Obligaţie de a face. Decizia nr. 440/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

În motivarea cererii de apel, reclamanta a învederat că apelul său vizează un singur aspect și anume obligarea pârâtului-intimat la obținerea autorizației de construcție pentru anexele gospodărești.

În continuare, apelanta – reclamantă a susținut că pârâtul a înțeles că este necesar să demoleze copertina pentru garaj și, de asemenea, să facă cerere la primărie pentru a obține autorizație de construcție.

Astfel, apelanta – reclamantă a susținut că la data de 13.01.2014 pârâtul G. G. a depus cererea numărul 251 la Primăria comunei Bărcănești pentru a obține certificatul de urbanism necesar obținerii autorizației de construcție pentru garajul tip copertină.

Or, apelanta – reclamantă a susținut că Primăria comunei Bărcănești față de cererea pârâtului a emis Certificatul de Urbanism nr. 7 din 13.01.2014 anexat prezentului apel.

În acest sens, apelanta – reclamantă a apreciat că în mod eronat instanța de fond a considerat că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 37, alin. 5 din Legea 50/1991, ce constituie temei de drept al acțiunii formulate de către ei.

Astfel, apelanta – reclamantă a susținut că în conformitate cu Legea nr. 127/2013 privind aprobarea OUG nr. 121/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 246 din 29 aprilie 2013 se prevede: art. VII⁴.

Or, apelanta – reclamantă a susținut că la articolul 37 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (5) se modifica și va avea următorul cuprins: construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au efectuata recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se considera finalizate și nu pot fi intabulate în cartea funciară.

Apelanta – reclamantă a susținut că instanța de fond a considerat că atât timp cât anexele gospodărești au fost trecute pe planul de situație și implicit în extrasul de carte funciară, nu se mai impune ca pârâtul să mai obțină autorizație de construcție.

Față de motivele invocate, apelanta – reclamantă a solicitat admiterea prezentului apel, schimbarea în parte a Sentinței Civile nr. 38/07.01.2014 pronunțata de Judecătoria Ploiești in dosarul nr._ și admiterea în parte a acțiunii principale în sensul obligării pârâtului la obținerea autorizației de construcție pentru anexele gospodărești.

În drept, apelanta – reclamantă a invocat disp. art. 294 și următoarele din vechiul Cod de procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 16.05.2014, numiții E. G. și E. M., prin procurator E. C. I., în temeiul disp. art. 49 si urm C.pr. civ., au formulat cerere de intervenție în interesul apelanților reclamanți . Local B. și P. C. Bărcănești, solicitând admiterea apelului formulat de aceștia, modificarea în tot a sentinței nr. 38/07.01.2014, iar pe fond admiterea cererii introductive de instanța astfel cum a fost formulată, pentru următoarele considerente:

În continuare, numiții E. G. și E. M. au învederat faptul că prin adresa nr.916/07.02.2010, prin intermediul mandatarului lor E. C. I., au sesizat Primăriei Bărcănești faptul că la adresa din Bărcănești, ., jud. Prahova, proprietatea numitului G. G., vecina cu proprietatea lor, s-au executat construcții - dependințe și anexe gospodărești care nu respecta dispozițiile Codului civil cu privire la construcții și legile ce reglementează disciplina in construcții, precum și Planul Urbanistic al C. Bărcănești, una fiind amplasată pe linia de hotar fără acordul lor, iar celelalte nerespectând distanța legală față de hotar, inclusiv picătura streșinii și vederea asupra proprietății vecinului.

Au susținut, numiții E. G. și E. M. că urmare a controlului efectuat de reprezentanții Primăriei s-a constatat că o magazie în suprafața de 15 mp, un garaj in suprafața de 18 mp și o copertină au fost edificate fără autorizație de construcție și i s-a pus în vedere pârâtului G. G. să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construcție.

În acest sens, numiții E. G. și E. M. au precizat că la data de 11.03.2011 prin Adresa nr. P59 au sesizat aceleași aspecte și Direcției de Urbanism a Județului Prahova, efectuându-se un control care a stabilit ca respectivele construcții nu respectă retragerile față de limitele laterale ale proprietății, conform PUG si RLU - documentații aprobate și s-a dispus luarea de măsuri pentru obținerea autorizației de construcție sau desființarea contracțiilor.

Mai mult, numiții E. G. și E. M. au solicitat a se observa că pârâtul nu a intrat în legalitate, cererile depuse de el la Primăria Bărcănești nevizând . eliberare certificat de urbanism pentru construire copertină, după cum rezultă din Adresa nr. 196/07.02.2014 emisă de Primăria Bărcănești.

Pe cale de consecință, numiții E. G. și E. M. au susținut că s-a solicitat în instanță obligarea pârâtului G. G. la obținerea autorizației de construcție sau, în cazul în care nu mai este posibilă o intrare în legalitate, chiar la desființarea construcțiilor edificate și amplasate ilegal.

Totodată, numiții E. G. și E. M. au arătat că, sesizată cu această cauză instanța, deși constată că pârâtul a edificat construcțiile respective fără autorizație si că potrivit disp. art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991, republicată, construcțiile executate fără autorizație nu pot fi intabulate în cartea funciara considera, în mod greșit, că odată ce se face vorbire despre ele în încheierea nr._/29.04.2011 emisa de OCPI Prahova, coroborat cu faptul că pârâtul nu a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea normelor vizând construcțiile și s-a prescris posibilitatea de a fi sancționat contravențional, "pârâtul nu se află în culpă, demolarea anexelor gospodărești neputându-se realiza" și respinge cererea ca neîntemeiată.

Mai mult, numiții E. G. și E. M. au solicitat a se observa că în încheierea nr._/29.04.2011 emisă de OCPI Prahova se face mențiunea, la rubrica "situația juridică" că respectivele construcții au fost edificate "fără acte", practic fără autorizație de construcție și prin urmare cu încălcarea legislației incidente, în acest caz devenind aplicabil art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991, republicata.

Totodată, numiții E. G. și E. M. au susținut că instanța a greșit considerând că simpla menționare a acestor construcții într-un document emis de OCPI echivalează cu intabularea dreptului de proprietate asupra acestora, cu toate efectele juridice decurgând din acest fapt, dând astfel unei situații clare de încălcare a legii o aparență nemeritată de legalitate.

În acest sens, numiții E. G. și E. M. au susținut că este cert că nici la acest moment niciuna din cele trei construcții edificate ilegal nu s-a conformat cerințelor legii, nici sub aspectul obținerii autorizație de construcție și nici sub aspectul respectării distantei minime de 0,90 m fata de linia de hotar sau al regulilor vizând picătura streșinii sau vederea către fondul vecin, în speța al lor.

Or, numiții E. G. și E. M. au susținut că, . însemna mutarea construcțiilor la distanta legala față de hotar pentru ca numai în aceste condiții de respectare a legii se poate elibera autorizație de construcție și, cum insa acest lucru nu s-a întâmplat pana acum, au considerat că se impune admiterea apelului și obligarea pârâtului la . mutarea construcțiilor la distanta minima legala fata de linia de hotar, în acest fel impunându-se atât respectarea legii cât și respectarea dreptului lor de proprietate.

În drept, numiții E. G. și E. M. au invocat disp. art. 49 și urm. C.pr.civ.

La termenul de judecată din data de 13.06.2014, tribunalul a admis în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul apelanților-reclamanți, formulată de E. G. și E. M..

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și cu expertiză specialitatea construcții.

Prin decizia civilă nr. 1599/8 decembrie 2014 Tribunalul Prahova a admis apelul.

A admis cererea de intervenție accesorie în interesul apelantei formulată de intervenienții E. G. și E. M..

A schimbat în tot sentința apelată în sensul că a admis acțiunea, în sensul obligării pârâtului să obțină autorizație de construire sau să demoleze construcția anexă garaj și copertină.

A obligat intimatul la plata sumei de 2300 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt și drept:

În motivarea cererii de apel, apelanții au învederat că apelul formulat vizează în esență un singur aspect și anume obligarea pârâtului-intimat la obținerea autorizației de construcție pentru anexele gospodărești.

A reținut tribunalul că au formulat cererea de intervenție în interesul apelantei și numiții E. G. și E. M., interesul acestora fiind generat de încălcarea dreptului lor de proprietate prin amplasarea construcțiilor în litigiu pe linia de hotar ce desparte proprietatea intervenienților de cea a intimatului.

Tribunalul a constatat că motivele de apel invocate sunt justificate, având în vedere împrejurarea că se recunoaște de către intimat chiar prin notele scrise faptul că nu deține autorizație de construire pentru garajul și anexele ce se solicita a fi demolate.

Indiferent de data edificării acestor construcții nu pot fi ignorate dispozițiile legale ce prevăd obligația proprietarului de a obține autorizația de construcție sau de a proceda la demolarea lor in cazul in care acest act administrativ nu poate fi obținut .

Executarea lucrărilor de construcții este permisa numai pe baza unei autorizații de construire, astfel cum prevede de art.1 din Legea nr. 50/1991. Potrivit art. 7 din acest act normativ, autorizația de construire se emite pe baza unei documentații care va cuprinde, printre altele, certificatul de urbanism si avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism.

Prin urmare, a arătat tribunalul, soluția instanței de fond nu este cea corectă, deoarece, faptul că intimatul a fost sancționat contravențional pentru edificarea construcțiilor fără autorizație de construcție, nu are ca efect . acestuia, necesitatea emiterii autorizației de construcție de către autoritatea administrativă fiind generată tocmai de cerința protejării intereselor comunității și mai ales ale proprietarilor vecini ce pot fi prejudiciați prin încălcarea dispozițiilor legale, cu ocazia edificării unor construcții neautorizate.

F. de aceste considerente, tribunalul în temeiul art. 296 Cod pr. Civilă, a admis apelul, a admis cererea de intervenție accesorie în interesul apelantei formulată de intervenienții E. G. și E. M., a schimbat în tot sentința apelată în sensul că a admis acțiunea și a obligat pârâtul să obțină autorizație de construire sau să demoleze construcția anexă garaj și copertină.

Fiind în culpă procesuală, tribunalul a obligat intimatul la plata către intervenientii E. G. și E. M. a sumei de 2300 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de expert și onorariu de avocat conform chitanțelor aflate la dosar.

Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul G. G., criti-când-o ca nelegală și netemeinică.

Susține recurentul că față de dispozițiile art. 304 pct. 6 din vechiul Cod de procedură civilă, instanța de apel a acordat mai mult decât s-a cerut, în sensul că prin motivele de apel apelanta . că apelul vizează un singur aspect, respectiv obligarea sa doar la obținerea autorizației de construcție pentru anexele gospodărești, solicitând în finalul cererii de apel admiterea în parte a acțiunii principale.

Or, arată recurentul că prin decizia pronunțată, instanța de apel l-a obligat să obțină autorizație de construire sau să demoleze construcția anexă, garaj și copertină, astfel acordând mai mult decât s-a cerut, nefiind solicitat de apelantă și demolarea anexelor.

Consideră apelantul că în speță sunt incidente și dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, în sensul că hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 36 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 și art. 36 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare.

Astfel, în art. 36 alin. 5 din Legea 50/1991 se prevede că „construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate și nu pot fi intabulate în cartea funciară. In această situație se aplică în continuare sancțiunile prevăzute de lege.

Construcțiile realizate înainte de 1 august 2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, se intabulează, în lipsa autorizației de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află situată construcția, precum și a documentației cadastrale. în cazul în care construcțiile nu sunt înregistrate la autoritatea administrației publice locale competente, acestea se înregistrează dacă se achită impozitul aferent pe ultimii 5 ani anteriori depunerii declarației fiscale, inclusiv pentru anul în curs.”

Totodată, arată recurentul că art. 36 din Legea nr. 7/1996 stabilește că „dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizației de construire și a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorității locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcția, precum și a unei documentații cadastrale.

(2) Construcțiile realizate înainte de 1 august 2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, se intabulează, în lipsa autorizației de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află situată construcția, precum și a documentației cadastrale.”

În raport de aceste dispoziții legale și având în vedere faptul că în raportul de expertiză efectuat în cauză s-a menționat ca anexele au fost construite în anul 1988, acestea fiind intabulate în cartea funciară încă din anul 2011, consideră recurentul că în mod nelegal a apreciat instanța de apel că se impune obținerea autorizației de construire sau demolarea construcțiilor anexă.

De altfel, arată recurentul că a procedat la demolarea copertinei și a început procedura de intrare în legalitate.

Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei apelate și, pe fond, menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Curtea, examinând decizia atacată, prin prisma criticilor invocate, în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente, reține următoarele :

Susținerea recurentului că instanța de apel a acordat mai mult decât s-a cerut, în sensul că prin motivele de apel apelanta . că apelul vizează un singur aspect, respectiv obligarea sa doar la obținerea autorizației de construcție pentru anexele gospodărești, solicitând în finalul cererii de apel admiterea în parte a acțiunii principale, este fondată, întrucât prin chiar motivele de apel aflate la fila 9 dosar apel, s-a solicitat admiterea în parte a acțiunii principale, în sensul obligării pârâtului la obținerea autorizației de construcție pentru anexele gospodărești.

Însă, tribunalul a acordat mai mult decât s-a solicitat prin cererea de apel și l-a obligat pe pârâtul-recurent G. G. să demoleze construcția anexă garaj și copertina.

Astfel, în cauză sunt incidente disp. art. 304 pct. 6 din vechiul Cod de procedură civilă, în sensul că s-a acordat mai mult decât s-a cerut.

Este fondată și critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, în sensul că hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 36 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 și art. 36 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, având în vedere următoarele:

Art. 36 alin. 5 din Legea 50/1991 prevede că, construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate și nu pot fi intabulate în cartea funciară. In această situație se aplică în continuare sancțiunile prevăzute de lege.

Art. 36 din Legea nr. 7/1996 stabilește că dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizației de construire și a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorității locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcția, precum și a unei documentații cadastrale.(2) Construcțiile realizate înainte de 1 august 2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, se intabulează, în lipsa autorizației de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află situată construcția, precum și a documentației cadastrale.

Pentru aceste argumente, Curtea apreciază că este fondată susținerea recurentului că în mod nelegal a apreciat instanța de apel că se impune obținerea autorizației de construire sau demolarea construcțiilor anexă, întrucât instanța de apel trebuia să-l oblige pe pârât doar la obținerea autorizației de construire, iar nu și la demolarea anexelor.

Curtea, în baza art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 pct. 6 Cod proc. civilă, va admite recursul va modifica în parte decizia civilă nr. 1599/8 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, în sensul că va înlătura obligația privind demolarea construcției anexă garaj și copertină.

Se vor menține restul dispozițiilor deciziei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DE C I D E :

Admite recursul declarat de pârâtul G. G., domiciliat în ., jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr. 1599/8 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții . LOCAL B. și P. C. B., ambii cu sediul în . intervenienții E. G. și E. M., ambii cu domiciliul în Ploiești, ., ., ..

Modifică în parte decizia civilă nr. 1599/8 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, în sensul că înlătură obligația privind demolarea construcției anexă garaj și copertină.

Menține restul dispozițiilor deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2015.

Președinte, Judecători,

A.-C. B. E. S. V.-I. S.

Grefier,

C. C.

Red. ES

Tehnored. DV

3 ex./22.05.2015

d.f._ - Judecătoria Ploiești

j.f. D. S. I.

d.a._ – Tribunalul Dâmbovița

j.a. C. D. E. și D. G.

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120/2006