Rectificare carte funciară. Decizia nr. 171/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 171/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 31-01-2013 în dosarul nr. 4209/59/2006
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 171
Ședința publică din 31 ianuarie 2013
P.: Prof.Univ.Dr. L. B.
JUDECĂTOR: M. G.
JUDECĂTOR: Dr. L. L.
GREFIER: B. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. L. al Municipiului Timișoara împotriva deciziei civile nr. 409/15.05.2006 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr.2071/2006, în contradictoriu cu reclamanții-intimați C. C. și C. M. și cu intervenienții P. M. P. și P. R. C., având ca obiect rectificare C.F și servitute .
Dezbaterile și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 24.01.2013, ce face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru azi, 31.01.2013, când
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._/21.11.2005 pronunțată în dosar nr._/2004, Judecătoria Timișoara a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții C. C. și C. M. împotriva pârâtului C. L. al municipiului Timișoara și în consecință:
Constată că reclamanții au dobândit prin efectul prescripției achizitive dreptul de proprietate în suprafață de 926 mp, înscris în CF nr. 2176 Timișoara, nr. top 3050/2 în suprafață totală de 1892 mp.
S-a dispus dezmembrarea parcelei cu nr. top 3050/2 în două parcele cu nr. 3050/2/1 și respectiv . 3050/2/2.
A fost atribuită reclamanților . 3050/2/2 constând în teren în suprafață de926 mp, ce urmează a fi înscrisă într-o carte funciară nouă, iar 966 mp rămân în proprietatea Statului Român.
S-a dispus înscrierea unui drept de servitute de trecere la parcelele cu nr. top 3050/1 și 3051/2 din CF 2176 Timișoara, în favoarea parcelei cu nr. top 3050/2/2 conform variantei II din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expert inginer P. G. care face parte integranta din hotărâre.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen legal, la data de 14.02.2006, pârâtul C. L. al Municipiului Timișoara invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii în raport cu dispozițiile art. 35-39 din Legea nr. 7/1996, susținându-se că instanța de fond a făcut o greșită interpretare atât a probelor administrate, a înscrisurilor anexate, cât și a dispozițiilor legale incidente.
Prin decizia civilă nr. 409/A/15.05.2006 pronunțată în dosar nr. 2071/C/2006, Tribunalul T. a respins apelul declarat de pârâtul C. L. al municipiului Timișoara împotriva sentinței civile nr._/21.11.2005 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._/2004, reținând succint că soluția instanței de fond se bazează pe concluziile expertizei tehnice de specialitate, în concordanță cu dispozițiile art. 35 și art. 36 din Legea nr. 7/1996.
Reclamantul C. L. al Municipiului Timișoara a declarat recurs în termen legal la data de 27.06.2006, invocând nelegaltatea hotărârii prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 5, 8 și 9 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 480, art. 616, art. 1846 cod civil și art. 6 alin. 6 din Legea nr. 50/1991.
Recursul a fost suspendat la data de 07.12.2009 ( fila 75 dosar recurs), în baza art.244 pct. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului nr._ , având ca obiect contestație formulată de petenții P. P. M. și P. R. C. împotriva Dispoziției nr.1023/2009 emisă de Primarul Municipiului Timișoara în procedura legii speciale, Legea nr. 10/2001.
La data de 04.12.2012, intimații-reclamanți C. C. și C. M. au formulat cerere de repunere pe rol a prezentei cauze, motivând că dosarul civil nr._, sus-menționat, a fost soluționat irevocabil și astfel, nu mai subzistă temeiul suspendării. În dovedire, intimații au anexat decizia civilă nr. 7724/R/02.11.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr._ și Note de ședință.
În raport cu actele depuse la dosar, Curtea admite cererea de repunere pe rol a cauzei, reținând că prin decizia nr. 7724/02.11.2011 pronunțată în dosar nr._, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții P. P. M. și P. R. C. împotriva deciziei civile nr. 332/12.10.2010 a Curții de Apel Timișoara, și astfel, nu mai subzistă motivul pentru care s-a dispus suspendarea cauzei, conform art. 244 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Fără a intra însă, în analiza pe fond a motivelor de recurs invocate de pârâtul recurent, pe cale de excepție, conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea din oficiu, a pus în discuția părților excepția perimării recursului de față, excepție prioritară în raport cu aspectele de fond invocate prin motivele de recurs.
Astfel, potrivit art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă „…orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept …, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 1 an. Parte nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu”.
În cauză, instanța de recurs constată că deși dosarul civil nr._ (până la a cărui soluționare irevocabilă s-a suspendat, conform art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, judecata recursului de față) a fost soluționat irevocabil la data de 02.11.2011, (data pronunțării deciziei civile nr. 7724/R/02.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție), pârâtul recurent C. L. al Municipiului Timișoara nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei înăuntrul termenului de 1 an, reglementat în mod expres și imperativ de art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă.
De altfel, cererea de repunere pe rol a cauzei a fost formulată în dosar de către intimații-reclamanți C. C. și C. M., Curtea constatând că de la data soluționării irevocabile a dosarului nr._ – 02.11.2011, și până la data înregistrării cererii de repunere pe rol a cauzei, formulată de intimați, 04.12.2012, cauza ce face obiectul dosarului de față a stat în nelucrare din vina părților, neefectuându-se nici un act de procedură în vederea judecării.
În raport cu dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, menționate anterior, Curtea constată că de la data soluționării irevocabile a procesului în raport cu care judecarea prezentei cauze a fost suspendată, respectiv a dosarului nr._, din 02.11.2011 și până la înregistrarea cererii de repunere pe rol formulată de intimați, 04.12.2012, a trecut mai mult de 1 an, fiind astfel incidentă excepția perimării. Judecarea recursului de față a fost suspendată la cererea pârâtului recurent C. L. al Municipiului Timișoara, în baza art. 244 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă, și ulterior soluționării irevocabile a dosarului nr._, acesta nu a mai insistat în judecarea recursului, neformulând cerere de repunere pe rol.
Perimarea nu curge cât timp durează suspendarea judecății pronunțată în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, deci până la rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțate în cauza care a pricinuit suspendarea judecății. Însă, după acest moment, perimarea începe să curgă, termenul de 1 an fiind calculat, potrivit legii, din momentul soluționării irevocabile a cauzei și care, potrivit art. 299 alin. 1 și art. 377 alin. 2 pct. 4 Cod procedură civilă, este momentul soluționării recursului, hotărârea dată fiind irevocabilă și nu mai poate fi atacată pe calea recursului.
Perimarea este o sancțiune procesuală care se bazează pe prezumția desistării recurentului și care se sancționează cu perimarea recursului.
Este neîntemeiată susținerea pârâtului-recurent potrivit cu care termenul de 1 an a fost suspendat ca urmare a declarării la 21.11.2011 a contestației în anulare împotriva deciziei civile nr. 7724/R/02.11.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr._, întrucât, pe de o parte, art. 248 alin.1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 244 alin. pct. 1 Cod procedură civilă, au în vedere măsura suspendării judecății „… până la rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțate în cauza care a pricinuit suspendarea judecății”, și care coincide cu momentul pronunțării instanței de recurs, a cărei hotărâre este irevocabilă, iar pe de altă parte, contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac, admisibilă în anumite condiții expres și limitativ prevăzute de legiuitor, exclusiv pentru situațiile de la art. 317 Cod procedură civilă (necompetență sau vicii procedurale de citare) și art. 318 Cod procedură civilă (greșeala materială sau omisiunea), nefiind posibilă reformarea hotărârii (posibilă doar în recurs și nu în contestația în anulare).
Mai mult, chiar în raport cu data înregistrării contestației în anulare promovată împotriva deciziei civile nr. 7724/R/02.11.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr._, 21.11.2011 ( conform dovezii depuse la fila 94 dosar recurs), Curtea constată că recurentul nu a depus diligențele necesare pentru repunerea pe rol a recursului înăuntrul termenului de 1 an, împlinit la 21.11.2012.
Susținerile reprezentantei recurentului privind suspendarea termenului de perimare prin declanșarea căii extraordinare de atac a contestației în anulare sunt, deci, neîntemeiate, cu atât mai mult cu cât demersul judiciar invocat a fost soluționat prin respingerea contestației în anulare.
Din raportarea textelor legale citate, la împrejurările stabilite în legătură cu rămânerea cauzei în nelucrare, rezultă că sunt întrunite condițiile legale pentru a opera instituția juridică a perimării în condițiile art. 248 și următoarele Cod procedură civilă, motiv pentru care, Curtea, va constata perimarea cererii de recurs formulată de pârâtul C. L. Timișoara împotriva deciziei civile nr. 409/A/15.05.2006 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr. 2071/C/2006.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, având în vedere culpa procesuală a pârâtului, va fi obligat să plătească intimaților suma de 2.700 lei cheltuieli de judecată aferente recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Constată perimat recursul declarat de pârâtul C. L. Timișoara împotriva deciziei civile nr. 409/A/15.05.2006 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr. 2071/C/2006.
Obligă pârâtul recurent să plătească reclamanților C. C. și C. M. suma de 2.700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
Prof.Univ.Dr. L. B. M. G. Dr. L. L.
GREFIER,
B. D.
Red. MG. /04.02.2013
Tehnored D.B./ 11.02.2013
Ex.2
Prima instanță: Judecătoria Timișoara: jud. L. R.
Instanța de apel: Tribunalul T.: jud. C. C., jud E. C.
| ← Cereri. Decizia nr. 832/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 136/2013. Curtea de... → |
|---|
