Validare poprire. Decizia nr. 110/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 110/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 110/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 110
Ședința publică din 24 ianuarie 2013
PREȘEDINTE: M. G.
JUDECĂTOR: A.-M. N.
JUDECĂTOR: Dr. L. L.
GREFIER: D. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta . împotriva deciziei civile nr. 393 din 23.10.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâții L. M., L. M. M. și Asociația Composesoratului Foștilor Urbarialiști R., având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat M. Gheoghe M. pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, se constată depuse la dosarul cauzei, de către pârâta intimată Asociația Composesoratului Foștilor Urbarialiști R., Întâmpinare, împuternicirea avocațială și copii de pe chitanța nr. 551/16.10.2013 și factura nr. 142/16.01.2012, eliberată de Cabinet avocat G. A. P., pentru suma de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat.
Reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, conform mențiunii înscrise pe citație.
Se comunică un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar reprezentantului reclamantei recurente.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința admiterii acțiunii.
Acesta arată că, urmare a soluției pronunțate de Judecătoria A., definitivă dar nu irevocabilă, reclamanta a formulat o cerere către executorul judecătoresc, care a emis către Asociația Composesoratului Foștilor Urbarialiști R. o adresă de înființare a popririi pentru sume le datorate de aceasta către debitori. Totodată, învederează că instanța de apel a respins motivele de apel invocate, referitoare la faptul că nu este necesar a avea un titlu executoriu față de Asociația Composesoratului Foștilor Urbarialiști R. și a menținut punctul de vedere exprimat de către instanța de fond în sensul că în dispozitivul sentinței civile nu este menționată o obligație a Asociației Composesoratului Foștilor Urbarialiști R. în calitate de terț poprit. Se arată, de asemenea că, tribunalul a respins, totuși, apelul deși a arătat că Asociația avea calitatea de debitor.
Nu se solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 393/23.10.2012 pronunțată de Tribunalul A. a fost respins apelul declarat de apelanta-reclamant S.C. A. R. SRL Timișoara, împotriva Sentinței civile nr. 6873 din 31 iulie 2012, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimații-pârâți L. M., L. M. M. și Asociația C. Foștilor Urbarialiști R..
A fost obligată apelanta-reclamantă să plătească intimatei Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată, iar intimaților L. M. și L. M. M. suma de 1.000 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul A. a reținut că, prin Sentința civilă nr.6783/31.07.2012, Judecătoria A. a respins cererea formulată de creditoarea . în contradictoriu cu debitorii L. M. și L. M. și cu terțul poprit Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. ca neîntemeiată, a desființat popririle înființate prin adresele care îi privesc pe debitori emise la data de 13.01.2012 de B. J. C. M. în dosar de executare nr. 1728/Ex/2011 și a obligat creditoarea la plata către terțul poprit a sumei de 1.800 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt că prin Sentința civilă nr.752/03.11.2010 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, definitivă prin anularea ca insuficient timbrat a apelului, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 994/30.04.2009 încheiat între terțul poprit din prezenta cauză și debitorii L. M. și L. M. M.; s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1155/2009; s-a dispus radierea dreptului de proprietate al creditoarei . și al debitorilor, cu revenirea la situația anterioară de carte funciară, respectiv reînscrierea dreptului de proprietate al terțului poprit din prezenta cauză; s-a dispus, de asemenea, obligarea debitorilor să plătească creditoarei . suma de 1.673.200 lei și suma de 21.394,4 lei.
Prin încheierea nr. 5078/15.12.2011, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2011, a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorilor, în baza sentinței indicate mai sus.
La data de 13.01.2012, B. J. C. M. a dispus înființarea popririi asupra sumelor datorate debitorilor de către terțul poprit Asociația C. foștilor urbarialiști R., măsura dispusă fiind comunicată și debitorilor.
Conform art. 452 alin. 1 C.pr.civ. (1) Sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
Potrivit art. alin. 1 C.pr.civ., poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.
Conform art. 454 C.pr.civ., (1) poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată.
(2) În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 terț poprit, interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.
Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Creditoarea . a sesizat instanța de executare - Judecătoria A. - în vederea validării popririi, întrucât, astfel cum a susținut prin cererea de chemare în judecată, terțul poprit nu și-a îndeplinit obligația de a popri sumele datorate de acesta debitorilor.
Prin întâmpinările depuse la dosarul de fond, debitorii și terțul poprit au invocat faptul că sentința în baza căreia s-a început executarea silită nu este irevocabilă atât timp cât pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrat recurs împotriva deciziei de anulare a apelului; în opinia instanței de fond, acest motiv invocat este neîntemeiat, în condițiile în care, potrivit art. 374 alin. 1 C.pr.civ., pentru a putea fi executate silit, hotărârile se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 C.pr.civ, afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu și de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege, care se execută fără formula executorie.
Conform art. 376 alin. 1 C.pr.civ., se învestesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile.
Ca atare, s-a constatat că Sentința civilă nr.752/03.11.2010 a Tribunalului A. este definitivă, conform art. 377 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., prin anularea apelului, iar învestită cu formulă executorie, constituie titlu executoriu și executarea silită a dispozițiilor cuprinse în aceasta poate fi începută.
Terțul poprit a mai invocat faptul că sentința menționată mai sus nu stabilește nicio obligație în sarcina sa de a plăti o sumă de bani debitorilor.
S-a constatat că, într-adevăr, sentința pusă în executare și în temeiul căreia s-a dispus poprirea de către executorul judecătoresc nu cuprinde nicio dispoziție prin care terțul poprit să fie obligat să plătească o sumă de bani debitorilor, dimpotrivă, aceștia din urmă au obligația de a plăti suma de 20.680 lei terțului poprit.
În consecință, văzând că terțul poprit nu datorează sume de bani debitorului, neexistând un alt titlu executoriu din care să rezulte o astfel de datorie a terțului poprit, aprecierile instanței de fond au fost în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 460 alin. 2 C.pr.civ., motiv pentru care a respins cererea de validare a popririi formulată de . ca neîntemeiată și, în consecință, a desființat popririle înființate prin adresele care îi privesc pe debitori emise la data de 13.01.2012 de B. J. C. M., în dosar de executare nr.1728/ex/2011.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., a obligat creditoarea să plătească debitoarei suma de 1.800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat conform chitanței nr. 518/12-04-2012.
Împotriva soluției a declarat apel reclamanta ., solicitând modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii și obligarea terțului poprit la plata sumei de 501.180,75 lei.
În dezvoltarea motivelor a susținut că instanța de fond în mod greșit a reținut că în cauză nu există un titlu executoriu din care să rezulte o datorie a terțului poprit și aceasta deoarece legea nu prevede nici un fel de obligație pentru depunerea unui asemenea titlu.
Potrivit art.452 C.pr.civ., sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care acesta i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, iar potrivit art.454 din același cod, poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată.
Prin urmare, subliniază apelanta că, în cazul în care probele administrate în cauză vor confirma că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, instanța va pronunța o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată ori, în caz contrar, va dispune desființarea popririi.
Pe cale de consecință, în condițiile în care Asociația C. foștilor urbarialiști R. a recunoscut, în cuprinsul actului autentic constând în Contractul de vânzare-cumpărare nr.994/30.04.2009, încasarea sumei de 501.180,75 lei, raportat și soluția pronunțată într-o speță similară având ca obiect nulitatea absolută a acestui contract și repunerea părții în situația anterioară, apelanta consideră că există suficiente dovezi din care să rezulte că terțul poprit datorează suma solicitată.
Prin întâmpinarea depusă, intimata-pârâtă Asociația C. foștilor urbarialiști R. a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
În motivare a susținut că instanța de fond în mod corect a reținut că titlul executoriu constând în Sentința civilă nr.752/03.11.2010 a Tribunalului A. nu cuprinde nicio dispoziție prin care terțul poprit să fie obligat să plătească o sumă de bani debitorilor, iar criticile formulate în apel vizând existența unui caz anterior prin care s-a constatat nulitatea absolută și repunerea părților în situația anterioară nu pot fi primite, atât timp cât, în cauza respectivă, apelanta corect a uzat de instituția chemării în garanție în baza garanției de evicțiune, însă în prezenta cauză, soții L. nu au uzat la rândul lor de posibilitatea de a chema apelanta în garanție în baza art.60 alin.1 C.pr.civ., pentru achitarea sumei solicitate.
Un alt aspect punctat de intimați vizează faptul că însăși apelanta a formulat recurs în dosarul nr._ al Tribunalului A., iar cauza se află pe rolul Înaltei Curte de Casație și Justiție, de unde rezultă că soluția care a stat la baza înființării popririi nu este irevocabilă, astfel că înființarea validării și validarea popririi apare cel puțin prematur formulate.
Pentru toate aceste motive, au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
Prin întâmpinarea depusă, intimații L. M. și L. M. M. au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor au susținut că prima instanță a pronunțat o soluție temeinică și legală, corect reținând că deși executarea silită a început în baza unui titlu executoriu, aceasta nu poate fi validată deoarece în dispozitivul acesteia nu se regăsește vreo obligație de plată în sarcina Asociației C. foștilor urbarialiști R..
Mai mult decât atât, au adăugat că apelanta a formulat recurs în dosarul nr._ a Tribunalului A., cauza având termen la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 27.11.2012, astfel că soluția care a stat la baza înființării popririi nu este irevocabilă, iar față de această împrejurare, înființarea validării și validarea popririi apar cel puțin prematur formulate.
Pentru toate aceste motive, au solicitat respingerea apelului.
Analizând apelul, tribunalul a constatat că nu este fondat, pe următoarele considerente:
Din conținutul titlului executoriu a rezultat că procesul s-a purtat între ., L. M. și L. M. M. și Asociația C. foștilor urbarialiști R., astfel că atât terțul poprit, cât și celelalte părți au participat la acel litigiu în urma căruia a obținut titlul executoriu.
Sentința Tribunalului A. nu este irevocabilă, întrucât se află în recurs în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dispozitivul acestei sentințe nu cuprinde vreo obligație în calitate de terț poprit al Asociației C. Foștilor Urbarialiști R., însă confirmă faptul că acțiunea reclamantului Asociația C. foștilor urbarialiști R. a avut câștig de cauză față de reclamanta din prezenta cauză, ., fiind constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 994/30.04.2009 și a contractului autentificat sub nr.1155/2009 și dispunându-se restabilirea situației anterioare de CF.
Tribunalul a constatat că Asociația C. Foștilor Urbarialiști R., în baza acestui titlu executoriu, nu poate avea calitate de terț poprit, ci calitate de debitor în ceea ce privește restabilirea situației anterioare.
Prin urmare, având în vedere și faptul că . a declarat recurs împotriva soluției pronunțate în dosarul nr._ a Tribunalului A., astfel că soluția care a stat la baza înființării popririi nu este irevocabilă, tribunalul a respins apelul declarat de apelanta-reclamant S.C. A. R. SRL Timișoara, împotriva Sentinței civile nr. 6873 din 31 iulie 2012, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimații-pârâți L. M., L. M. M. și Asociația C. Foștilor Urbarialiști R..
În baza art.274 alin.1 C.pr.civ., a fost obligată apelanta-reclamantă să plătească intimatei Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. cheltuieli de judecată în sumă de 1.500 lei reprezentând onorariul avocațial, iar intimaților L. M. și L. M. M., suma de 1.000 lei cu același titlu.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, la data de 07.12.2012, reclamanta ., solicitând, în principal, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței civile nr. 6873/2012, în sensul admiterii cererii principale, astfel cum a fost formulată, și obligarea terțului poprit Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. să vireze direct . suma de bani datorată de aceasta până la concurența sumei de 1.715.442,40 lei.
În motivarea recursului, reclamanta arătat că, hotărârea recurată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greșită a legii, iar instanța nu a exercitat rol activ pentru aflarea adevărului.
Se mai susține că hotărârea este în vădită contradicție cu probele administrate în dosar, probele fiind greșit interpretate.
În fapt, întrucât în urma derulării cauzei nr._ s-a pronunțat sentința civila 752 pronunțată de către Tribunalul A. în dosar_ rămasa definitiva prin Decizia Civila nr.1055 pronunțata de către Curtea de Apel Timișoara la data de 20.10.2011 prin care debitorii Lupas M. și Lupas M. M. sunt obligați la plata către recutrenta a sumei ie 1.715.442,40 RON au procedat la investirea acesteia cu formula executorie si s-au adresat B. J. C. M. solicitând deschiderea unui dosar execuțional ce a fost înregistrat sub nr. 1728/EX/2011.
Se arată că, întrucât în urma admiterii cererii de chemare in judecata s-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumpărare 994/2009 încheiat între Lupas M. si Lupas M. M. si Asociația C. Foștilor Urbarialisti Rapsig cu consecința repunerii pârtilor in situația anterioara s-a născut totodată si obligația Asociației C. Foștilor Urbarialisti Rapsig de a restitui prețul in suma de 501.180,75 RON au formulat o cerere către B. J. C. M. de a emite către Asociația C. Foștilor Urbarialisti Rapsig o adresa de infiintare a popririi pentru sumele datorate de aceasta către debitorii Lupas M. și Lupas M. M. pâna la concurența debitului de 1.715.442,40 lei, anexând titlul executoriu.
Se arată că, potrivit art.454 C.pr.civ,. poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată [art. 454 alin. (1) C.proc.civ.].
Având in vedere ca terțul poprit nu s-a conformat au formulat cererea de validare a popririi.
In dovedirea cererii au depus contractul de vânzare cumpărare 994/2009 in care este menționat expres ca prețul de 501.180,75 RON a fost încasat " preț achitat integral anterior semnării autentificării prezentului contract si consimt prin președinte si împuternicit la intabularea in Cartea Funciara a dreptului de proprietate pe numele cumpărătorului..."
Ca urmare a declarării nulității absolute a contractului cu consecința revenirii la situația anterioara se impune totodată si restituirea prețului încasat situație in care Asociația C. Foștilor Urbarialisti Rapsig este debitoarea debitorilor lor Lupas M. și Lupas M. M..
In soluționarea cererii de chemare in judecata având ca obiect validarea popririi, instanța de fond a comis o grava eroare si a respins solicitarea de validare a popririi pe considerentul ca nu exista un titlu executoriu din care sa rezulte o datorie a terțului poprit situație în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 460 alin.2 C.pr.civ.
Împotriva hotărârii primei instanțe au formulat apel si au arătat ca nu exista obligația legala de a depune un titlu executoriu fata de terțul poprit întrucât potrivit art.452 C.pr.civ. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente, iar faptul ca hotărârea nu este irevocabila nu este o condiție necesara, insa instanța de apel a respins totuși apelul pe considerentul ca sentința civila 752/2010 nu este irevocabila si deci nu este titlu executoriu, ca dispozitivul sentinței civile 752 nu prevede o obligație a terțului poprit Asociația C. Foștilor Urbarialisti Rapsig de plata a unei sume de bani către societate precum si pentru ca au formulat recurs in dosarul_ .
Se precizează că sentința civila 752 pronunțata de către Tribunalul A. în dos._ este titlu executoriu potrivit art. 376 ind. 1 C.pr.civ. "se investesc cu formula "executorie prevăzuta de art. 269 alin.1 hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile", iar potrivit art.377 ind. 1 pct. 3, sunt hotărâri definitive, hotărârile date in apel. Hotărârea judecătorească poate fi pusă în executare numai dacă îndeplinește anumite condiții, respectiv să fi rămas definitivă ori să fi dobândit caracter irevocabil.
Această cerință esențială este alternativa si nu cumulativa, decurge, îndeosebi, din coroborarea art. 374 alin. (1) cu art. 376 alin. (1) C.proc.civ.
Se susține că, instanța de apel a respins motivele de apel referitoare la faptul ca nu este necesar a avea un titlu executoriu fata de Asociația C. Foștilor Urbarialisti Rapsig si a menținut punctul de vedere exprimat de către instanța de fond în sensul că întrucât în dispozitivul sentinței 752 nu este menționată o obligație a Asociației C. Foștilor Urbarialisti Rapisg in calitate de terț poprit nu va admite cererea deși, potrivit art.452 C.pr.civ. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporate urmăribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
In soluționarea cererii instanța a citat creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
Având in vedere ca au depus la dosarul cauzei contractul de vânzare cumpărare 994/30.04.2009 în cuprinsul căruia Asociația C. Foștilor Urbarialisti Rapsig a recunoscut, încasarea sumei de 501.180,75 RON, precum si ca urmare a soluționării cauzei civile având ca obiect nulitatea absoluta a contractului 994/2009 cu consecința repunerii pârtilor în situația anterioara ( ceea ce înseamnă atât modificarea înscrierilor de carte funciară privind proprietatea cat si restituirea pretului încasat), consideră că reprezintă suficiente dovezi din care să rezulte că terțul poprit Asociația C. Foștilor Urbarialisti Rapsig, datorează debitorilor lor suma de 501.180,75 ron.
Se arată că, deși reține că în baza titlului executoriu sentința civila 752, Asociației C. Foștilor Urbarialisti Rapisg nu poate avea calitatea de terț poprit ci calitatea de debitor, respinge totuși apelul formulat.
În drept, au fost invocate dispozițiile Art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta intimată Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. a solicitat respingerea recursului declarat în cauză cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat în cuantum de 1.500 lei.
Se arată că, lecturând motivele recursului declarat în cauză și comparându-l cu decizia și sentința criticate, apreciază că acesta este nefondat atât in varianta principală cât și în cea subsidiară, urmând a fi respins ca atare neexistând vreun motiv de schimbare a deciziei recurate.
Ca și chestiune procedurală invocă inadmisibilitatea modificării cererii introductive de instanță in faza recursului. In concret cererea de validare a popririi, atât la fond cât și în apel viza suma de 501.108 lei, iar acum prin cererea de recurs se solicita validarea popririi până la concurența sumei de 1.715.442,40 lei.
Precizează că se află în calea extraordinară a recursului după epuizarea apelului (care doar acesta are rol devolutiv, nu si recursul). Solicitarea recurentei contravine normelor procesuale neputând practic să îți majorezi pretențiile în cadrul recursului. Practica este unanima sub acest aspect și rezultă din interpretarea art.305, 316, 298, 294 si 132 Cod procedură civilă.
Se susține că motivarea instanței de apel în respingerea apelului își are alt raționament decât instanța de fond. Astfel sunt 2 motive considerate de instanța de apel ca fiind hotărâtoare pentru soluționarea cererii de validare a popririi:
Se apreciază ca ar putea fi considerați debitori pentru situația ipoteza repunerii în situația anterioara ca urmare a constatării nulității înstrăinării imobilelor, si nu terți popriți. Astfel fără a clarifica insa acest aspect se cristalizează fie o eventuala excepție a calității de poprit raportat la situația de debitor, fie s-ar aprecia ca instrumentul ales (poprirea) nu este posibilă deoarece afirmativ cei 501.180 lei ar fi datorați de ei. În completare și în legătura cu cele expuse mai sus se precizează că nu există un titlu executoriu, respectiv o atare solicitare ar fi prematur introdusa devreme ce nu s-a soluționat in mod irevocabil la Înalta Curte de Casație și Justiție litigiul din dosarul_ .
Se susține că, criticile aduse prin recurs nu pot fi primite, din cel puțin două motive:
1. Se cere mai mult decât s-a cerut la fond și în apel;
2. Însăși recurenta . recunoaște că a formulat recurs in dosarul_ al Tribunalului A., cauza având termen la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât soluția care a stat la baza înființării popririi nu este irevocabilă. Față de această împrejurare apreciează că înființarea validării și validarea popririi apar cel puțin prematur formulate fiind si acesta un motiv pentru invalidarea popririi in condițiile art.460 al.2 I C.pr.civ.
Se arată că, soluția ICCJ poate fi:
- respingerea recursului si abia atunci se poate vorbi de exigibilitatea sau nu a obligației de a restitui cei 501.180,75 lei;
- admiterea recursului și respingerea acțiunii pe fond față de . (deoarece doar aceasta a declarat recurs, apelul soților L. fiind anulat ca netimbrat) cu consecința păstrării de către aceasta a terenului |a respingerii cererii de chemare in garanție - nu ar mai subzista dreptul acesteia de a cere sumele de bani pentru care a cerut validarea popririi;
- admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare (deși nu există vreun atare motiv însă nu se poate elimina o asemenea ipoteză) situație în care nu ar mai exista vreun titlu care să poată fi pus in executare si care implicit să stea la baza vreunei popriri.
la acest moment, se află în situația de a fi creditorii . și a soților L. și totuși sunt terți popriți. Practic puteau solicita înființarea unor popriri la adresa apelantei pentru cheltuielile de judecată datorate de soții L. sau la adresa altor debitori ai ., cât și pentru cheltuielile de judecată datorate de apelantă însă în mod corect și firesc au preferat să aștepte soluția de la ICCJ.
În drept, au invocat dispozițiile art.93, 115, 312, 316, 298, 274 C.pr.civ.
Examinând legalitatea deciziei atacate prin prisma motivelor de recurs, precum și față de prevederile art.304 C.pr.civ., curtea de apel consideră că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Recurenta a invocat in cererea de recurs dispozițiile art.304 pct. 7, 8 și 9 din C.pr.civ. și a arătat că instanțele de fond au apreciat greșit probele administrate. Interpretarea eronată a probelor intră sub incidența pct. 10 și 11 ale art. 304 C.proc.civ., în prezent abrogate, astfel încât ele nu mai pot fi supuse cenzurii instanței de recurs.
Referitor la cazul de modificare prev. de art.304 pct.7 C.pr.civ., instanța de recurs constata ca decizia din apel este motivata, iar considerentele sale nu cuprind motive contradictorii ori străine de natura pricinii, fiind arătate considerentele de fapt si de drept pe care tribunalul le-a avut în vedere atunci când a pronunțat soluția care în esență se referă la împrejurarea că nu există dovada datoriei terțului poprit către debitor.
Prevederile art.304 pct.8 C.pr.civ. care vizează interpretarea eronata a actului juridic dedus judecații sunt aplicabile în situația în care, deși rezultă fără dubiu natura juridică a actului dedus judecății (în înțelesul său de negotium juris, adică manifestare de voință producătoare de efecte juridice, și nu de instrumentum probationes, adică de înscris ca mijloc de probă), ori înțelesul acestuia, instanța de apel a reținut un cu totul alt act juridic sau conținut. Este evident că speța de față nu se încadrează în ipoteza normei juridice mai sus citate, nefiind deduse judecății acte juridice în sens de manifestare de voință a părților, producătoare de efecte juridice, pentru a se pune problema interpretării lor eronate.
Nici motivul prevăzut de art.304 pct. 9 C.pr.civ. nu este incident în cauză, instanța de apel interpretând și aplicând în mod corect legea.
Dispozițiile art. 460 C.p.c. prevăd că dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, în cazul în care terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, instanța va dispune validarea popririi. Cu alte cuvinte, validarea popririi este condiționată de dovedirea existenței datoriei terțului poprit către debitorul urmărit de creditor.
Or, recurenta nu a dovedit existența unei datorii a terțului poprit Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. către debitorii L. M. și L. M. M.. Sentința civilă nr.752 din 3.11.2010 a Tribunalului A., definitivă prin Decizia civilă nr.1055 din 20.11.2011 a Curții de Apel Timișoara, invocată de recurentă ca și dovada a existenței datoriei terțului poprit, prevede în dispozitiv doar revenirea la situația anterioară de carte funciară ca urmare a constatării nulității absolute a contractelor de vânzare cumpărare deduse judecății, nefiind impusă prin această hotărâre judecătorească nicio obligație de plată a unei sume de bani în sarcina terțului poprit Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. către debitorii L.. Prin urmare, nu există titlu executoriu care să stabilească existența obligației terțului poprit de a plăti o suma de bani debitorilor L., deci la dosar nu există nicio probă din care să rezulte existența certă a datoriei terțului poprit către debitori, nefiind soluționată prin Sentința civilă nr.752 din 3.11.2010 a Tribunalului A. vreo cerere de restituire a prețului formulată de debitori împotriva terțului poprit.
Pentru considerentele mai sus arătate, curtea de apel, conform art. 312 alin.1 C.pr.civ., va respinge recursul formulat împotriva Deciziei civile nr.393 din 23.10.2012 pronunțată de Tribunalul A..
În baza art.316 rap. la art.298 și 274 C.pr.civ. va obliga recurentul să plătească intimatei Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul de avocat conform chitanței aflată în copie semnată pentru conformitate cu originalul la fila 14 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta . în contradictoriu cu intimații Asociația C. Foștilor Urbarialiști R., L. M. și L. M. M. împotriva Deciziei civile nr.393 din 23.10.2012 pronunțată de Tribunalul A..
Obligă recurenta . să plătească intimatei Asociația C. Foștilor Urbarialiști R. suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24.01.2013
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR M. G. A.-M. N. L. L.
GREFIER,
D. B.
Red. A.M.N.- 30.01.2013
Tehnored D.B./31.01.2013
Ex.2
Prima instanță: Judecătoria A.: jud. A. M. Atănăsescu
Instanță de apel: Tribunalul A.: jud. L. B., jud. O. S. S.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 23-01-2013, Curtea de Apel TIMIŞOARA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
