Decizia civilă nr. 1117/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 1117
Ședința publică din data de 29 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Judecător: I. D. -D.
Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. V. F. , domiciliat în localitatea Iaz, nr. 332, Jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 620/_ pronunțată de J. Șimleu Silvaniei în dosar nr._, având ca obiect pensie de întreținere.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței despre depunerea la dosar a concluziilor scrise, de către intimata reclamantă V. E. .
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 octombrie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 620/_ pronunțată de J. Șimleu Silvaniei în dosar nr._, s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de către pârât prin reprezentant.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta V. E. în numele minorilor
Robert-F. și S. Antoniu-C. în contradictoriu cu pârâtul S. V. F., fiind majorată pensia de întreținere la care pârâtul a fost obligat prin Sentința Civilă nr. 947 din 28 septembrie 2005 de la suma de câte 45 lei lunar la suma de câte 94,33 euro începând cu data pronunțării prezentei hotărâri până la majoratul minorilor sau noi dispoziții.
S-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de către pârâtul S.
F. în contradictoriu cu pârâta reconvențională V. E. în sensul că obligă pârâta reconvențională să permită tatălui pârât să mențină legăturile personale cu minorii conform următorului program:
vizitarea minorilor de către tată, la domiciliul reclamantei, la fiecare sfârșit de săptămână (atunci când este în țară). Pârâta reconvențională va permite minorilor să iasă cu reclamantul reconvențional câte două ore pe zi pentru diferite activități, neînsoțiți de pârâta reconvențională.
reclamantul reconvențional va lua minorii la domiciliul său, câte două săptămâni în vacanța de vară, respectiv în primele două săptămâni din luna august.
Copiii își vor petrece cu tatăl reclamant reconvențional patru zile în vacanța de iarnă, începând cu data de 27 decembrie din fiecare an, ora 11, până în 31 decembrie, ora 11, prin luare la domiciliul părinților reclamantului reconvențional.
De asemenea, copiii își vor petrece, începând cu anul 2013, câte o săptămână din vacanța de primăvară împreună cu tatăl lor, la domiciliul bunicilor paterni, în așa fel încât în primul an copiii să își petreacă sărbătorile pascale cu bunica maternă iar în următorul an să le petreacă cu tatăl reclamant.
Pârâta reconvențională va permite tatălui reclamant reconvențional să-și viziteze minorii înainte cu o zi sau după o zi de ziua acestora de naștere.
Au fost compensate cheltuielile de judecată ale părților.
Pentru a dispune în acest sens instanța de fond a reținut următoarele:
Prin hotărârile nr. 768/_ și 769/_, ambele emise de C. Județean Sălaj - Comisia pentru Protecția Copilului s-a decis ca începând cu data de_, copiii Sârca Antoniu -C. și Sârca Robert F. să fie dați în plasament la bunica maternă V. E. .
În consecință instanța a reținut că unica persoană, care după data de 0_, poate formula cereri în legătură cu plata pensiei de întreținere este bunica maternă a copiilor, reținând ca pertinentă susținerea reprezentantei pârâtului referitoare la faptul că, potrivit art. 62 alin. l din Legea 272/2004 "Drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protecția copilului.";
Rezultă așadar că, pe perioada plasamentului copiii sunt îndreptățiți la plata sau majorarea pensiei de întreținere, iar persoana care justifică calitate procesuală activă în astfel de cauze este bunica maternă a copiilor.
Având în vedere considerentele mai sus enunțare, instanța a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de către pârât prin reprezentant.
Cu privire la cererea de majorare de pensie de întreținere, instanța a reținut următoarele:
S-a dovedit în cauză că pârâtul are reședința în Portugalia, motiv pentru care va majora pensia de întreținere, luând în considerare venitul minim pe economie în Portugalia, în cuantum de 566 euro, în lipsa altor criterii de stabilire a posibilităților materiale, care sunt superioare salariului minim pe economia națională (f.29).
Având în vedere că potrivit art. 94 Codul familiei întreținerea este datorată în raport cu nevoia aceluia care o cere și de mijloacele celui care urmează a o plăti, instanța putând mări sau micșora cuantumul obligației de întreținere în funcție de aceste criterii, instanța a constatat întemeiată acțiunea reclamantei V. S. Florentina și a dispus majorarea obligației de întreținere de la câte 45 lei lunar, la câte 94,33 euro echivalent în lei la data plății lunar, pentru fiecare minor, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri până la majoratul minorilor sau noi dispoziții.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de către reclamantul reconvențional, instanța reține următoarele:
Reclamantul reconvențional S. V. F. a solicitat obligarea pârâtei reconvenționale V. E. să-i permită menținerea legăturilor personale cu copiii lui minori, stabilirea dreptului de a-și vizita copiii și de a-i lua la domiciliul lui câte o săptămână în vacanțele de iarnă și Paști și 2 săptămâni în august, în vacanța de vară: obligarea pârâtei reconvenționale de a permite copiilor să păstreze legătura cu bunicii paterni, care locuiesc în aceeași localitate.
În dosarul_, având ca obiect cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamantul reconvențional, s-au efectuat anchete sociale la domiciliul părților și s-au audiat minorii în Camera de Consiliu. Instanța, a acvirat pe cale scurtă acest dosar.
Cu ocazia audierii minorilor în Camera de consiliu, instanța a constatat faptul că aceștia sunt derutați în ceea ce privește sentimentele de afecțiune față de tatăl reclamant, la întrebarea instanței care dintre cei doi minori îl iubește mai mult pe reclamant, fiecare a afirmat că celălalt dintre ei, fără a nega niciunul aceste sentimente. Totodată, la întrebarea instanței, dacă în perioada de trei ani în care nu l-au văzut pe tată, au avut sentimente de dor față de acesta, ambii au răspuns că nu știu dacă au avut asemenea sentimente.
Fiecare părinte are dreptul de a menține relații personale cu propriul copil, în mod corelativ acest drept aparținând și copilului.
Potrivit art. 401 Cod civil, în cazurile prevăzute la art. 400, părintele, sau după caz, părinții separați de copilul lor, au dreptul de a avea legături personale cu aceștia.
În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.
Tatăl reclamant își manifestă prin prezenta cerere intenția de a-și exercita efectiv dreptul de a avea legături personale cu copiii săi solicitând instanței stabilirea unui program în acest sens.
În speță, instanța reține următoarele elemente de fapt care au influență determinantă pentru stabilirea programului concret al relațiilor personale dintre copii și tatăl lor reclamant. Astfel, trebuie reliefat faptul că minorii, se află la o vârstă fragedă, prezența părinților fiind necesară pentru asigurarea stabilității emoționale a acestora și pentru a nu le crea acestora impresia că sunt abandonați și că nu sunt doriți de părinți. Cu atât mai mult se impune această concluzie cu cât ambii părinți sunt plecați în străinătate, la muncă, copiii fiind dați în plasament bunicii materne.
Potrivit art. 62 alin. 1 din Legea 272-2004, drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii plasamentului dispusă de către comisia pentru protecția copilului.
Astfel, tatăl reclamant nu și-a pierdut dreptul de a avea legături personale cu minorii și chiar și-a manifestat dorința în acest sens, dar datorită existenței unei relații conflictuale între părți, acesta afirmă că nu i se permite să ia legătura cu minorii nici măcar telefonic.
Instanța apreciază că minorii sunt prinși în capcana unor relații conflictuale existe între cei care au obligația să vegheze la confortul psihic al acestora și la asigurarea unui climat de liniște și dezvoltare armonioasă, psihică și fizică.
În acest context, instanța apreciază că interesul superior al minorilor este ca aceștia să aibă ocazia de a-l cunoaște și pe tatăl reclamant, pentru ca aceștia să nu
simtă ca sunt abandonați și să aibă certitudinea că sunt doriți și de părinți având în vedere că și tatăl reclamant și-a manifestat disponibilitatea de a lua legătura cu minorii.
Prin urmare, instanța a admis în parte cererea reconvențională obligând pârâta reconvențională să permită tatălui pârât să mențină legăturile personale cu minorii după programul stabilit.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen pârâtul Sârca V., solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii introductive ca fiind formulată de o persoană fără calitate.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond a admis acțiunea întemeindu-și motivarea pe prevederile art. 62 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, conform căruia "drepturile și obligațiile părintești față de copil se mențin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protecția copilului";. Instanța a omis însă a citi și următorul articol din același act normativ. Art. 63 prevede în mod clar că "comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța care a dispus plasamentul copilului va stabili, dacă este cazul și cuantumul contribuției lunare a părinților la întreținerea acestuia";. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul județului de unde provine copilul";. Dat fiind faptul că aceste sume se fac venit la bugetul local, este evident că și calitatea procesuală activă în solicitarea acestor sume de bani revine DGFP - instituție care este creditorul obligației.
Este firesc să fie așa întrucât acest subiect special calificat este cel care și face plata efectivă a indemnizațiilor către reclamantă, sume pe care acesta le primește în mod constant.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, se constată că recursul este întemeiat pentru următoarele motive:
Prin hotărârile nr. 768/_ și 769/_, ambele emise de C. Județean Sălaj - Comisia pentru Protecția Copilului s-a decis ca începând cu data de_, copiii Sârca Antoniu -C. și Sârca Robert F. să fie dați în plasament la bunica maternă V. E. .
Potrivit art. 63 din Legea 272/2004 " Comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța care a dispus plasamentul copilului în condițiile prezentei legi va stabili, dacă este cazul, și cuantumul contribuției lunare a părinților la întreținerea acestuia, în condițiile stabilite de Codul civil. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul județului, respectiv la cel al sectorului municipiului București, de unde provine copilul";.
Interesul a fost calificat unanim ca fiind o condiție esențială în exercitarea unei acțiuni civile și că acest interes trebuie să fie juridic și legitim, ceea ce înseamnă că el trebuie să fie în concordanță cu legea și cu regulile de conviețuire socială; să fie născut și actual, adică trebuie să existe atunci când se declanșează demersul procesual, în fine, să fie direct și personal, în sensul că folosul urmărit prin demersul procesual să aparțină titularului acestuia.
Ultima dintre aceste condiții, referitoare la interes, nu este îndeplinită de demersul judiciar al reclamantei,întrucât prin obligarea pârâtului la plata pensiei
de întreținere sumele stabilite cu acest titlu ar urma să se constituie venit la bugetul județului Sălaj.
reține că în cazul situațiilor juridice pentru a cărei realizare se apelează la calea justiției, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de un interes, cum în speță nu se justifică interesul reclamantei, iar cine nu are interes nu are nici calitate procesuală activă, se va admite recursul formulat, se va modifica hotărârea instanței de fond în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active invocate de pârât, cu consecința respingerii cererii principale având ca obiect majorarea pensiei de întreținere ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Vor fi păstrate celelalte dispoziții ale sentinței atacate referitoare la programul de vizită stabilit pentru cei doi minori.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Sârcă V. F. împotriva sentinței civile nr.
620 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Modifică hotărârea atacată și judecând cauza în fond admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocate de pârâtul Sârcă V. F. cu consecința respingerii cererii principale ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Păstrează neschimbate dispozițiile sentinței atacate, referitoare la programul de vizită stabilit pentru minori.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
L. M. | D. | G. I. | D. | -D. M. | L. | -M. |
Red. LM/_ /Dact.MLM/_ /2 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 498/2013. Pensie de întreţinere. Minori... | Decizia civilă nr. 499/2013. Pensie de întreţinere. Minori... → |
|---|
