Decretul 167/1958 și art. 2.517 Noul cod civil.
Oricare din aceste două acte normative ar fi aplicabil speței de față, recurentul a apreciat că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea drepturilor ocrotite de acestea.
După cum rezultă din analiza materialului probator administrat în cauză, ultimul demers făcut de ..R.L în valorificarea drepturilor rezultate din contractul de ipotecă datează 27 iunie 2011, data admiterii recursului, cu efect încuviințarea executării.
Acest aspect este constatat si de către instanța de fond, la pagina 7 a hotărârii de fond si de către instanța de apel, la pagina 9 a hotărârii atacate. Data introducerii acțiunii care face obiectul prezentului dosar este 25 iulie 2014.
Acest aspect este constatat si de către instanța de fond, la pagina 1 a hotărârii de fond si de către instanța de apel, la pagina 2 a hotărârii atacate. In consecința, termenul de prescripție, conform oricărui algoritm de calcul, era împlinit de peste 25 de zile, aspect care desființează argumentul faptic si juridic al sentinței atacate.
În aceeași ordine de idei, atragem atenția asupra faptului ca deși a tratat chestiunea prescripției ca motiv distinct de apel, instanța l-a analizat si s-a limitat la a face o succesiune cronologica a evenimentelor rezultate din probele existente la dosar, fără a se pronunța explicit in sensul respingerii acestui al doilea motiv de apel si al motivelor acestei respingeri.
În concluzie, recurentul reclamant a solicitat admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat, casarea în tot a Deciziei civile nr. 2274 din 26 mai 2015, pronunțată de către Tribunalul Prahova; În rejudecarea fondului pricinii, admiterea cererii de chemare în judecată formulate în contradictoriu cu pârâta S.C. S. C. S.R.L., persoana juridică română, cu sediul în București, .. 5, corp B, etaj 3, sector 3, cod poștal_, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J_, cod unic de înregistrare_, atribut fiscal RO, astfel cum a fost precizată.
În drept, recurentul reclamant a arătat că înțelege să își întemeieze prezentul demers litigios pe dispozițiile invocate în fața instanțelor de fond și apel și pe cele art. 483, art. 488 și următoarele Cod pr. civilă.
La data de 20.11.2015, intimata pârâtă . a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității căii de atac a recursului formulat de către reclamant, având în vedere că, potrivit disp. art. 483 alin.2 teza a II-a Cod pr. civilă „nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. Totodată, potrivit dispozițiilor Legii 7/1996, în materia cadastrului și publicității imobiliare, hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel.
Or, raportat la împrejurarea că cererea introductivă de instanță formulată de reclamantul S. T. este întemeiată pe disp. art. 36 pct. 3 din Legea nr. 7/1996, hotărârea pronunțată de către Judecătoria S. ca primă instanță este supusă numai apelului, apel ce a fost soluționat prin decizia civilă nr. 2274/26.05.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Curtea, examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată, în raport de disp. art. 494 rap. la art. 248(1) c.proc.civ., reține că aceasta e întemeiată din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Pe calea prezentului demers judiciar, reclamantul S. T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. S. C. S.R.L., să se constate că, potrivit art.34 (nb. art.36) pct.3 din Legea nr.7/1996), nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului de ipotecă și a somației înscrise în cartea funciară nr._ a orașului Bușteni, Partea a - III - a (Foaie de sarcini) unde s-a înscris contractul de ipotecă nr.1873/25.06.2002 emis de N.P. Romanov A. - N. și somația nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari, urmând a se dispune radierea din cartea funciară nr._ a orașului Bușteni, Partea a - III - a (Foaie de sarcini) înscrierile privitoare la sarcini: contractul de ipotecă nr.1873/25.06.2002 emis de N.P. Romanov A. - N. și somația nr.1/19.09.2005 emisă de B.C.R. S.A. - Corpul Executorilor Bancari.
Potrivit disp. art. 483 alin.2 teza a II-a Cod pr. civilă „nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Totodată, potrivit Legii 7/1996, în materia cadastrului și publicității imobiliare, hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel iar dispozițiile noului cod de procedură civilă nu prevăd vreo derogare de la principiul dublului grad de jurisdicție instituit pentru acest caz.
În consecință, dat fiind că nu există vreo dispoziție legală care să reglementeze în speță calea de atac a recursului, e evident că această cale de atac declarată împotriva unei hotărâri definitive apare ca inadmisibilă.
Astfel, Curtea va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată și va respinge recursul declarat de reclamantul S. T. împotriva deciziei civile nr. 2274 din 26 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Prahova ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată.
Respinge recursul declarat de reclamantul S. T., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat H. M. I., cu sediul în București, ., ., ., sector 5 împotriva deciziei civile nr. 2274 din 26 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata – pârâtă S.C. S. C. S.R.L., cu sediul în București, .. 5, Corp B, ., ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. PanaitCristina M. M. V. A. P. Fiind în C.O., semnează Fiind în C.O., semnează
Președintele completului Președintele completului
GREFIER,
C. C.
Red.MP
Tehnored.CC
4 ex./28.12.2015
d.f.nr._ – Judecătoria S.
j.f. D. - G. N.
d. apel_ Tribunalul Prahova
j apel. M. R.
A. G. H.
Operator date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plata lucrului nedatorat. Decizia nr. 1723/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
