Cereri. Decizia nr. 155/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 155/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 155/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 155
Ședința publică din 18 februarie 2014
PREȘEDINTE: M. L.
JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR:C. R.
GREFIER: I. P.
S-a luat în examinare la a doua strigare, contestația în anulare formulată de contestatorul D. I. D. T. împotriva deciziei civile nr. 1553/13.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul O. de C. și P. I. C.-S..
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, se constată că la data de 6.02.2014 s-a depus prin registratura instanței o cerere din partea contestatorului, prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, și dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 10 lei și 0,15 lei timbru judiciar, și la data de 10.02.2014, s-a depus întâmpinare de către intimatul O. de C. și P. I. C.-S..
Prin cererea înaintată prin fax la 12.02.2014, și înregistrată la data de 13.02.2014, contestatorul a solicitat rectificarea erorii consemnată în cuprinsul contestației în anulare, în sensul de a se reține că D. G. are împuternicire a reprezenta pe D. I. D. T., care i-a adus sentința civilă nr. 655/22.02.2013, în loc de decizia civilă nr. 133/26.06.2013 a Tribunalului C.-S..
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare constată următoarele:
Prin contestația în anulare formulată de contestatorul D. I. D. T., s-a solicitat anularea deciziei civile nr. 1553 din 13.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara .
În motivare a arătat că prin sentința civilă nr. 655/22.02.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasivă invocată de intimatul O. de C. și P. I. C.-S.; s-a respins plângerea formulată de reclamantul D. I. D. T. în contradictoriu cu intimatul O. de C. și P. I. C.-S., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
A învederat că în mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de C. și P. I. C.-S., și tot astfel a fost respinsă și plângerea formulată, deși a menționat că dreptul său de proprietate asupra imobilului din litigiu nu trebuia să fie modificat prin alte numere top ce nu sunt în concordanță cu actele originale.
A arătat că judecata în fond s-a făcut de alți judecătoriei decât cei ce au pronunțat hotărârea.
Prin decizia civilă nr. 133/26.06.2013 pronunțată de Tribunalul C.-S. și decizia civilă nr. 1553/13.11.2013 a Curții de Apel Timișoara, s-a constatat că apelul său este formulat peste termen, or la dosarul cauzei există o procură judiciară prin care D. G. are împuternicire, iar fiul său D. I. D. T. i-a adus decizia civilă nr. 133/26.06.2013 la domiciliul său din . exercitării căii de atac.
Arată că la domiciliul din . locuiește cu soția sa, persoană cu handicap, ce necesită îngrijire permanentă din partea sa astfel că nu a avut posibilitatea de a formula calea de atac a apelului în termenul legal.
Solicită a se avea astfel în vedere dispozițiile art. 103 alin. (1) Cod pr. civ., întrucât depășirea termenului de exercitare a căii de atac s-a datorat unei împrejurări mai presus de voința sa.
În drept, invocă art. 317 alin. 2 (2) Cod pr. civ.
Prin cererea înregistrată la 13.02.2014, contestatorul a solicitat rectificarea erorii consemnată în cuprinsul contestației în anulare, în sensul de a se reține că D. G. are împuternicire a reprezenta pe D. I. D. T., care i-a adus sentința civilă nr. 655/22.02.2013, în loc de decizia civilă nr. 133/26.06.2013 a Tribunalului C.-S..
Intimatul O. de C. și P. I. C.-S., prin întâmpinare a solicitat respingerea contestației în anulare, cu motivarea că decizia civilă atacată este temeinică și legală, și a fost dată cu respectarea dispozițiilor art. 101-102 Cod pr. civ.
În cauză, au fost administrate probe cu înscrisuri și s-a atașat dosarul în care s-a pronunțat decizia atacată, material probator din a cărui analiză Curtea reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1553/13.12.2013 pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel Timișoara a respins recursul declarat de petentul D. I.-D.-T. împotriva deciziei civile nr. 133/26.06.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ .
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut în esență că prin plângerea înregistrată la 13.09.2012 la Judecătoria Reșița sub nr._, petentul D. I.-D.-T. a contestat încheierea nr._/1.08.2012 a OCPI C.-S., prin care i s-a respins cererea cu privire la ./b/2/1/1/1/III din CF nr._-C-1-U2 și nr. 3262, imobil situat în Reșița, ., . de a înscrie la această parcelă și terenul de 139,2 mp, care a fost preluat abuziv de Statul Român în baza Legii nr. 58/1974 și transmis în altă carte funciară cu nr. top 19/b/2/1/1/1.
A mai arătat că nu a fost respectat nici Ordinul Prefectului nr. 75/15.04.1997.
Prin sentința civilă nr. 655/22.02.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Reșița a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul OCPI C.-S..
A respins plângerea formulată de petentul D. I.-D.-T. împotriva pârâtului OCPI C.-S. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prima instanță a reținut că, într-un litigiu, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic.
În cauzele care au ca obiect plângeri formulate împotriva încheierilor de carte funciară, nu trebuie să se stabilească existența sau inexistența unui drept al Oficiului de C. și P. I., ci doar legalitatea și temeinicia încheierii date în cauză.
Din acest motiv nu poate fi citat ca parte în proces, singurele persoane susceptibile să aibă calitate fiind cele interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară (art. 50 din Legea nr. 7/1996 republicată).
În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat într-un recurs în interesul legii (Decizia nr. 72/15.10.2007) că în procesele ce au ca obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară, întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr.7/1996, OCPI nu are calitate procesuală pasivă.
Potrivit dispozițiilor art.329 al.3 C.p.c., aceste decizii sunt obligatorii pentru instanțe.
Împotriva sentinței civile nr. 655/22.02.2013 a Judecătoriei Reșița a declarat apel petentul D. I.-D.-T., care a fost respins ca tardiv prin decizia civilă nr. 133/26.04.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ .
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 284 C.p.c., termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Din cuprinsul dovezii de primire și a procesului verbal de predare de la fila 68 a dosarului nr._ al Judecătoriei Reșița, rezultă că sentința civilă nr.655/22.02.2013 a fost comunicată reclamantului D. I.-D.-T. la data de 29.04.2013, iar cererea de apel a fost depusă la Judecătoria Reșița la data de 17.05.2013.
În consecință, s-a reținut că apelul formulat este tardiv, în baza dispozițiilor art.284 Cod procedură civilă, fiind formulat ulterior datei de 15.05.2013, când s-a împlinit termenul de apel.
Împotriva deciziei civile nr. 133/26.04.2013 a Tribunalului C.-S. a declarat recurs în termenul legal petentul D. I.-D.-T..
În motivarea recursului, a arătat că instanța s-a aflat în eroare atunci când a stabilit că nu a declarat apel în termenul legal. A arătat că sentința Judecătoriei Reșița i-a fost comunicată la 29.04.2013, iar apelul l-a înregistrat la Tribunalul C.-S. la 17.05.2013; la calcularea termenului trebuie să se țină seama de faptul că în 6 și 7 mai 2013 instanțele au avut liber.
A mai arătat că la prima instanță nu s-a respectat principiul continuității în judecata cauzei.
De asemenea, a adus critici excepției lipsei calității procesuale pasive reținută de prima instanță.
Pe fond, a arătat că Ordinul Prefectului nr. 75/15.04.1997 nu a fost corect intabulat.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art. 306 al. 2 C.p.c., față de actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că recursul petentului este nefondat.
Astfel, conform art. 284 al. 1 C.p.c., termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
În conformitate cu art. 101 al. 1 C.p.c., ”termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul”.
În speță, sentința civilă nr. 655/22.02.2013 a Judecătoriei Reșița i-a fost comunicată petentului la 29.04.2013 (fila 68 din dosarul de fond).
Calculând termenul de 15 zile prin raportare la art. 101 al. 1 C.p.c., ultima zi în care petentul putea declara apel a fost cea din 15.05.2013.
Petentul însă a înregistrat apelul la Judecătoria Reșița la 17.05.2013, depășind termenul legal cu 2 zile.
Conform art. 103 al. 1 C.p.c., neexercitarea căii de atac în termenul legal atrage decăderea.
Prin urmare, în mod corect Tribunalul C.-S. a respins ca tardiv apelul petentului.
Menținând excepția reținută de instanța de apel, conform art. 137 al. 1 C.p.c. Curtea nu a mai analizat celelalte motive de recurs ale petentului, astfel că în baza art. 312 al. 1 C.p.c., Curtea a respins recursul declarat de petentul D. I.-D.-T. împotriva deciziei civile nr. 133/26.06.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ .
Examinând decizia civilă contestată prin prisma motivelor invocate și ale art. 317 Cod pr. civ., față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că prezenta contestație în anulare este neîntemeiată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 317 Cod pr. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită sau când hotărârea a fost dată de judecător cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, dar numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe căile ordinare de atac.
Or, din examinarea dosarului cauzei rezultă că instanța – Curtea de Apel Timișoara – a soluționat recursul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, cu respectarea dispozițiilor art. 299 și urm. Cod pr. civ.
Mai mult, se constată că prin prezenta contestație în anulare contestatorul aduce critici de nelegalitate a deciziei atacate, în sensul că instanța nu a făcut corecta aplicare a dispozițiilor art. 103 Cod pr. civ., menținând în mod greșit hotărârea tribunalului de respingere a apelului ca tardiv.
Dispozițiile art. 103 (2) Cod pr. civ. nu sunt incidente în cauză, motivul invocat de contestator cu referire la problemele de sănătate ale soției, nu constituie motiv de repunere în termenul de exercitare a apelului, iar dispozițiile art. 103 (1) Cod pr. civ., prevăd cp neexercitarea căii de atac în termenul legal atrage decăderea.
Cum aceste aspecte au fost analizate de instanța de recurs, și întrucât pe calea contestației în anulare nu se poate solicita retractarea decât pentru motivele prevăzute de art. 317 și 318 Cod pr. civ., și nu se poate promova o nouă analiză a fondului, Curtea în baza art. 320 Cod pr. civ., va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul D. I. D. T. împotriva deciziei civile nr. 1553/13.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul D. I. D. T. împotriva deciziei civile nr. 1553/13.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul O. de C. și P. I. C.-S..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 18.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. L. D. C. C. R.
GREFIER,
I. P.
Red. M.L./21.02.2014
Tehnored. I.P. 2 ex./25.02.2014
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 104/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Cereri. Decizia nr. 115/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
