Decizia civilă nr. 1145/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1145/R/2013
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA-SS JUDECĂTOR: F. S. B. JUDECĂTOR: D. T. GREFIER: C. -G. H.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe recurentul D. H.
A. prin reprezentant legal D. R. și pe intimat D. A. C., având că obiect recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 5740 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., dosar având că obiect pensie întreținere
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei se prezintă pentru intimatul reclamant av. M. Naghi în substituirea av. A. Udrescu, lipsind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art. 167 C.pr.civ., reprezentanta intimatului reclamant solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul art.
150 C.pr.civ., T. ul declară închisă faza cercetării judecătorești și acord cuvântul în dezbaterea recursului.
R. a intimatului reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului pe de o parte că inadmisibil, raportat la modificarea prin calea de atac a pretențiilor formulate și, pe de altă parte, că neîntemeiat, cu consecința menținerii hotărârii pronunțată de instanța de fond că legală și temeinică.
Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței anexate.
T. ul reține cauza în pronunțare asupra recursului.
T. UL
Reține că prin Sentința civilă nr. 5740 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N.
a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul D. A. C. în contradictoriu cu pârâtul D.
H. A., asistat de D. R., , precum și cererea reconvențională formulată de D. R. și însușită de pârâtul D. H. A. ; s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere stabilite prin Sentința civilă nr.7656/2009, în sensul că a obligat reclamantul la plata către pârât a unei pensii de întreținere în procent de
¼ din veniturile nete obținute de acesta, iar în cazul în care veniturile nete obținute de reclamant se situează sub limita salariului minim pe economie, a obligat reclamantul la plata pensiei în procent de ¼ din salariul minim pe economie, începând cu data de_ și până la majoratul minorului; a fost
obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin
Sentința nr.7656/2009 pronunțata în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei reclamantului D. A. C. și a numitei D. R., iar minorul
D. H. A., născut la data de_ a fost încredințat mamei, cu obligarea tatălui (reclamantul din prezenta cauza) la plata în favoarea minorului a unei pensii de întreținere lunare de 1000 lei, conform înțelegerii părților.
Reclamantul a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere prin stabilirea acesteia în cota procentuală de ¼ din veniturile realizate, începând cu luna sept.2012 și până la majoratul minorului.
Potrivit art.499 C.civ., tatăl și mama sunt obligați, în solidar, sad ea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea să profesională. Minorul care cere întreținere de la părinții săi, potrivit art.525 alin.1, se afla în nevoie dacă nu se poate întreține prin munca să, chiar dacă ar avea bunuri. Conform art.529 alin.1,2 C.p.c., întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul sau lunar net pentru un copil (…).
Totodată, conform art.531 alin. 1 C.civ., dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutela, potrivit împrejurărilor, poate mari sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Reclamantul a recunoscut că a realizat venituri de la SC Frigo Transilvania SRL, arătând însă că în prezent aceasta este în pierdere. În privința veniturilor pe care le-ar obține în prezent reclamantul de la SC Rondaco SRL, instanța a constatat că așa cum rezultă din certificatul constatator de la ORC, în prezent această societate se află în lichidare. Totodată, contractul individual de muncă încheiat de către reclamant cu SC Frigo Transilvania SRL a fost modificat prin actul adițional încheiat la data de_, act prin care au fost modificate norma de muncă și salariul, acesta din urma fiind modificat de la 760 lei la 190 lei.
Instanța de fond a reținut că SC Frigo Transilvania SRL, la care reclamantul este asociat, are debite față de CEC Bank SĂ -f.46-48.
Din declarațiile martorilor audiați, instanța de fond a reținut că până în vara 2012, minorul petrecea timp cu tatăl sau, de multe ori rămânând peste noapte la acesta, precum și în vacanțe, de exemplu în vacanța de vară, aproximativ o lună. Martora Mesaros Susana L. a relatat că de multe ori minorul, la terminarea programului școlar zilnic, mergea la tatăl sau, unde mânca și își lua din magazinul acestuia tot ce-i trebuia ( alimente, apa,suc, inclusiv pentru mama lui), fără că acesta să-i interzică. În afara pensiei de întreținere, reclamantul îi plătea orele de germană (de două ori pe săptămână).
Astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul și-a îndeplinit față de minor obligația de întreținere până în iulie 2012 inclusiv, în mod corespunzător, acordând întreținerea nu doar conform convenției părților, ci și în natură, păstrând o legătura strânsă cu fiul sau, preocupându-se de creșterea și educarea lui, chiar dacă acesta nu i-a fost încredințat lui că urmare a desfacerii căsătoriei.
Instanța de fond nu cunoaște întinderea veniturilor realizate de reclamant anterior introducerii prezentei cereri; de altfel, acest lucru nici nu are relevanță, întrucât întreținerea se stabilește raportat la veniturile celui ce o datorează la momentul când urmează a fi prestată. De aceea instanța de fond a și respins
cererile în probațiune formulate de pârât (prin reprezentant), cereri prin care s-au solicitat probe cu privire la veniturile obținute de reclamant la momentul pronunțării Sentinței civile nr.7656/2009. Insa, instanța apreciază că, data fiind posibilitatea modificării în timp a veniturilor reclamantului, modalitatea optimă de stabilire a pensiei de întreținere datorată pârâtului o reprezintă determinarea sa procentuală.
Astfel, instanța de fond a admis în parte atât cererea principală, cât și pe cea reconvențională. Va modifica cuantumul pensiei de întreținere de la suma de 1000 lei, sumă fixă stabilită prin Sentința civilă nr.7656/2009, în cota procentuala de ¼ din veniturile nete realizate de reclamant. Cu toate astea, instanța are în vedere că așa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar, veniturile prezente ale reclamantului sunt situate mult sub pragul reprezentat de salariul minim pe economie și, așa cum rezulta din contractul individual de munca, completat cu actul adițional, desfasoara activitate de natura salariala cu un program de 2 ore pe zi. În aceste condiții, cât timp veniturile realizate de reclamant sunt inferioare salariului minim pe economie, instanța apreciază că pensia de întreținere ar trebui stabilită prin raportare la acesta din urma; cu atât mai mult cu cât, desfasurand activitati salariale timp de doar 2 ore pe zi, reclamantul beneficiază de timp suficient pentru a presta și alte activitatea aducătoare de venituri iar acesta nu a dovedit că s-ar afla în imposibilitate de a presta astfel de activitatea.
Împotriva sentinței civile nr.7656/2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._ a formulat recurs pârâtul D. H. A.,
asistat de D. R., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecata formulată de către reclamantul D. A. C. că fiind nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
În motive arată că sentința atacată este netemeinică și nelegală întrucât instanța de fond trebuia să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile imperativ prevăzute de art. 531 C.Civ., privind modificarea pensiei de întreținere, nu condițiile privind stabilirea și acordarea acesteia, așa cum în mod greșit a făcut. În acest sens instanța trebuia să verifice: dacă s-a ivit o schimbare în mijloacele
celui care prestează întreținerea, respectiv ale reclamantului, dacă s-a ivit o schimbare în ceea ce privește nevoia celui care o primește.
Schimbarea la care face referire acest articol trebuie să se fi ivit după rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței prin care a fost stabilită inițial aceasta obligație în sarcina reclamantului. Chiar reclamantul, în motivarea cererii de chemare în judecată, face referire la veniturile avute în momentul pronunțării sentinței civile nr. 7656/2009, arătând instanței că realizează venituri mult mai mici decât atunci. Rezultă faptul că instanța trebuia să cerceteze comparativ veniturile obținute de către reclamant în momentul pronunțării sentinței prin care s-a stabilit cuantumul fix de 1000 lei lunar și veniturile pe care acesta le obține în prezent, pentru a putea stabili cu exactitate dacă veniturile acestuia s-au modificat.
Din contra, interpretând și aplicând greșit legea, instanța, la pagina doi, aliniatul 7 din sentința atacata, retine următoarele: Instanța nu cunoaște întinderea veniturilor realizate de către reclamant anterior introducerii prezentei cereri; de altfel, acest lucru nici nu are relevanta, întrucât întinderea se stabilește raportat la veniturile celui ce o datorează la momentul când urmează a fi prestata.
În mod greșit instanța de fond a aplicat în speța dispozițiile art. 529 C.Civ., acest articol nefiind aplicabil în cauza decât în măsura în care s-a dovedit îndeplinirea condiției impuse de art. 531 C.Civ. La fila 2 din sentința atacata, aliniatul 3, instanța retine faptul că paratul a recunoscut că a realizat venituri de
la SC Frigo Transilvania SRL, dar că momentan societatea este în pierdere, iar de la societatea SC Rondaco SRL nu obține nici un venit, aceasta societate fiind în lichidare - insa chiar prin cererea de chemare în judecata acesta arata faptul că de la SC Rondaco SRL nu a obținut venituri nici la data stabilirii pensiei de întreținere, neprezentând interes în cauza acest aspect.
În ceea ce privește situația financiară a societății SC FRIGO TRANSILVANIA SRL, instanța retine că aceasta are debite față de CEC BANK SĂ. De unde știe instanța că societatea nu avea debite și în anul 2009. Avea debite și atunci «... totodată contractul individual de munca încheiat de către reclamant cu SC FRIGO TRANSILVANIA SRL a fost modificat prin actul adițional încheiat la data de_ (înainte cu o lună și jumătate că Sentința civilă numărul 7656/_ să fi fost pronunțata, neavând relevanta în speța acest act adițional modificator, fiind încheiat înainte de stabilirea cuantumului pensiei de întreținere prin sentința de divorț), act prin care au fost modificate normele munca și salariul, acesta din urma fiind modificat de la 760 lei la 190 lei. În ceea ce privește acest act adițional, este clar că acesta nu are nici o relevanță în prezenta cauza, pentru considerentele mai sus arătate.
Prin urmare, la data pronunțării sentinței de divorț și stabilirii pensiei alimentare, reclamantul avea un venit declarat de 10 lei, așa cum reiese din actul adițional depus la dosar. La data depunerii cererii de micșorare a cuantumului pensiei de întreținere avea același venit de 190 lei stabilit în baza aceluiași act.
La data pronunțării sentinței de divorț reclamantul nu a dovedit că obținea alte venituri - cum ar fi dividende de la SC FRIGO TRANSILVANIA SRL- astfel încât veniturile lui să depindă de bunul mers al acestei societăți. Nici la momentul prezent nu a făcut dovada că atunci, sau pe parcursul celor aproape cinci ani, cât a plătit pensie alimentara în suma de 1000 lei lunar, veniturile lui - legale, declarate s-au modificat.
Exercitarea, cu rea-credința, a drepturilor civile reiese din faptul că reclamantul a creditat societatea SC Frigo Transilvania SRL cu sume considerabile
- 4. ,2 lei în perioada anterioară depunerii cererii care face obiectul prezentului dosar. La aceasta dată, SC Frigo Transilvania SRL datorează reclamantului sume uriașe, așa cum reiese din balanța analitică de la data de_: cont 4551 asociați/conturi curente. Totodată, reclamantul are și un credit pentru nevoi personale contractat de la Reiffeisen Bank SA, pentru care plătește rata de 371,94 euro lunar.
Dacă instanța ar fi fost interesata de aspectele privind modificarea veniturilor reclamantului din 2009 până în prezent, ar fi observat, cu diligenta minima, că veniturile acestuia au crescut, real, considerabil, față de momentul stabilirii pensiei. O întrebare simpla trebuia să-și pună instanța: din ce bani plătește acesta suma de 371,94 euro lunar și să cerceteze acest aspect prin trimiterea unei adrese la Reiffeisen Bank SĂ prin care să întrebe dacă reclamantul este cu plata creditului la zi.
Față de cererea reconvențională, și aceasta a fost interpretată de instanța de fond greșit. Nu s-a cerut stabilirea pensiei în cuantum de 1/4 din veniturile dovedite, ci respingerea cererii de modificare a pensiei, cercetarea veniturilor acestuia în sensul stabilirii cuantumului veniturilor conform obligațiilor lui (rata la banca, etc.), iar dacă acestea ar fi fost dovedite să se stabilească l/4 din ele (nu în procent ci în suma fixa).
Deoarece din luna iulie 2012 reclamantul nu a mai plătit pensia de întreținere, este depusa la Secția 2 de Politie C. -N. o plângere penala împotriva acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie. Prin pronunțarea
acestei sentințe și obligarea reclamantului să plătească pensia de întreținere redusa de la data depunerii cererii de chemare în judecata, practic instanța îi salvează de partea penala, nefiind relevant faptul că din luna iulie 2012 reclamantul nu a mai achitat nici un ban, dezinteresându-l dacă copilul lui are ce să mănânce sau nu.
Față de obligarea copilului la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 450 lei constând în onorariu avocat, în primul rând ne întrebam de unde a avut reclamantul banii pentru plata onorariului în cuantum de 600 lei, și dacă din aceste venituri considera sau nu că trebuie să plătească pensie alimentara. C. ul în vârsta de 15 ani nu are bunuri proprii și pensia alimentara nu este achitata din iulie 2012. Oricum din pensia alimentara nu se poate retine nimic, cu atât mai mult cheltuielile de judecata în favoarea tatălui care chiar el îi datorează întreținerea.
În speța nu s-a făcut dovada modificării veniturilor reclamantului raportat la data de_, în consecința instanța trebuia să respingă acțiunea reclamantului că fiind nefondata.
În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 304 alin. (8) și (9) C.Pr.Civ., 304 indice 1, art. 305 C.Pr.Civ..
Prin întâmpinare, intimatul D. C. -A.
a solicitat respingerea că inadmisibil a recursului, raportat la modificarea prin calea de atac a pretențiilor formulate pe cale reconvențională, iar în subsidiar respingerea ca neîntemeiat, menținând sentința civilă nr. 5740/2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca.
Cu referire la excepția de inadmisibilitate se învederează următoarele:
Prin calea de atac formulată se susține că nu s-a solicitat prin cererea reconvențională că pensia de întreținere să fie stabilită în cotă de 1/4-a parte din veniturile reclamantului, și că atare în mod greșit s-a menționat în dispozitiv că s- a admis în parte și cererea reconvențională.
Este real că din cererea reconvențională depusă la dosarul cauzei nu rezultă în mod clar ce dorește reclamantul reconvențional (în fapt reprezentanta legală a acestuia), dar la întrebarea instanței și prin răspunsurile la interogatoriu (întrebarea nr. 11), s-a arătat în mod explicit că recurentul este de acord și solicită să fie stabilită pensia de întreținere în cotă procentuală de 1/4-a parte, iar nu sumă fixă, cu condiția de a se avea în vedere și creditările SC Frigo Transilvania SRL, respectiv veniturile care rezultă din creditările efectuate.
Or, față de poziția procesuală clar exprimată în fața instanței de fond, consemnată că atare și în încheierea de ședință, apreciază inadmisibilă modificarea pretențiilor în recurs, astfel cum apare la pagina 5, paragraful 4, în sensul de a se stabili o cotă de 1/4-a parte nu din veniturile dovedite, ci din analiza obligațiilor de plată a creditului, cu referire la obligația existentă în sarcina intimatului-pârât reconvențional de a plăti rata de credit.
O astfel de cerere este inadmisibilă, deoarece nu poate fi formulată direct în recurs, pe de o parte, și pe de altă parte deoarece se ignoră prevederile art. 529 alin. 3 NCC, care stabilesc obligativitatea achitării pensiei de întreținere din venituri, iar nu raportat la datorii.
Din contră, în măsura în care există datorii în sarcina persoanei care are obligația de întreținere, se poate dispune, date fiind aceste datorii, chiar sistarea obligației de plată a pensiei de întreținere, conform art. 531 alin. 1 teza finală NCC.
Ca atare, date fiind susținerile în fața instanței de fond cu privire la cererea reconvențională și respectiv susținerile din recurs, apreciază că recursul promovat este inadmisibil raportat la acest motiv de recurs invocat.
Cu referire la fondul cauzei se învederează următoarele:
Prin recurs
se susține că sentința este nelegală, deoarece instanța de fond nu a analizat comparativ veniturile reclamantului, de la momentul la care s-a stabilit pensia de întreținere în cuantum de 1.000 lei, și cele realizate la momentul promovării acțiunii.
Or, în mod corect a procedat instanța de fond, raportat la următoarele motive:
Pe de o parte, pe
nsia de întreținere a fost inițial stabilită în anul 2009 prin acordul pârtilor, ca suma fixa, nu ca o cota parte din veniturile intimatului, iar instanța doar a consfințit înțelegerea părților, nu a stabilit pensia de întreținere pe bază de probe (nu au fost administrate deloc probe pentru a se stabili venitul subsemnatului intimat); la această sumă, reprezentanta recurentului a achiesat, apreciind că este o sumă corespunzătoare veniturilor reclamantului-intimat, la nivelul anului 2009;
Mai mult, nu poate fi avut în vedere momentul pronunțării/rămânerii irevocabile a sentinței nr. 7656/2009 pentru stabilirea cuantumului veniturilor subsemnatului intimat, deoarece încă de la începutul litigiului, conform cererii înregistrate în data de_, reprezentanta recurentului a solicitat stabilirea unei sume fixe, de 1.000 lei, că pensie de întreținere, raportându-se la elemente pe care le cunoștea, iar subsemnatul a achiesat la această sumă; la dosarul de divorț nu au fost depuse deloc înscrisuri probatorii ale veniturilor;
Pe de altă parte,
deși se susține că și în anul 2009, la data pronunțării Sentinței Civile nr. 7656/2009, în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., intimatul ar fi avut aceleași venituri, de 190 lei/luna, în fapt acest aspect nu a fost dovedit de recurent și nu este relevant în soluționarea acțiunii.
Ca atare, dat fiind că stabilirea cuantumului pensiei inițiale nu s-a realizat de către instanța, pe baza veniturilor dovedite ale subsemnatului, ci în baza intelegerii părților, instanța doar încuviințând acest acord, este evident că soluția pronunțată prin sentința civilă nr. 5740/2013, este temeinică și legală.
Prin recurs
se susține că nu ar fi aplicabile prevederile art. 529 NCC, deoarece acest text normativ poate fi aplicat de instanța de judecată doar pentru a stabili inițial pensia de întreținere datorată, nu și ulterior, pentru a se modifica o pensie de întreținere deja stabilită.
O astfel de susținere nu este una corectă, deoarece art. 529 NCC stabilește limitele legale maxime în care se datorează întreținerea pentru copii, pe întreaga perioadă cât această obligație subzistă în sarcina celui ce prestează întreținere.
Cu alte cuvinte, pensia de întreținere pe care instanța de judecată este investită să o modifice (în condițiile art. 531 NCC) nu poate fi niciodată mai mare decât limita legală impusă de art. 529 NCC, respectiv 1/4-a parte din veniturile nete, pentru un copil minor, dar nu mai puțin de 1/4-a parte din venitul minim net pe economie. În schimb, în funcție de situația concretă, cota poate fi mai mică.
Ca atare, nu este întemeiat motivul de recurs formulat prin care se susține că prevederile art. 529 NCC nu sunt aplicabile pentru a se dispune modificarea/micșorarea pensiei de întreținere.
În drept, au fost invocate prevederile art. 499 Cod civil, art. 529 Cod civil, art. 530 Cod Civil, art. 531 cod civil și art. 308 alin. 2 C. pr. civilă, art. 305 C. pr. civilă.
Analizând recursul prin prisma probelor de la dosar și a motivelor invocate, tribunalul apreciază
că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează:
Așa cum corect a reținut prima instanță, pensia de întreține a cărei reducere
s-a solicitat a fost stabilită de comun acord de părți, prin sentința civilă nr- 7556/2009 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, fără a se ține cont de veniturile reclamantului din acel moment.
Cu toate acestea, cererea de chemare în judecată se întemeiază, potrivit susținerilor reclamantului pe reducerea veniturilor sale raportat la momentul stabilirii pensiei de întreținere. În aceste condiții, prima instanță avea obligația de a verifica starea materială a reclamantului raportat la momentul stabilirii cuantumului pensiei de întreținere, chiar dacă această stabilire a avut la bază acordul părților, comparativ cu starea materială de la momentul formulării cererii de reducere a pensiei de întreținere.
Cu privire la veniturile realizate de la SC Frigo Transilvania SRL, la care reclamantul are și calitatea de asociat, potrivit contractului individual de muncă înregistrat la_ acesta, în calitate de director are un salariu de bază brut de 760 lei. La_ potrivit actului adițional nr.5 la contractul de muncă, salariul reclamantului s-a redus de la 760 la 190 lei. Trebuie menționat că data modificării salariului este anterioară pronunțării sentinței civile nr.7656/2009 la_ . Din balanța analitică la_ reiese că reclamantul în calitate de asociat a creditat
această societate cu suma de 4. lei, posibilitate pe care nu ar fi avut-o dacă veniturile sale erau la nivelul invocat prin cererea de chemare în judecată.
Din declarația martorei Mesaros Susana L., prietena reclamantului reiese că până la înregistrarea prezentei acțiuni reclamantul plătea pe lângă pensia de întreținere de 1000 lei lunar, cursuri de limba germană de 2 ori pe săptămână, iar când minorul își vizita tatăl își lua diferite produse de la magazin din care ducea și mamei sale. Minorul nu era de acord să meargă la cumpărături cu tatăl său, ci doar cu mama . Mai arată martora că reclamantul a prestat întreținere și în natură, iar motivul pentru care ulterior a refuzat să mai plătească pensia de
întreținere îl constituie scăderea veniturilor SC Frigo Transilvania SRL.
Martora M. C. S. a declarat că din vara anului 2012 minorul nu a mai mers la tatăl său, iar în vacanța de vară din anul 2012 a stat 1 lună cu tatăl. Nu știe ca pe lângă pensia de întreținere achitată până în vara anului 2012 reclamantul să fi contribuit suplimentar la întreținerea minorului. M. ivul sistării pensiei l-au constituit neînțelegerile apărute între părinți, datorate procesului de partaj.
Prin urmare, din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă fără putință de tăgadă că reclamantul nu a dovedit că de la momentul stabilirii pensiei de întreținere veniturile sale s-au diminuat considerabil, în speță nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.531 Cod civil.
Acest text statuează că dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor poate mări sau micșora pensia de întreținere. Prin urmare, textul invocat nu menționează modalitatea de stabilire a pensiei de întreținere și nu face vreo distincție între pensia stabilită de comun acord sau pensia stabilită de instanță. În aceste condiții, în mod nelegal a statuat prima
instanță că atâta timp cât la stabilirea pensiei de întreținere s-a avut în vedere acordul părților și nu veniturile reclamantului nu prezintă relevanță veniturile anterioare ale reclamantului.
În ceea ce privește cererea reconvențională tribunalul apreciază că prima instanță a încălcat dispozițiile art.84 Cod de procedură civilă. Se poate observa cu ușurință că, deși pârâtul a depus un script denumit"; întâmpinare cererii de chemare în judecată nu a formulat nici o pretenție, ci a solicitat doar respingerea acțiunii. În aceste condiții,calificarea acestei poziții ca și cerere reconvențională
fără punerea în discuția părților și contrar voinței pârâtului este nelegală. Faptul că la cuvântul pe fond pârâtul prin mama sa a solicitat o pensie de întreținere de
¼ din veniturile reclamantului nu prezintă relevanță întrucât prima instanță nu a fost sesizată cu o cerere în acest sens până la închiderea dezbaterilor. În aceste condiții prima instanță s-a pronunțat asupra unei cereri inexistente.
În aceste condiții solicitarea intimatului reclamant de respingere ca inadmisibil a recursului întrucât recurentul ar fi modificat cadrul procesual este neîntemeiată.
Raportat la considerentele mai sus invocate în temeiul dispozițiilor art.312 alin.3 raportat la art.304 pct. și art.304 1Cod de procedură civilă tribunalul va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul că modifică în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D. A. C. împotriva pârâtului D. H. A. asistat de D. R. .
Totodată va respinge cererea recurentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată întrucât nu a făcut dovada acestora.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul D. H. A. împotriva Sentinței civile nr. 5740 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o modifică în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D. A. C. împotriva pârâtului D. H. A. asistat de D. R. .
Respinge cererea recurentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, Ana-SS | Judecător, F. S. B. | Judecător, D. T. |
Grefier, C. -G. H. |
Red. S.S/ Tehnored. C.H. 3ex./ 23 decembrie 2013.
C.H. 02 Decembrie 2013
Jud. fond. - I. Constatntina Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 647/2013. Pensie de întreţinere. Minori... | Decizia civilă nr. 212/2013. Pensie de întreţinere. Minori... → |
|---|
