Decizia civilă nr. 1026/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1026/R/2013
Ședința publică de la 24 Octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. -A. C.
Judecător M. O. -S. Judecător E. L.
Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent C. M. L. A. DE C. D. M., recurent C. R. C., împotriva Sentinței civile nr. 23328/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar cerere din partea recurentului pârât prin care solicită eliberarea unei copii după adresa comunicată de AFP C. .
La data de_ s-au depus la dosar concluzii scrise din partea recurentei reclamante.
La data de_ s-au depus la dosar concluzii scrise din partea recurentului pârât.
Instanța constată faptul că mersul dezbaterilor și cuvântul părților pentru concluzii a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
T. UL
Prin Sentința civilă nr. 23328/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a admis excepția autorității de lucru judecat în privința cererii având ca obiect plata pensiei de întreținere aferentă perioadei februarie 2009-febriarie 2012.
S-a respins acțiunea reclamantei C. M. L., minoră, asistată de mama sa C. D. -M., în contradictoriu cu pârâtul C. R. C., având ca obiect plata pensiei de întreținere aferentă perioadei februarie 2009-februarie 2012.
S-a admis în parte acțiunea reclamantei C. M. -L., minoră, asistată de mama sa C. D. -M. în contradictoriu cu pârâtul C. R.
C., în sensul că:
A majorat cuantumul pensiei de întreținere datorat de către pârât reclamantei minoră C. M. -L. de la procentul de 16,5% lunar din veniturile nete realizate la procentul de 20% lunar din veniturile nete realizate de către pârât, ce urmează a fi plătiți începând cu data de_, până la împlinirea vârstei majoratului de către minoră sau alte dispoziții ale instanței.
S-a respins în rest cererea formulată, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea reclamantei având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.
A obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.16410 din data de 17 decembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea prin divorț din culpă comună a căsătoriei încheiată între C. D.
M. și C. R. C. și încredințarea minorei M. L. mamei, respectiv obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum de 16,5% lunar din veniturile nete, obținute începând cu_ și până la majoratul minorei.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârât prin întâmpinare și unită cu fondul prin încheierea interlocutorie din data de 7 noiembrie 2012, instanța a reținut, că astfel cum a precizat pârâtul și cum reiese și din înscrisurile depuse la dosar, acesta și-a respectat obligațiile, privind plata pensiei de întreținere, astfel cum au fost prevăzute în sentința de divorț, fapt necontestat de către reclamantă. Prin urmare pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la aceeași perioadă de timp și cu privire la același obiect, cauză și aceleași părți nu este posibila dat fiind că această situație juridică a fost deja soluționată printr-o hotărâre irevocabila: Față de cele reținute instanța a admis excepția autorității de lucru judecat în privința cererii având ca obiect plata pensiei de întreținere aferentă perioadei februarie 2009 - februarie 2012 și urmează să respingă acțiunea reclamantei în ceea ce privește acest obiect.
Instanța a reținut că, potrivit art. 529 alin. 1 Cod civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar conform art. 531 Cod Civil, dacă se ivește vreo schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Conform art. 529 alin.2 din Codul civil, când întreținerea este datorată de părinte, aceasta se stabilește până la o pătrime clin venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copiii.
In ceea ce privește primul criteriu de stabilire a cuantumului întreținerii, instanța a constatat că de la data stabilirii pensiei de întreținere în cuantum de 16,5% lunar din veniturile nete obținute, prin sentința civilă
nr. 16410 din data de 17 decembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, au trecut aproximativ 13 ani, iar nevoile minorei C. L., în vârstă de 16 ani la data introducerii prezentei cereri, privind educația, învățătura și pregătirea sa profesională au crescut ca urmare a schimbărilor firești în viața unui copil, mai ales odată cu începerea ciclului liceal al școlii. Din
înscrisurile depuse la dosar reiese că, numitul C. M. C., născut la data de_, încredințat spre creștere și educare pârâtului prin sentința civilă nr.16410 a devenit major, prin urmare nu mai operează prezumția stării de nevoie în care s-ar afla fratele reclamantei, ci acesta trebuie să facă dovada unei astfel de situații conform dreptului comun, dacă s-ar afla în continuarea studiilor, iar în prezenta cauză nu s-au efectuat astfel de demersuri. In plus instanța a mai reținut că, astfel cum reiese din interogatoriile administrate în această cauză, între M. C. și M. L. - frate și soră - în perioada de după divorț părinților s-a dezvoltat treptat o situație financiară și socială inegală, M. C. continuând studiile în străinătate, în timp ce M. L. fiind încredințată mamei nu deține
mijloacele necesare pentru același stil de viață ca și fratele ei. Față de
împrejurările arătate instanța a considerat că acestea sunt suficiente pentru a constata că au intervenit schimbări în ceea ce privește nevoia și situația celui care primește întreținerea de natură să justifice majorarea cuantumului întreținerii primite de către acesta, în sensul art. 531 Cod Civil.
Referitor la celălalt criteriu stabilit ele art. 529 din Codul civil, instanța a constatat că pârâtul realizează venituri relativ mari, respectiv în anul 2012 venitul lunar - până în luna octombrie s-a încadrat între 5000-8000 lei, prin urmare pârâtul deține mijloace suficiente pentru plata pensiei de întreținere. In ceea ce privește solicitarea reclamantei ca să se stabilească un cuantum concret al prestației periodice lunare, determinat printr-o suma fixă, instanța înainte de toate trebuie să ia în considerare interesul superior al minorei, astfel instanța a considerat că felul și modalitatea de executare solicitată de reclamantă nu este în interesul acesteia, având în vedere fluctuația mare al cuantumului exact ale veniturilor lunare a pârâtului și certitudinea mai mare a achitării efective a prestației datorate prin stabilirea plății sub forma unei cote procentuale din venitul lunar net al pârâtului.
După aprecierea instanței această cotă procentuală este suficient a fi (stabilit la procentul de 20% lunar din veniturile nete realizate de către pârât, luând în considerare nevoile financiare ale minorei, raportat la veniturile relativ mari ale pârâtului (între 5000-8000 lei/lună).
Ca urmare a celor prezentate, instanța a majorat pensia de întreținere datorată de către pârât în favoarea minorei C. M. L. de la procentul de 16,5 % lunar din veniturile nete realizate (astfel cum a fost stabilită prin sentința civilă nr. 16410 din data de 17 decembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca) la procentul de 20% lunar din veniturile nete realizate de către pârât.
Pensia de întreținere, astfel cum a fost majorată, se va datora de la data cererii de chemare în judecată, potrivit art. 523 alin.1 din Codul civil, respectiv de la_, și până la majoratul minorei sau alte dispoziții ale instanței.
Față de prevederile art.276 Cod procedură civilă și constatând că pârâtul a depus chitanța privind achitarea onorariul avocațial, instanța a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de_ pârâtul C. R. C.
, solicitând instanței admiterea recursului așa cum este formulat, și în consecință:
să se dispună modificarea încheierii civile din_, în sensul admiterii excepțiilor invocate (lipsa de interes și inadmisibilitatea acțiunii);
să se dispună modificarea în parte a sentințe, civile nr. 23328/2012, în sensul respingerii în întregime a acțiunii, cu cheltuielilor de judecată.
În motivare pârâtul arată faptul că recursul promovat se raportează la motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței atacate, întemeiat pe prevederile art. 304 ind. 1 C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Cu privire la excepția lipsei de interes, recurentul arată că, în mod greșit a fost respinsă de instanța de fond, în condițiile în care veniturile sale nu s-au modificat, iar pensia de întreținere a fost stabilită procentual.
În ce privește excepția inadmisibilității, o apreciază ca întemeiată, întrucât nu există o modificare nici a mijloacelor sale financiare și nici a nevoilor minorei.Recurentul mai arată de asemenea că, cererea formulată nu ține seama de faptul că mai are în întreținere încă un copil și ca atare
suma stabilită cu titlu de pensie de întreținere nu poate depăși valoric 1/2 din cota de 1/3 din veniturile sale.
Pe fond, recurentul arată că instanța de fond nu a ținut cont de împrejurarea că nu a intervenit nicio schimbare semnificativă raportat la mijloacele sale, iar aspectele reținute in motivarea hotărârii nu au fost bazate pe probațiunea administrată, ci au fost consecința preluării unor afirmații nedovedite ale reprezentantei reclamantei.
Totodată instanța de fond nu a ținut cont de împrejurarea că nu a intervenit nicio schimbare semnificativă raportat la nevoile reclamantei,
deoarece nu s-a dovedit vreo nevoie care să necesite susținere financiară suplimentară, nu s-a dovedit schimbarea mijloacelor sale de trai (înrăutățirea situației financiare), nu s-a dovedit modificarea nevoilor materiale, prin schimbarea etapei de viață in care se afla reclamanta (adolescenta); instanța s-a raportat la un interval de timp de 13 ani, deși au trecut doar 2 ani si 3 luni.
Instanța de fond nu a ținut cont de principiul interesului superior al minorei, care este acela de a avea asigurate mijloacele materiale de trai, dar și o relație firească cu ambii părinți.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs reclamanta C. M.
-L. asistată de C. D. M.
, solicitând instanței admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii acesteia având ca obiect majorare pensie întreținere, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate in fata instanței de fond si recurs.
În motivare reclamanta-recurentă arată faptul că hotărârea recurata a fost adusa în detrimentul interesului legitim al minorei si in pofida stării de fapt evidențiate și chiar reținute in considerentele hotărârii atacate - prin interogatoriile administrate. Astfel, deși instanța apreciază in mod corect ca au intervenit - de la data pronunțații hotărârii inițiale de stabilire a pensiei de întreținere - schimbări in ceea ce privește nevoile minorei, se rezuma a majora cuantumul pensiei de întreținere datorată de către pârât de la 16,5% la 20% din veniturile nete ale tatălui minorei. Aceasta soluție menține, pe mai departe, situația financiara si sociala inegala intre cei doi frați, situație pe care instanța fondului in mod corect o sesizează, dar în mod eronat o perpetuează.
Astfel, in vreme ce fratele acesteia - M. -C. -născut la_, încredințat spre creștere si educare tatalui - conform sentinței civile nr. 16410/2009 a Judecătoriei C. -N. - se găsește in prezent in continuarea studiilor la Universitatea din Viena, deși a fost admis la buget la Universitatea Tehnica din C., aceasta este privata de un stil de viata similar strict in considerarea faptului ca a ales sa locuiască împreuna cu mama sa - cadru universitar remunerat in condiții specifice unui angajat bugetar din România. In schimb, tatăl acesteia, realizează lunar venituri nete superioare celor evidențiate prin înscrisurile depuse la dosar, in condițiile în care deține calitatea de administrator al mai multor societăți comerciale profitabile, cu o cifră de afaceri si un număr de angajați deloc nesemnificativ. Tocmai de aceea, remunerația sub forma salariului lunar nu reflecta nici pe departe mărimea veniturilor reale ale acestuia. In plus, deși societățile comerciale pe care le patronează au fost înființate si dezvoltate in timpul căsătoriei părinților acesteia - prin contribuție comună - in prezent paratul beneficiază exclusiv de efectele comerciale, fără ca, in privința părților sociale-bunuri comune ale părinților - sa se fi realizat procedura partajului.
Cea mai pertinenta argumentație a faptului ca, înscrisurile de care pârâtul se prevalează în privința veniturilor realizate - nu reflecta corect suma de bani pe care acesta o realizează lunar este împrejurarea - dovedita in cauza - ca, fratele acesteia, prin voința tatălui lor, își continua studiile la o universitate de renume din Austria ce presupune un efort lunar de cel puțin
1.500 euro. Ori, in privința băiatului său, pârâtul este dispus a achita acești bani lunar - cu toate că fratele ei a fost admis si la o facultate de același profil din tara - in schimb, in privința acesteia, pârâtul invoca apărări total nepertinente - susținând de pilda ca ar câștiga lunar doar 5000-8000 lei, doar pentru a-i crea un disconfort material. Prin simpla raportare la suma necesara asigurării condițiilor decente pentru 5 ani de studii in străinătate - suma pe care pârâtul o alocă si o va aloca lunar in favoarea fratelui său - se evidențiază reaua-credință cu care pârâtul îți diminuează - in fata instanței de judecată - veniturile cu scopul evident de a nu datora o pensie de întreținere similara si in favoarea acesteia.
Ceea ce instanța fondului a omis a retine, pe lângă nevoile sporite ale acesteia, generate de începerea ciclului liceal al scolii, este împrejurarea ca mijloacele materiale ale celui ce urmează a presta întreținerea sunt net superioare celor declarate, sursele de proveniența ale acestor venituri lunare neputând fi reduse la cele realizate sub forma veniturilor salariale, in calitate de angajat al unei societăți comerciale, fără a ține cont de activitatea si profitul celorlalte firme pe care paratul le administrează.
In aceste condiții, singura soluție viabila, ce ar avea ca efect direct înlăturarea inechității si stabilirea unui tratament similar in privința educației si pregătirii profesionale între aceasta și fratele său, ar fi aceea a obligării pârâtului la plata unei sume egale cu cea alocata acestuia in prezent. In privința cuantificării acestei sume, înscrisurile depuse la dosar de către aceasta în susținerea alegațiilor privind contravaloarea școlarizării in străinătate - cazare, masa si asigurarea materialului didactic si bibliografic - dovedesc cel puțin suma de 1.500 euro lunar.
La data de_ reclamanta recurentă depune la dosar întâmpinare
, solicitând instanței respingerea recursului promovat de către pârâtul C. R. -C. cu consecința menținerii încheierii civile prin care au fost - în mod corect - respinse excepțiile lipsei de interes si inadmisibilității acțiunii acesteia si respectiv menținerii hotărârii recurate în sensul admiterii cererii introductive având ca obiect majorarea pensiei de întreținere; cu obligarea recurentului pârât la plata cheltuielilor de judecata ocazionate.
La data de_ recurentul pârât C. R. C. a depus la dosar întâmpinare
, solicitând instanței a se constata nulitatea recursului declarat, acesta nefiind semnat de reclamantă, a se dispune respingerea recursului ca fiind inadmisibil, raportat la precizarea prin motivele de recurs a cuantumului pensiei de întreținere solicitat, a se dispune respingerea recursului pe fond, ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată în recurs.
În motivare recurentul pârât arată raportat la nulitatea recursului, faptul că în partea introductivă se menționează că recursul este formulat de către "C. M. -L., asistată de C. D. -M. ", iar în finalul scriptului depus apare mențiunea că recursul este semnat de "C. M. -L., prin av.", urmat de o semnătură ce nu aparține reclamantei, ci mamei acesteia -
C. D. -M. .
Faptul că semnătura nu este a reclamantei C. M. -L. poate fi constatat cu prin compararea semnăturii aplicate pe cererea de recurs, cu
alte înscrisuri aflate la dosarul T. ului C., în care C. D. -M. a formulat cereri în nume personal, semnând ca atare aceste scripte.
Potrivit prevederilor art. 302 indice 1 litera d) C. pr. civilă: "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni:... d). semnătura."
Conform art. 41 alin. 2 Noul Cod Civil: "Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviințarea părinților.
Or, câtă vreme recursul nu a fost semnat personal de reclamanta C.
M. -L., deși aceasta este minoră cu capacitate restrânsă de exercițiu, având vârsta de 17 ani, se impune constatarea nulității căii de atac declarate.
Cu referire la inadmisibilitatea recursului, arată recurentul pârât faptul că prin recursul declarat, în fraza finală, recurenta indică solicitarea sa de a se dispune stabilirea unui cuantum fix al pensiei de întreținere, de
1.500 euro/lună.
Or, această cerere nu poate fi făcută direct în recurs, sub acest aspect, calea de atac declarată fiind inadmisibilă.
Invocă în susținerea inadmisibilității recursului prevederile art. 294 C. pr. civilă, raportat la prevederile art. 316 C. pr. civilă, care stipulează în mod imperativ că în calea de atac nu se pot formula cereri noi.
Solicitarea de stabilire a pensiei de întreținere într-un cuantum fix, de
1.500 euro, luând ca reper o sumă indicată fantezist ca reprezentând costul întreținerii pentru celălalt copil (M. ), este formulată fără nicio legătură cu prevederile legale în materie de întreținere, fără nicio legătură cu motivarea acțiunii în fața instanței de fond și fără nicio legătură cu probele administrate în cauză.
La data de_ recurenta reclamantă a depus la dosar răspuns la întâmpinare
.
În motivare recurenta reclamantă arată, raportat la nulitatea recursului, faptul că nerespectarea cerinței prevăzuta de art.302 indice 1 alin.l lit d) C.Pr.Civila conform căruia cererea de recurs trebuie sa cuprindă semnătura părții poate fi împlinită-potrivit art.316 raportat la art.287 pct.2- in condițiile art.133 alin.2 C.Pr.Civila: « lipsa semnăturii se poate împlini in tot cursul judecații. Daca paratul invoca lipsa de semnătura, reclamantul ar trebui sa semneze cel mai târziu la prima zi de înfățișare următoare.
Cu privire la inadmisibilitatea recursului recurenta reclamantă arată faptul că prin precizarea de acțiune înaintata la_ in fata primei instanțe, a solicitat prin al treilea petit în mod expres « stabilirea unui cuantum concret determinat printr-o suma fixa » a pensiei de întreținere astfel ca, in fata instanței de recurs, nu a formulat nicio noua cerere de maniera a atrage inadmisibilitatea caii de atac așa cum, in mod greșit, se arata in întâmpinarea paratului intimat.
La data de_ recurentul pârât a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:
Recurentul C. R. C. a invocat excepția nulității recursului, ca fiind nesemnat de către reclamanta minoră C. M. -L. în vârstă de 17 ani.În susținerea excepției, recurentul a arătat că reclamanta având vârsta de 17 ani are capacitate de exercițiu restrânsă, astfel că poate încheia acte juridice cu încuviințarea părinților.
Întrucât la termenul de judecată din data de_, reclamanta minoră C. M. -L. s-a prezentat și a semnat cererea de recurs, recurentul C. R. C. a declarat că nu mai susține excepția nulității, care a rămas fără obiect.
Recurentul C. R. C. a mai invocat și excepția inadmisibilității recursului declarat de reclamanta minoră C. M. -L. asistată de mama sa, C. D. -M. deoarece prin cererea de recurs s-a solicitat, pentru prima dată, o pensie de întreținere în cuantum concret de 1500 euro lunar.
Într-adevăr, potrivit art.316 cod procedură civilă raportat la art.294 cod procedură civilă, în calea de atac nu se pot formula cereri noi.
În tem.art.137 cod procedură civilă, tribunalul va respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității recursului declarat de reclamanta minoră C. M. -L. asistată de mama sa, C. D. -M., cererea formulată neavând caracterul unei cereri noi.
Astfel, această cerere a fost formulată de reclamanta minoră C. M.
-L. și în fața instanței de fond prin precizarea de acțiune depusă la data de_, când a solicitat stabilirea unui cuantum concret al pensiei de întreținere determinat printr-o sumă fixă.(f.28 dosar).
T. ul apreciază că, în mod corect, instanța de fond a respins atât excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea cererii de majorare a pensiei lunare de întreținere cât și excepția inadmisibilității cererii, reținând că dispozițiile art.531 cod civil recunosc beneficiarului pensiei de întreținere demersul judiciar pentru a solicita modificarea măsurilor luate în privința minorilor, iar îndeplinirea condițiilor ține de temeinicia cererii.
T. ul va analiza global cele două recursuri declarate, deoarece în esență, motivele privesc aceleași aspecte, respectiv mijloacele materiale ale recurentului C. R. C. și nevoile minorei C. M. -L., desigur privite distinct din perspectiva fiecărui recurent.
În concret, recurenta C. M. -L. susține că au crescut atât mijloacele materiale ale tatălui său cât și nevoile sale, astfel că este justificată majorarea pensiei de întreținere la suma de 1500 euro lunar.Un alt argument invocat în susținerea cererii de majorare a pensiei lunare de întreținere este acela de a i se asigura condiții egale de trai cu cele ale fratelui său, M. C., care fiind în grija tatălui său, este student la o universitate din Viena.
În opoziție, recurentul C. R. C. susține netemeinicia cererii de majorare a pensiei lunare de întreținere dată fiind lipsa modificărilor atât în ce privește veniturile sale cât și nevoile minorei.
Rămâne de analizat dacă a fost corect raționamentul pentru care instanța de fond a apreciat asupra îndeplinirii condițiilor pentru majorarea pensiei lunare de întreținere la 20% în favoarea recurentei-reclamante C.
-L. din veniturile nete realizate de recurentul-pârât C. R. C. . Art.529 cod civil prevede că:
Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.
Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
3) Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.
În considerarea acestor dispoziții legale prin Sentința Civilă nr.16410/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C.
-N. recurentul C. R. -C. a fost obligat să plătească în favoarea fiicei sale minore, recurenta-reclamantă C. M. -L. o pensie de întreținere de 16,5% lunar din veniturile nete obținute începând cu data de_ și până la majorat.
Art.531 al.1 cod civil prevede că dacă se iveste o schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei.
Așadar, din dispozițiile art.531 cod civil, rezultă că pentru a se dispune majorarea trebuie îndeplinite două condiții: să fi existat o schimbare în ce privește mijloacele celui care prestează întreținere, precum și o schimbare în ceea ce privește nevoia celui care o primește.
Față de acestea, apar ca neîntemeiate motivele de recurs prin care ambii recurenți solicită a se avea în vedere și mijloacele materiale ale fratelui recurentei.
Fratele recurentei, M. C., născut la data de_, prin Sentința Civilă nr.16410/_, minor fiind la acea dată, a fost încredințat recurentului C. R. C., însă în prezent este major, având împlinită vârsta de 18 ani la data promovării acțiunii și este student la o universitate din Viena.
Dat fiind, că acesta este major, la aprecierea asupra posibilităților materiale ale recurentului C. R. C., contrar susținerilor acestuia, nu se impune a se ține seama de cheltuielile curente pe care recurentul le alocă fiului său major.
În atare situație, pensia de întreținere în favoarea minorei C. M. -L. poate fi stabilită până la maxim o pătrime din venitul net lunar al recurentului C. R. C. .
Pentru aceleași considerente, nici nevoile minorei nu pot fi apreciate prin comparație cu situația materială a fratelui acesteia.De aceea cererea reclamantei la o pensie de întreținere de 1500 euro lunar, pentru ca cei doi copii să aibă același standard de viață este neîntemeiată.Normele legale în materie nu prevăd acest criteriu ca și condiție pentru majorarea pensiei de întreținere.
Dacă instanța de fond a reținut, în mod corect, că a intervenit o schimbare în privința mijloacelor recurentului C. R. C., în sensul majorării acestora, nu același lucru se poate spune despre nevoile minorei cu privire la care tribunalul apreciază că nu au crescut.
Așa cum rezultă din adresa nr.55861/_ emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. recurentul C. R. C. a realizat venituri impozabile pe anul 2012 de 163.526 lei provenind din venit net salarii-89.175 lei; venit brut din cedarea folosinței bunurilor-345 lei; venit din impozit 74.006 lei.T. ul nu a luat în calcul venitul din dividende în cuantum de 64.986 lei, acesta neavând un caracter de continuitate, fiind primite cu titlu excepțional. (f.164 dosar recurs).
Având în vedere că media lunară a veniturilor recurentului C. R.
C. este de 13.627 lei rezultă că pensia de întreținere maximă la care poate fi obligat acesta pentru minoră ar fi de o pătrime, adică de 3406,75 lei. Revenind la cea de-a doua condiție care trebuie îndeplinită pentru a se impune majorarea pensiei de întreținere, contrar opiniei primei instanțe, tribunalul apreciază că, reclamanta nu a făcut dovada vreunei schimbări în ceea ce privește nevoile sale, deși această obligație îi incumbă potrivit
art.1169 cod civil.
Astfel, în mod greșit, instanța de fond, a reținut că de la data stabilirii pensiei de întreținere și până în prezent au trecut 13 ani și că nevoile minorei au crescut odată cu începerea ciclului liceal al școlii.
În concret, de la pronunțarea Sentinței Civile nr.16410/2009 din data de_ și până la data promovării acțiunii-_ au trecut doar 2 ani și 1 lună, minora trecând din clasa a VII-a în clasa a X-a.
Trecerea de la învățământul gimnazial la cel liceal nu presupune, în mod automat, o creștere considerabilă a nevoilor minorei, aceasta având în general aceleași necesități de îmbrăcăminte, rechizite școlare, alimentație (nu s-a făcut dovada că ar avea nevoie de o alimentație deosebită nici datorită stării de sănătate și nici datorită prestării vreunei activități, cum ar fi de exemplu un sport de performanță).De asemenea nu s-a făcut dovada că minora ar avea preocupări extrașcolare care să necesite costuri suplimentare.
S-a arătat la interogator de mama minorei că nevoile acesteia ar fi date de meditații, adică de efectuarea unor ore suplimentare la diverse materii.Nu s-a menționat care sunt aceste meditații și costul care trebuie suportat pentru a se constata dacă aceste cheltuieli au crescut odată cu începerea liceului.
Cu toate că invocă creșterea nevoilor minorei, mama acesteia a menționat, tot la interogator, că banii primiți de la recurent cu titlu de pensie de întreținere sunt strânși într-un cont și îi mai folosește pentru plata meditațiilor, îmbrăcăminte, tabere, folosind, însă, bani și din veniturile proprii.Ideea care se desprinde din acest răspuns este aceea că pentru acoperirea nevoilor minorei nici măcar actuala pensie de întreținere nu este folosită integral.Cu alte cuvinte și pensia actuală de 16,5 % depășește nevoile minorei, astfel că, neîntemeiat, instanța de fond a dispus majorarea pensiei de întreținere la 20% din veniturile nete realizate de recurentul C.
R. C. .
Că este așa, și nu se impune majorarea pensiei de întreținere, rezultă și din transformarea cotei de 16,5% lunar într-o sumă fixă, care raportat la venitul net lunar al recurentului de 13.627 lei, este de 2248 lei lunar.
Astfel, tribunalul apreciază că o pensie de întreținere în cuantum de 2248 lei lunar este mai mult decât suficientă și corespunde pe deplin nevoilor actuale ale minorei, având în vedere vârsta acesteia care frecventează cursurile învățământului liceal, dar și contextul economic actual în care salariul mediu net este de 1676 lei lunar.
În încercarea de a pune capăt neînțelegerilor dintre părți și pentru o mai ușoară punere în executare a obligației de întreținere, tribunalul apreciază oportună stabilirea pensiei de întreținere într-o sumă fixă și nu într-o cotă procentuală.
Pentru toate aceste considerente, în tem.art.312 al.1 cod procedură civilă tribunalul va admite, în parte, recursurile declarate de recurenții C.
R. C. și C. M. -L. asistată de C. D. -M. împotriva sentinței civile nr.23328 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C.
-N., pe care o modifică, în parte, în sensul că, admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. M. -L. asistată de C.
D. -M. în contradictoriu cu pârâtul C. R. C. și stabilește un cuantum concret al pensiei lunare de întreținere datorat de pârât minorei C.
M. -L. la suma de 2248,48 lei pe lună începând cu data de_ și până la împlinirea vârstei majoratului de către minoră sau alte dispoziții ale instanței.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței civile nr.23328 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. .
În tem.art.276 cod procedură civilă, tribunalul va dispune compensarea cheltuielile de judecată, constând în onorarii avocațiale.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității recursului declarat de recurenta C.
M. -L. asistată de C. D. -M. invocată de recurentul C. R. C.
.
Admite, în parte, recursurile declarate de recurenții C. R. C. și
M. -L. asistată de C. D. -M. împotriva sentinței civile nr.23328 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N.
, pe care o modifică, în parte, în sensul că, admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. M. -L. asistată de C.
-M. în contradictoriu cu pârâtul C. R. C. și stabilește un cuantum concret al pensiei lunare de întreținere datorat de pârât minorei C.
M. -L. la suma de 2248,48 lei pe lună începând cu data de_ și până la împlinirea vârstei majoratului de către minoră sau alte dispoziții ale instanței.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr.23328 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Compensează cheltuielile de judecată, constând în onorarii avocațiale. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Octombrie 2013.
Președinte, C. -A. C. | Judecător, M. O. -S. | Judecător, E. L. |
Grefier, C. -S. Ș. |
Red.CC/dact.CȘ _
Jud.fond:I. T. 2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 487/2013. Pensie de întreţinere. Minori... | Decizia civilă nr. 228/2013. Pensie de întreţinere. Minori... → |
|---|
