Decizia civilă nr. 139/2013. Modificare masuri privind copilul minor
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 139/A/2013
Ședința publică de la 19 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. T.
Judecător C. -A. C. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelant N. C., împotriva Sentinței civile nr. 15202/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat C. M. I., autoritate tutelară C. LOCAL AL M. C. N., având ca obiect modificare măsuri privind copilul.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei au răspuns:
reprezentanta apelantului avocat Gidro I.
intimat Pârât - C. M. I. personal Lipsă fiind:
autoritate tutelară - C. LOCAL AL M. C. N.
apelant Reclamant - N. C. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar un script din partea Primăriei sectorului 1 B. ești, prin care se solicită a se pune în vedere apelantului să se prezinte la Biroul Autoritate Tutelară.
La data de_ s-a depus la dosar aceeași adresă mai sus menționată.
La data de_ s-a depus la dosar, prin fax, ancheta socială dispusă în cauză.
La data de_ s-a depus la dosar, prin registratura instanței ancheta socială dispusă în cauză.
Instanța reține cauza la a doua strigare în vederea studierii anchetei sociale.
La a doua strigare a cauzei au răspuns:
reprezentanta apelantului avocat Gidro I.
intimat Pârât - C. M. I. personal Lipsă fiind:
autoritate tutelară - C. LOCAL AL M. C. N.
apelant Reclamant - N. C. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta apelantului depune la dosar notificare emisă de apelant către intimată, prin care se exprimă disponibilitatea apelantului de a susține financiar deplasarea mamei pentru a-l vizita pe minor, un exemplar comunicându-se cu intimata.
Intimata arată faptul că nu a primit notificarea. Părțile arată că nu mai au alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate, cu consecința admiterii acțiunii formulate de reclamant și re-încredințării minorului apelantului, fără cheltuieli de judecată.
Intimata solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 15202/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a respins cererea formulată de reclamantul N.
C., în contradictoriu cu pârâta C. M. I. si Autoritatea Tutelara din cadrul C. ui Local C. -N., ca neîntemeiata.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 942/_ pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca in dosar nr._, instanța a încredințat pârâtei pe minorul N. Alexis, născut la data de_, spre creștere si educare si s-a constatat că prin sentința civilă nr. 7536/2006 a Judecătoriei C. -N. s-a dispus cu privire la obligația de întreținere în favoarea minorului N. C. (f. 16). In urma tranzacției cuprinse în Decizia civilă nr. 813/R/_ a T. ului C. minorul este în grija reclamantului, pârâta având dreptul de a-l vizita pe acesta 15 zile pe lună pana la finalizarea prezentului dosar(f.107).
Din declarația martorului M. A. (f.123) care nu o cunoaște pe parata, iar pe reclamant îl cunoaște de un an, instanța a reținut că tatăl are o relație buna cu minorul, care este atașat de acesta si ca este un copil vesel si sociabil.
Martora Vrasgyak G. (f.142) a arătat că a stat cu minorul de mai multe ori la solicitarea reclamantului si ca relația dintre copil si tata este una apropiata, pana in ianuarie au avut grija de copil ea, verisoara ei si educatoarea, iar in prezent prietena reclamantului M. . Pana in toamna au mai avut grija de minor inca doua domnisoare, I. si D. insa nu a putut preciza daca erau bone platite sau prietene cu reclamantul. A aratat ca minorul vorbea frumos de mama lui. Numai din auzite, respectiv de la veriosoara sa stie ca parata a vorbit cu minorul spunandu-i sa intre pe internet sa caute numele tatalui pentru a vedea ca a fost inchis, iar de la celelalte bone si de la reclamant, stie ca ar fi fost batut de mama.
Din declarația martorei C. M. (f.124), mama paratei cu care aceasta locuiește si cu care a locuit impreuna cu minorul, rezulta ca reclamantului i s-a permis sa il viziteze pe minor, iar din data de 1 noiembrie nu l-a mai vazut pe copil. Cand vorbea cu minorul la telefon acesta raspundea ca a mancat de dimineata doar un sandwich si ca vor merge mai tarziu la restaurant sa ia masa, motiv pentru care apreciaza ca minorul nu respecta programul de mancare si somn. A aratat ca tatal copilului le-a acuzat ca il bate, astfel ca odata cand s-a lovit la gradinita acesta l-a dus la medicul legist pentru constatarea leziunilor, spunand ca ele le-au provocat. Sustine ca atunci cand merge cu masina, reclamantul il lasa pe copil sa stea pe scaunul din fata langa sofer si odata cand l-a lasat pe copil sa puna mana pe volan era sa faca accident. A aratat ca nu a stiut ca nepotul sau, care conducea masina in care era minorul, avea permisul suspendat.
Reclamantul a susținut că minorul ar avea intârzieri in dezvoltare și că mediul in care trăiește cu parata au determinat acest lucru.
Cu privire la acest aspect, instanța a reținut mențiunile caracterizarilor psiho-pedagogice din data de_, a rapoartelor de anchetă psiho-socială si a celorlalte rapoarte de evaluare intocmite de psihologi, depuse la dosar de parti.
Din caracterizarea psihopedagogica din data de_ (f.21), rezulta ca minorul a frecventat gradinita Micul Print pe o perioada de 3 luni, timp insuficient pentru acomodarea completa. La venire si la plecare a fost insotit de mama si de bunica, are un vocabular bogat, politicos, retine informatii, cunoaste literele si stie sa citeasca foarte bine, insa intampina dificultati la scriere si la activitatile artistico- plastice din cauza lipsei de incredere in sine. Se arata ca este influentat in comportament de personajele din desene animate, iar atentia este instabila si distributiva deoarece copilul nu se poate concentra asupra unei cerinte atunci cand apar anumiti factori perturbatori in mediul sau. In relatia cu colegii, se arata ca minorul interactioneaza agresiv, dorind sa domine, iar cand acest lucru nu este posibil, reactioneaza prin lovirea copiilor, protesteaza tipand.
La caracterizarea expusa mai sus, instanta a apreciat ca trebuie avute in vedere in primul rand perioada necesara integrarii minorului in colectiv, dar si varsta frageda a acestuia la care personalitatea este in formare, la fel si capacitatea de concentrare.
Raportul de evaluare psihologica (f.24) releva instabilitatea emotionala a minorului care poate fi rezultatul separarii parintilor si care ar putea fi depasita de copil doar prin efortul comun al parintilor.
Declaratiile martorilor reclamantului sunt nerelevante in cauza, avand in vedere ca martorul M. A. nu o cunoaste pe parata si pe reclamant il cunoaste de un an, iar martora Vrasgyak G. a arătat aspecte de care a luat cunostinta din spusele altor persoane si ale reclamantului.
Relatia de cauzalitate dintre leziunile constatate prin certificatul medico-legal si existenta unor fapte de agresiune fizica ale mamei, nu a fost probata in cauza, copilul fiind in grija acesteia, insa mergea la gradinita unde, aflandu-se in colectivul de copii, se putea lovi.
La data de_ parata a fost condamnata cu suspendare pentru conducerea unui autovehicul sub influenta bauturilor alcoolice (f.42), aspect pe care parata l-a recunoscut si la ultimul termen de judecata. La pronuntarea Sentinței civile nr. 942/_ prin care a fost incredintat minorul mamei, instanța a avut in toate circumstantele paratei si nu a considerat ca este nedemna de a avea in grija minorul. Din probele administrate nu reiese faptul ca mama minorului ar consuma alcool in mod repetat si excesiv sau ca ar fi dependenta de alcool, sustinerile reclamantului ramanand doar la nivelul de afirmatii.
Raportul de evaluare întocmit de către profesor psiholog Leva S. D. a, din cadrul Gradiniței "Micul Prinț";din data de_ (f.61) arată că în urma consultării minorului, acesta a colaborat foarte bine pe perioada evaluării, acceptând cu plăcere activitățile propuse și nu au fost semnalate pe timpul ședințelor de consiliere comportamente de agresivitate, încăpățânare sau alte manifestări opozante, latura care a putut fi observata in interactiunea cu alti copii, in momentul in care nu reusea sa se faca inteles. De asemenea se arată în cuprinsul acesteia că pârâta a fost implicată, atât prin participarea la ședințele de terapie, cât și prin continuarea activităților stabilite și a implementării programului propus pentru timpul petrecut de copil acasă. S-a arătat faptul că rezultatele obținute cât timp minorul a locuit numai cu mama sunt bune, remarcându-se un progres înregistrat în comportamentul copilului, în special emoțional.
Atât raportul psihologic realizat la data de_ de medicul psiholog Ali Maehmed Ianculescu M. G. (f.76) cat si raportul cu privire la ancheta psihosociala (f.137) recomanda mentinerea unor relatii echilibrate intre membrii familiei, care sa confere o stabilitate emotionala copilului, care este atasat de ambii parinti.
Corespondenta dintre parti prin mesaje depusa de reclamant (f.92-100) releva relatiile tensionate dintre parintii minorului. Acest aspect rezulta si din consemnarea din raportul de anchetă psiho-socială, in sensul ca reclamantul a declarat reprezentantilor serviciului ca "deocamdata nu considera benefica intalnirea dintre copil si mama";(f.138).
Opinia psihologului exprimata in raportul de anchetă psiho-socială dispus de instanta este aceea ca minorul este un copil dezvoltat corespunzator varstei,
prezinta o inteligenta deasupra mediei (f.139), iar testele indica "un atasament securizant al copilului fata de tata, dar si dorinta neverbalizata a copilului de a forma o familie, alaturi de mama";.
Din probele administrate, instanța a reținut că dezvoltarea minorului nu a fost afectată de un comportament necorespunzător al pârâtei ori a familiei sale, acesta fiind un copil cu o conduita si o dezvoltare normala pentru varsta sa, tinand cont si de situatia familiei.
Prin urmare, instanta a retinut ca nu s-au schimbat imprejurarile avute in vedere atunci cand copilul a fost încredintat mamei, spre crestere si educare, luarea copilului minor de la parintele caruia i-a fost incredintat trebuind sa aiba o justificare temeinica, reclamantul urmand sa dovedeasca ca mentinerea copilului la mama ar avea consecinte negative asupra dezvoltarii sale fizice si morale. Raportat la aceste considerente, instanta a apreciat ca cererea reclamantului nu este intemeiata si nu a fost dovedita, sens în care a fost respinsa, in drept fiind aplicabile dispozitiile art. 2 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, art. 403 din Noul Cod Civil, cu ref. la art. 1169 C.civil.
Având in vedere vârsta minorului-7 ani, motivele pentru care a fost incredintat mamei prin Sentința civilă nr. 942/_, apreciindu-se că măsura dispusă este in interesul acestuia, ca nu s-au schimbat împrejurarile avute in vedere atunci cand copilul a fost incredintat mamei, instanta a mentinut in totalitate dispozitiile acestei sentinte.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel reclamantul
, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că hotărârea este netemeinică și nelegală întrucât instanța nu a luat în considerare decât probele administrate de pârâtă, probele sale fiind apreciate ca nerelevante.
Probele administrate au dovedit comportamentul agresiv al pârâtei, respectiv declarațiile copilului în cadrul anchetelor psiho-sociale, lista mesajelor acesteia, din care rezultă că are un comportament nedemn de mamă, scopul acesteia fiind de a obține bani.
De asemenea nu s-a amintit de faptul că pârâta a fost de acord cu încredințarea copilului până la finalizarea prezentului dosar.
Aceste probe dovedesc că împrejurările avute în vedere când copilul a fost încredințat mamei în urmă cu 7 ani au intervenit schimbări majore în comportamentul copilului fiind în interesul minorului ca acesta să locuiască cu tatăl.
Din probele administrate rezultă aceste aspecte.
Astfel din cuprinsul anchetei sociale efectuate în prezența ambilor părți și cu audierea minorului se pot reține aspecte relevante, astfel la întrebarea reprezentantului autorității tutelare, răspunsul mamei a fost că în situația în care copilul va fi încredințat tatălui aceasta nu mai vrea să audă vreodată de nici unul dintre ei. De asemenea minorul a declarat că este foarte atașat de tatăl său, relația fiind bazată pe încredere reciprocă.
Concluziile anchetei sociale sunt în sensul încredințării minorului și stabilirea domiciliului la tată.
Comportamentul agresiv verbal al mamei rezultă din consemnările realizate de psihologi în urma declarațiilor minorului, precum și din schimbul de mesaje dintre părți.
Martorii fac referiri la atitudinea mamei față de minor, iar în evaluarea psihologului Zivari M. rezultă că băiatul a afirmat că mama îl bate și țipă la el.
Din evaluarea psihologică efectuată de psihologul Ali Mehmed Ianculescu M., se poate trage concluzia relației deosebite de afectivitate
dintre copil și tată, a schimbărilor benefice în comportamentul copilului față de anterioarele evaluări, respectiv perioada în care minorul locuia cu mama.
Evaluările psihologice efectuate în decembrie 2011 de către Grădinița " Casa Fericirii " din iunie 2011 a psihologului Zivari M., raportul efectuat în_ de către psihologul Grădiniței " Happy Kids"; relevă că minorul este dezvoltat psiho-motor și socio-afectiv conform vârstei ca și comportament este echilibrat sociabil, putându-se trage concluzia că după o perioadă de 2 luni petrecut exclusiv cu tatăl existenței unei evoluții pozitive a comportamentului minorului.
Intimata a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea ca nefundat a apelului
.
Apreciază că soluția instanței este corectă întrucât din probele administrate în dosar a rezultat că în perioada în care a locuit cu ea a avut o dezvoltare normală specifică vârstei, iar comportamentul negativ nu a fost dovedit prin nici o probă. Învederează că nu a văzut minorul de aproximativ 1 an de zile din pricina atitudinii apelantului.
Ancheta socială s-a făcut la adresa din C. -N., str. L. R., unde minorul nu a stat mai mult de o săptămână.
Minorul locuiește în prezent în B. ești, însă nu se arată efectiv adresa.
Apelantul nu-i permite să vadă copilul ea neavând nici un contact cu minorul.
Din raportul de evaluare întocmit de prof. psiholog din cadrul Grădiniței " Micul Prinț"; rezultă că minorul a colaborat foarte bine pe perioada evaluării .
Arată că a respectat dreptul apelantului de a vizita minorul, însă acesta nu și-a îndeplinit obligația, întrucât a dus minorul în B. ești, fără a ști unde locuiește.
Martorii audiați în fața instanței de fond, nu au adus la cunoștință instanței aspecte de natură a schimba starea de fapt. Chiar și martora Vrasgyak G., propusă de reclamant afirmă că " copilul vorbea frumos de mama lui … mie personal nu mi-a spus copilul că ar fi fost bătut de mama lui";.
Din aceleași declarații rezultă că de îngrijirea copilului s-a ocupat diverse persoane, diverse domnișoare, fiind în interesul superior al copilului ca acesta să aibă parte de un mediu stabil, de o locuință și cineva care să-l ajute la teme.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, instanța îl va respinge în temeiul art. 296 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
Prealabil trebuie menționat că acțiunea a fost introdusă anterior intrării în vigoare a noului Cod Civil, însă hotărârea instanței de fond a avut în vedere pretențiile așa cum au fost formulate, fără a se ține seama de modificarea cadrului procesual solicitat prin precizarea de acțiune depusă în fața instanței de fond ( fila 64 ).
Prin motivele de apel nu a fost adusă nici o critică acestei soluții din perspectiva cadrului procesual așa încât se impune a se analiza cererea formulată prin chemarea în judecată de stabilire de reîncredințare spre creștere și educare a minorului în favoarea tatălui prin prisma motivelor invocate și a jurisprudenței rezultate din aplicarea vechiului C. familiei cu privire la acest aspect.
Din această perspectivă se impune în soluționarea prezentei cereri a se analiza schimbarea împrejurimilor de fapt care au fost avute în vedere la pronunțarea Sentinței civile nr. 942/2008.
Analiza instanței de fond asupra probelor administrate este una corectă, acestea nefiind în măsură să probeze o schimbare relevantă ulterior datei de_ care să justifice admiterea cererii de chemare în judecată.
Instanța de fond a analizat corect, concludent și pertinent probele administrate în cauză dând o interpretare corectă a acestora.
În ceea ce privește probele administrate, trebuie ca analiza acestora să pornească de la starea de fapt existentă în momentul în care acestea au fost administrate, respectiv momentul în care au fost întocmite diversele rapoarte și anchete sociale.
Este fără dubiu, așa cum a rezultat din ancheta socială întocmită de Primăria Cluj-Napoca, la data de_ ( fila 51 verso), că ulterior datei de_ minorul a fost luat de tată și mutat în B. ești.
De la acel moment apelantul a recunoscut că nu i-a mai permis intimatei să îl viziteze pe minor la sfatul psihologului ( penultimul rând al paginii 51 verso).
De asemenea și la momentul încheierii raportului cu privire la ancheta psiho-socială încheiat la data de_ de către DGASPC C., apelantul a declarat verbal și în scris că deocamdată el nu consideră benefică întâlnirea dintre copil și mamă ( fila 138).
Raportat la această poziție nefiind infirmat printr-o probă că tatăl ar fi permis sau ar fi pus în executare convenția care a stat la baza pronunțării Deciziei 813/R/2011, concluziile anchetei sociale întocmite de către Autoritatea Tutelară nu pot fi reținute ca fiind temeinice și în interesul superior al copilului.
Mai mult, această anchetă socială nu a fost făcută de persoane de specialitate, în cuprinsul acesteia fiind menționate și aspecte de natură să confirme că starea minorului nu s-a schimbat în condițiile în care s-a consemnat că minorul este atașat și de mama sa, aspect rezultat și dintr-un raport psihologic încheiat la data de_ .
De asemenea, acest raport față de momentul în care a fost întocmit apare ca neîntemeiat și în ceea ce privește relațiile privitoare la locuința minorului în condițiile în care din_ minorul a plecat la B. ești.
Comportamentul agresiv al mamei, un alt motiv de apel nu este justificat întrucât acesta este întemeiat pe presupuse afirmații ale copilului, consemnate de către diverși medici psihologi ca urmare a solicitărilor realizate de apel.
Din declarațiile testimoniale, respectiv martora Vrasgyak G. ( fila
142 dosar fond), rezultă că mama îl căuta la telefon pe minor cu care și vorbea odată la 4,5 zile că minorul vorbea frumos de mama lui, că ei personal nu i-ar fi spus că ar fi fost bătut de mamă și că în perioada când minorul se afla la tată acesta a fost îngrijit de mai multe persoane ca și bone. Din raportul de audiere al minorului întocmit de către psiholog doctor
Visu Petra G., psiholog angajat al Curții de Apel C., audiere la care au participat și membrii completului, a rezultat că nu au existat relații conflictuale între el și mamă, minorul învederând însă faptul că a fost împiedicat de către tată să ia legătura în anumite momente cu mama sa relevând însă că ar dori să ia legătura cu mama de care îi este dor.
De asemenea minorul a arătat că a fost în vizită în C. -N. de 2-4 ori, însă nu s-a întâlnit cu mama sa, aspecte care sunt de natură să pună sub semnul întrebării atât buna credință a apelantului, cât și concluziile
anchetelor sociale și rapoartelor psihologice efectuate de către diverși specialiști.
Prin noul raport cu privire la ancheta psiho-socială întocmit la_ de către DGASPC C. ( fila 33 -35), concluziile și propunerile nu sunt ferme
în ceea ce privește situația copilului făcându-se doar recomandări.
Acest raport la fel trebuie privit cu circumspecție, în condițiile în care copilul a fost doar în preajma tatălui de mai mult de 1 an de zile fără ca mama să poată lua în mod efectiv legătura cu minorul.
Pe de altă parte așa cum s-a reținut de către instanța de fond, rapoartele de evaluare întocmite de către psihologii diverselor grădinițe frecventate de minor relevă o evoluție bună a minorului, conformă cu vârsta sa, în condițiile existenței unei atmosfere cel puțin tensionate între cei doi părinți.
Declarațiile testimoniale administrate în fața instanței de apel pot fi apreciate ca fiind subiective raportat la legătura lor cu apelantul.
Este evident că lipsa mamei materne nu poate fi compensată cu persoana cu care apelantul se află într-o relație personală, iar declarațiile mamei apelantului nu sunt în măsură să releve aspecte decât pentru un interval scurt de timp când aceasta a fost într-un contact mai strâns cu mama și minorul, iar susținerile sale referitoare la consumul de alcool nu au fost probate prin administrarea unei alte probe.
Evoluția bună a minorului de care vorbește această martoră se poate datora și creșterii vârstei, iar eventualele corecții fizice care au existat, deși reprobabile și fără un suport legal, nu au fost de o natură și o intensitate deosebită, fiind determinate și de un comportament al minorului aflat sub presiunea unei relații tensionate între părinți.
În ceea ce privește cererea privitoare la reîncredințarea minorului și implicit schimbarea domiciliului, trebuie reținut comportamentul tatălui, respectiv lipsa acestuia de implicare efectivă în creșterea copilului.
Din probele testimoniale administrate a rezultat că minorul a fost lăsat în seama unor terțe persoane pe perioade îndelungate de timp.
Faptul că minorul a fost înscris la o anumită școală cu un nivel afirmat mai ridicat nu este suficient în condițiile în care nu există o implicare a tatălui și în activitatea școlară a copilului.
Pe de altă parte în continuare apelantul este o persoană care nu are un domiciliul stabil, aspect rezultat sin adresa nr. L/3083/_ emisă de Biroul Autoritate Tutelară din cadrul M. B. ești, sectorul 1, care menționează că în urma luării legăturii cu administratorul imobilului în care s-a afirmat de către apelant că locuiește, administratorul a declarat că acest apartament a fost închiriat de apelant, dar că locuiește sporadic în el și călătorește mult.
Faptul că apelantul are în continuare o viață socială activă prin frecventarea unor cluburi rezultă și din declarația martorei Năstase M., perioadă în care copilul este lăsat și peste noapte în grija unor terțe persoane, nu este de natură să ducă la concluzia că este în interesul superior al copilului să fie încredințat tatălui.
Este real că se impune ca minorul să frecventeze aceeași școală pentru a dobândi și acesta o anumită siguranță, însă în condițiile în care tatăl are un program încărcat și mai ales împotriva sa se desfășoară cercetări penale cu privire la săvârșirea unor infracțiuni nu există nici o certitudine a continuității frecventării aceleiași unități școlare.
Existența tranzacției în cadrul dosarului având ca obiect ordonanță președințială prin care minorul a fost încredințat tatălui nu are relevanță
atâta timp cât convenția încheiată nu a fost respectată, prin interzicerea mamei de a intra în contact cu minorul și nici nu probează că mama nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile și obligațiile materne.
Din probele administrate, nu se poate reține că dezvoltarea minorului în perioada în care acesta s-a aflat în grija mamei a fost afectată de un comportament necorespunzător al pârâtei ori a familiei sale, acesta fiind un copil cu o conduita si o dezvoltare normala pentru varsta sa, tinand cont si de situatia familiei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C. proc. civ. va respinge ca nefondat apelul declarat de N. C. împotriva Sentinței civile nr. 15202/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N.
, pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de N. C. împotriva Sentinței civile nr. 15202/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C.
-N., pe care o menține în totul.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2013.
Președinte,
D. T.
Judecător,
C. -A. C.
Grefier,
C. -S. Ș.
RED./DACT./DT/CȘ_ /4 ex.
Jud. fond . C. R. C.Ș. 21 Martie 2013
| ← Decizia civilă nr. 36/2013. Modificare masuri privind copilul... | Decizia civilă nr. 213/2013. Modificare masuri privind copilul... → |
|---|
