Conflict de competenţă. Sentința nr. 25/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 16093/55/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ -26.03.2014
SENTINȚA CIVILĂ NR. 25/PI
Ședința din camera de consiliu din 10 aprilie 2014
PREȘEDINTE: DR. L. L.
GREFIER: C. J.
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență privind soluționarea contestației la executare formulată de contestatorul C. O. V. în contradictoriu cu intimații . și C. S..
Procedura legal îndeplinită. Dată fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria A. sub nr._, contestatorul C. O. V., în contradictoriu cu intimata .. București și codebitoarea C. S. (în dosar execuțional nr.427/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc Palea M. V.), a solicitat anularea executării silite, cu motivarea că Încheierea nr.4341/03.07.2013 a Judecătoriei A., în dosar nr._/325/2013, s-a dat cu încălcarea competenței teritoriale prevăzută de art.819 din noul Cod de procedură civilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.650 din noul Cod de procedură civilă, art.819 noul Cod de procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 234/22.01.2014, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria A. a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei A. și a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatorul C. O. V. în contradictoriu cu intimații . și C. S. în favoarea Judecătoriei Timișoara, județul T..
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria A. a reținut că, în speță, cererea de încuviințare a executării silite a fost adresată Judecătoriei Timișoara, instanță în raza căreia se află situat imobilul în legătură cu care s-a pornit executarea silită imobiliară, însă această instanță și-a declinat în mod greșit competența în favoarea Judecătoriei A..
Deși Judecătoria A. prin încheierea nr. 4341/3.07.2013 a încuviințat executarea silită, această hotărâre a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 819 C.p.c., în speță instanța de executare fiind Judecătoria Timișoara deoarece în raza acestei ultime instanțe se află situat bunul imobil urmărit.
Art. 819 C.p.c. este un text cu caracter special față de prevederile art. 650 C.p.c., acest ultim text stabilind doar regula generală cu privire la instanța de executare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 26.02.2014, sub nr._ .
Prin sentința civilă nr. 2709/26.02.2014, pronunțată în dosarul sus-menționat, Judecătoria Timișoara a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, invocată de contestator.
A declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatorul C. O. V. în contradictoriu cu intimații . și C. S., în favoarea Judecătorii A., județul A..
A constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Timișoara și Judecătoria A..
A înaintat dosarul instanței competente să soluționeze conflictul respectiv Curții de Apel Timișoara, instanța superioară și comună instanțelor aflate în conflict.
A suspendat din oficiu judecata cauzei.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Timișoara a reținut că deși art. 819 C.p.c. instituie o procedură specială cu privire la încuviințarea executării silite imobiliare, prin acest articol nu se instituie o normă specială referitoare la instanța de executare, în cauză rămânând aplicabile dispozițiile art. 650 și 713 C.p.c. care tratează în mod expres modul de stabilire a instanței de executare competentă.
S-a concluzionat că în toate cazurile legiuitorul a stabilit instanța de executare prin raportare la sediul executorului judecătoresc și nu la locul situării bunurilor supuse urmăririi, art. 713 C.p.c. conținând în mod explicit aspecte privitoare la instanța de executare la care se poate introduce contestația la executare.
În baza art. 134 C.p.c., s-a constat ivit conflictul negativ de competență iar cauza a fost înaintată instanței competente să soluționeze conflictul.
În analiza conflictului negativ de competență cu care a fost sesizată, în temeiul prevederilor art. 135 C.p.c., Curtea va reține următoarele:
Prin regulatoare repetate de stabilire a competenței și prin transmiterea unei „Note de conformare” Curtea de Apel Timișoara a stabilit o practică unitară, obligatorie pentru instanțele din raza sa de activitate cu privire la domeniul de aplicare a prevederilor art. 819 C.p.c. privind înregistrarea și soluționarea cererilor de încuviințare a urmăririi silite imobiliare, respectiv în sensul că instanța de executare, în această ipoteză de lucru, este întotdeauna instanța în circumscripția căreia se află imobilul asupra căruia va purta executarea silită.
Practica birourilor executorilor judecătorești din circumscripția Curții de Apel Timișoara s-a uniformizat în acest sens.
Cu toate acestea, se constată că Judecătoria Timișoara, deși sesizată în mod legal cu o cerere de încuviințare a executării silite imobiliare în dosarul execuțional nr. 427/2013, de către executorul judecătoresc Palea M. V., a declinat competența de soluționare a acestei cereri în favoarea Judecătoriei A., judecătorie care, la rândul său, prin nesocotirea prevederilor art. 819 C.p.c. a pronunțat încheierea nr. 4341/3.07.2013, în dosar_/325/2013, și a dispus încuviințarea executării silite imobiliare în dosarul execuțional nr. 427/2013.
Împotriva derulării formelor de executare silită, încuviințate de o instanță necompetentă, numitul C. O. V. a formulat contestație la executare, invocând încălcarea normelor de competență determinate de art. 819 C.p.c.
Judecătoria A., de această dată ca instanță investită cu o contestație la executare, într-un complet alcătuit dintr-un alt judecător decât cel care a admis greșit cererea de încuviințare a executării silite, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Declinarea de competență în favoarea Judecătoriei Timișoara este justificată prin prisma dispozițiilor cu caracter special prevăzute de art. 819 C.p.c. text care, deși este situat în Secțiunea a II-a referitoare la încuviințarea urmăririi imobiliare, este determinant în stabilirea competenței instanței de executare prin trimitere la excepția prevăzută de art. 650 al. 1 C.p.c.
Cu alte cuvinte textele de lege care definesc (ne spun) care este instanța de executare, sunt art. 650 al. 1 C.p.c., coroborat cu art. 819 C.p.c., acest ultim text definind instanța de executare, instanță de executare care încuviințează urmărirea silită imobiliară și, ulterior, modul de desfășurare a executării silite.
Contestația la executare este reglementată în Capitolul VI iar art. 713 C.p.c. precizează că, contestația la executare se introduce la instanța de executare, exemplificând în al. 2 și 3 ipotezele în care bunurile urmărite se află în circumscripția altei curți de apel sau care este instanța care poate lămuri titlul.
Aceasta înseamnă că instanța de executare, în afară de ipotezele arătate la art. 713 C.p.c., este instanța definită de art. 650 al. 1 C.p.c. sau, în cazul urmăririi silite imobiliare, de art. 819 C.p.c.
În aceste condiții, susținerile invocate de către Judecătoria Timișoara, pe lângă împrejurarea că ilustrează o nesocotire a regulatoarelor de competență anterioare pronunțare de către instanța ierarhic superioară, respectiv Curtea de Apel, creează o confuzie cu privire la intenția legiuitorului de a denumi instanța de executare în materia executării silite imobiliare, și o dilatare a domeniului de aplicare a textelor de lege, cu scopul prelungirii nejustificate a duratei soluționării procesului, aceste aspecte fiind contrare prevederilor art. 6, 7 și 22 din codul de procedură civilă texte care vizează termenul optim și previzibil al procesului, legalitatea acestuia sau rolul judecătorului în aflarea adevărului.
S-ar putea deduce, din motivarea sentinței Judecătoriei Timișoara că această instanță este necompetentă, în speță, deoarece Judecătoria A., a încuviințat executarea silită imobiliară, chiar cu încălcarea art. 819 C.p.c. și numai această instanță poate soluționa contestația la executare.
Și această opinie este de natură a dilata nejustificat durata soluționării procesului pentru că în materia contestației la executare, reglementată de art. 711 și urm C.p.c., contestația la executare se introduce doar la instanța de executare competentă, potrivit legii, această din urmă instanță fiind în măsură să se pronunțe asupra tuturor actelor și cererilor privind executarea silită, condițiilor de legalitate sau anulării formelor de executare silită.
De altfel, soluția Judecătoriei Timișoara nu poate conduce decât la două rezultate judiciare, nelegale și de neacceptat:
- fie la continuarea judecării contestației la executare de o instanță necompetentă (Judecătoria A.), cu încălcarea directă a art. 819 C.p.c. și a Regulatoarelor de competență, obligatorii, stabilite de Curtea de Apel;
- fie la anularea tuturor formulelor de executare silită, de către Judecătoria A. și la obligarea executorului judecătoresc de a introduce o nouă cerere de încuviințare a executării silite imobiliare, la Judecătoria Timișoara, încă o dată, deși organul de executare silită s-a adresat corect Judecătoriei Timișoara, în anul 2013, iar această instanță și-a declinat greșit competența în favoarea Judecătoriei A..
În speță, instanța de executare, în dosarul execuțional nr. 427/2013 înregistrat la B. Palea M. V., executor judecătoresc ce își desfășoară activitatea în circumscripția Curții de Apel Timișoara, este instanța în a cărei circumscripție se află situat imobilul supus procedurii de executare silite, respectiv Judecătoria Timișoara.
Ca atare, în conformitate cu prevederile art. 135 al. 4 C.p.c., în soluționarea conflictului negativ de competență, Curtea va stabili că instanța competentă să soluționeze contestația la executare și să verifice legalitatea tuturor formelor de executare silită, este instanța de executare de la locul situării bunului imobil în legătură cu care s-a declanșat urmărirea imobiliară exclusivă, respectiv Judecătoria Timișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a prezentei cauze având ca obiect contestație la executare în materia executării silite imobiliare formulată de contestatorul C. O. V., în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 aprilie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
DR. L. L. C. J.
Red. L.L.-10.04.2014;
Tehnored. C.J.- 10.04.2014; 5 ex.
Emis 3 .="PlainText"> 1 adr.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 193/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 799/2014. Curtea de... → |
|---|
