Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1715/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1715/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 05-12-2013 în dosarul nr. 5602/30/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOPERATOR 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1715/R
Ședința publică din 05 decembrie 2013
PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: M. G.
JUDECĂTOR: A.-M. N.
GREFIER: R. P.-D.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de către pârâtul A. L. împotriva deciziei civile nr. 839/30.08.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamantul G. V.-L., având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă, la prima strigare pentru reclamantul-intimat, lipsă, avocat B. G. C., lipsind pârâtul-recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, verificarea actelor și lucrărilor de la dosar, s-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care, se constată depus, prin Serviciul registratură:
La data de 04 noiembrie 2013, de către pârâtul-recurent, Note de ședință ( f. 8-9) și dovada plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 15 lei.
La data de 29 noiembrie 2013 de către pârâtul-recurent, Note de ședință, un set de acte dovada plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 ei lei și timbru judiciar de 1 leu ( f. 15-23).
Reprezentanta pârâtului-intimat depune la dosar delegație de reprezentare, dovada plății onorariului avocațial și întâmpinare, solicitând instanței acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere că a fost angajată în ultimul moment și nu a putut a-și pregăti apărarea pentru clientul pe care îl reprezintă.
Instanța, în raport de data introducerii cererii de recurs 28.10.2013, de stadiul procesual în care se găsește dosarul și de data la care pârâtul-intimat a fost citat, reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 156 c.pr.civ., motiv pentru care respinge cererea de amânare și, în vederea acordării posibilității de a studia dosarul reprezentantei pârâtului-intimat, lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare se prezintă pentru reclamantul-intimat, lipsă, avocat B. G. C., lipsind pârâtul-recurent
Instanța, din oficiu invocă excepția de inadmisibilitate, având în vedere că cererea de recurs a fost declarată împotriva unei hotărâri irevocabile, pronunțată în calea extraordinară a contestației în anulare, raportat și la dispozițiile art. 299 c.pr.civ.:
Reprezentanta reclamantului-intimat solicită instanței admiterea excepției inadmisibilității și respingerea recursului, ca inadmisibil. Se solicită acordarea cheltuielilor de judecată, conform dovezii depuse la dosar.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 839/30.08.2013 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul T. a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. L. împotriva deciziei civile nr. 387/03.04.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul G. V.-L. și a obligat contestatorul la plata sumei de 2000 lei către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a decide în acest mod, tribunalul a constatat că, în motivarea în drept a caii extraordinare de atac, contestatorul a invocat art. 317 C.pr.civ., insa expunerea motivelor contestației nu face posibila încadrarea lor în niciuna dintre aceste situații.
Astfel, art. 317 C.pr.civ., arata ca „hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.”
În motivarea contestației-constând preponderent . termeni, calități procesuale și soluții date în diferite dosare-contestatorul a invocat, în esența, modul lipsit de imparțialitate și de independenta în care a fost judecat, solicitând verificarea respectării repartizării aleatorii a dosarelor. De asemenea, contestatorul a arătat ca soluția are la baza săvârșirea unor fapte penale și ca instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor caii de atac, respectiv asupra contractului de administrare pretins fals, asupra obligațiilor vânzătorului, asupra faptului ca exista termen de plata în contractul încheiat, termen nerespectat de promitentul-comparator, subliniind totodată ca nu promitentul-vânzător este culpabil pentru neîncheierea contractului, ci aceasta culpa îi revine promitentului-comparator. Or, niciunul dintre aceste motive nu se subsumează tezelor articolului art. 317 C.pr.civ.
Trecând la analiza celorlalte motive care deschid calea contestației în anulare, tribunalul retine ca, potrivit art. 318 C.pr.civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În situațiile prevăzute de art. 318 C.pr.civ. ar putea fi circumscris motivul invocat de contestator vizând omisiunea de a cerceta toate motivele caii de atac, restul motivelor invocate neputând fundamenta o contestație în anulare. Insa, pentru a deschide calea contestației în anulare, necercetarea trebuie să privească unul dintre motivele de modificare sau de casare iar omisiunea cercetării să fie „din greșeală”.
Analizând cererea de recurs și motivele de modificare și casare invocate de recurent, comparativ cu motivarea deciziei din recurs, tribunalul a constatat ca instanța de recurs a cercetat toate motivele de modificare sau casare invocate.
Omisiunea cercetării unuia dintre motivele de modificare sau de casare nu este echivalenta cu necercetarea fiecărui argument invocat în susținerea diferitelor motive de recurs ori în nepronuntarea instanței de recurs asupra fiecărei probe invocate de recurent, aspecte invocate de contestator.
Instanța de recurs a tranșat, în baza probelor administrate în cauza, la care a făcut referire expresa în motivarea deciziei, asupra culpei promitentului-vânzător în neîncheierea contractului, prin neîndeplinirea obligațiilor asumate prin antecontract și asupra lipsei culpei promitentului-comparator, arătând ca acesta trebuia să achite diferența de preț doar la momentul încheierii contractului în forma autentică.
Aceste aspecte, tranșate de către instanța de recurs, nu mai pot fi criticate de către contestator pe calea contestației în anulare, aceasta nefiind un recurs la recurs, în cadrul căruia partea nemulțumita de soluție sa ceara reanalizarea probelor, ci o cale de atac de retractare, admisibila doar în condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 317 și 318 C.pr.civ., neîndeplinite în speța.
Având în vedere culpa procesuala a contestatorului, în temeiul art. 274 alin 1 C.pr.civ. a fost obligat la plata sumei de 2000 lei către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial dovedit de chitanța de plată depusă la dosar.
Această hotărâre irevocabilă a tribunalului a fost atacată cu recurs de către contestatorul A. L., pe care acesta l-a motivat în drept cu dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 C.pr.civ., susținând că decizia atacată este nelegală, hotărârile anterioare ale instanțelor fiind lovite de nulitate pentru că se bazează pe falsuri în legătură cu contractul de vânzare – cumpărare care a făcut obiectul litigiului de fond.
Recurentul, deși legal citat nu s-a prezentat în instanță, iar intimatul G. a formulat prin apărător, concluzii scrise și orale, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.
Curtea, analizând cu precădere excepția de inadmisibilitate a recursului, în raport cu disp.art.137 C.pr.civ. rap.la art.299 C.pr.civ. coroborat cu art.320 alin.3 C.pr.civ., va constata că aceasta este întemeiată.
Astfel, curtea va constata că decizia civilă nr. 387/03.04.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ a fost dată în cadrul unei contestații în anulare și a devenit irevocabilă de la momentul pronunțării – 30.08.2013.
Normele de procedură civilă care guvernează căile extraordinare de atac ale recursului și contestației în anulare prevăd, potrivit art.299 C.pr.civ., că pot fi atacate cu recurs numai hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile speciale prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
Mai apoi, art.320 alin.3 C.pr.civ. prevede la fel de imperativ că hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Cum în cauză tribunalul a pronunțat o decizie irevocabilă, în materia contestației în anulare, care nu mai poate fi supusă niciunei căi de atac, prezentul recurs este inadmisibil.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul prevederilor art.312 C.pr.civ. rap. la art. 299 coroborat cu art.320 alin.3 C.pr.civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul A. L. împotriva deciziei civile nr. 387/03.04.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul G. V.-L..
În temeiul prevederilor art. 274 C.pr.civ,. va obliga recurentul să plătească intimatului G. V.-L. suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către pârâtul A. L. împotriva deciziei civile nr. 839/30.08.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
Obligă recurentul să plătească intimatului G. V.-L. suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05.12.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
C. P. M. G. A.-M. N.
GREFIER,
R.
P.-D.
Red. C.P. 10.12.2013
Tehnored. R.P.D. – 10.12.2013
2EX/SM
| ← Expropriere. Decizia nr. 3/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1713/2013. Curtea... → |
|---|
