Decizia civilă nr. 400/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr.400/R
Ședința publică din 17 Septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. W.
J. ecător A. S. T.
J. ecător D. T.
G. ier A. S.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul C. I. I., domiciliat în B. M., str. G. C. nr. 15/9, jud. M. împotriva sentinței civile nr. 6535/A/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect pensie întreținere.
Se constată că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de_, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de_, când a pronunțat prezenta hotărâre.
T.
Prin sentința civilă nr. 6535/A/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată de reclamanta M.
C. F. în contradictoriu cu pârâtul C. I. I. .
S-a majorat pensia de întreținere stabilită în sarcina pârâtului prin sentința civilă nr. 6456 din data de_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr._, de la suma de 330 lei lunar la suma de 500 lei lunar, în favoarea minorei C. I. C., născută la data de_, începând cu data introducerii acțiunii -_ - și până la majorat sau noi dispozițiuni.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin Sentința civilă nr. 6456 din data de_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr._, s-a dispus majorarea pensiei de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 3362/_, pronunțată de
judecătoria B. M. în dosar nr._, în sarcina pârâtului și în favoarea minorei C. I. C., născută la data de_, de la suma de 190 lei lunar la suma de 330 lei lunar, începând cu data de_ și până la majorat.
Potrivit art. 499 alin. 1 Cod civ, "tatăl și mama sunt obligati, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională";.
Conform art. 524 Cod Civil, "are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale";, iar dispozițiile art. 525 din același act normativ statuează că "minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri";.
Astfel cum reiese din certificatul de naștere (f.8), minora C. I. C. are vârsta de 6 ani, fiind prezumată starea de nevoie determinată de starea de minoritate a acesteia.
În conformitate cu prevederile art. 529 din Cod Civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii";.
Potrivit art. 531 din același act normativ: "dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei";.
În ceea ce privește mijloacele pârâtului, instanța a reținut că potrivit adresei nr. 978299/_, emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Gheorghe P. de Băsești"; al J. ețului M., aflată la fila 24 din dosar, în perioada octombrie 2012 - martie 2013, pârâtul a realizat următoarele venituri: 14.282 lei salariu net, 4.323 lei normă de hrană și 2.068,83 lei normă de echipare.
Este adevărat că, la calcularea cuantumului întreținerii nu se iau în considerare decât veniturile obișnuite, nu și cele întâmplătoare (ore suplimentare, indemnizații de transfer, de deplasare, de concediere, prime de vacanță, premii anuale), sume ce nu au caracter permanent, însă sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană nu au acest caracter.
Astfel, sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană se acordă militarilor angajați și salariaților civili, cadre militare, pe timp de pace, atunci când nu beneficiază de alimente, având deci caracter permanent, iar nu întâmplător.
Mai mult, chiar dacă reprezintă echivalentul hranei ce nu se acordă în natură militarilor angajați, nu există motive pentru a nu fi considerate și aceste sume ca având caracter stabil, în condițiile în care oricărui debitor al obligației de întreținere, ce nu face parte din categoria persoanelor la care se referă OG nr. 26/1994, i se stabilește cuantumul pensiei de întreținere la care este obligat
în raport de toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le alocă alimentelor.
Părintele-debitor al obligației de întreținere, beneficiază în virtutea dispozițiilor Legii 384/2006 și OG 26/1994 de valoarea financiară a normei de hrană.
Instituindu-se posibilitatea urmăririi, conform art. 409 Cod procedură civilă, a sumelor destinate asigurării mijloacelor de existență ce se plătesc periodic debitorului, rezultă că acestea pot fi luate în calcul la determinarea mijloacelor debitorului ca bază matematică pentru stabilirea pensiei de întreținere.
În consecință, norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, fiind inclusă în categoria de salarii și alte venituri periodice realizate din muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.
Norma de echipare însă, nu a fost avută în vedere la stabilirea pensiei de întreținere, întrucât are o destinație specială.
Prin urmare, cumulând salariul net de 14.282 lei cu valoarea normei de hrană de 4.323 lei, a rezultat că pârâtul a realizat în perioada octombrie 2012 - martie 2013 un venit de 18.605 lei, adică un venit mediu lunar de 3.100 lei (18.605 lei: 6 luni=3.100 lei/lună).
În ceea ce privește nevoia creditorului întreținerii, instanța a apreciat că suma stabilită cu titlu de obligație de întreținere nu mai poate acoperi cheltuielile pe care le implică creșterea și educarea minorei, nevoile de întreținere ale acesteia amplificându-se pe măsura înaintării în vârstă.
Instanța a reținut că pârâtul mai are un minor în întreținere, astfel încât obligația de întreținere se stabilește până la 1/6 din venitul net lunar realizat de acesta.
Luând în considerare și celelalte cheltuieli ale pârâtului (f.30-32), instanța a apreciat că suma de 500 lei lunar respectă echilibrul între nevoile celui care urmează să primească întreținere și posibilitățile celui ce urmează a fi obligat la întreținere.
Împotriva sentinței civile nr. 6535/A/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, în termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă, a formulat recurs recurentul C. I. I., solicitând modificarea în parte a sentinței recurate și reducerea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiica sa minoră C. I. C., la 360 lei, exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată la fond, deoarece a fost de acord cu admiterea acțiunii și obligarea intimatei la cheltuieli de judecată în recurs.
În motivele de recurs, recurentul a arătat că prin cererea introductivă de instanță, intimata a solicitat ca instanța să dispună majorarea pensiei de întreținere de la suma de 330 lei cât a fost stabilită prin sentința civilă nr. 6456/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, în favoarea fiicei minore C. I. C. .
Este adevărat că de la pronunțarea sentinței menționate recurentul a fost promovat în grad de la căpitan la maior și a fost crescut salariul net cu suma de 40 lei, potrivit adeverinței depuse la dosar de către ISU M., astfel că venitul mediu lunar este de 2300 lei. La această sumă consideră recurentul că este normal și legal a se stabili cuantumul pensiei de întreținere, însă în mod greșit instanța de fond a introdus la calcularea pensiei și norma de hrană, ori acest venit este periodic și are o destinație specială, nefiind un venit obișnuit și cu caracter permanent, similar cotei anuale de echipament motiv pentru care consideră că în mod greșit instanța de fond a introdus cuantumul sumei reprezentând norma de hrană la calcularea pensiei de întreținere.
Recurentul precizează că mai are un copil minor în întreținere, rezultat din prima căsătorie și pentru care nu primește pensie de întreținere de la mama acestuia.
De asemenea, recurentul are în întreținere, în sensul că suportă toate cheltuielile ocazionate cu căminul de bătrâni, care o are în grijă pe mama sa, C. Carolina, bolnavă de Alzeihmer, cuantumul acestei sume fiind de 1500 lei, la care se adaugă medicamentele și deplasarea recurentului la aceasta cel puțin o dată pe lună, astfel cuantumul sumei crescând la 1700 -1800 lei.
Potrivit art. 499 cod civil "atât tatăl cât și mama sunt obligați în solidar să dea întreținere copilului lor minor";, astfel că și mama minorei are aceleași obligații ca și tatăl.
Potrivit art. 529 Cod civil, pensia de întreținere datorată de părinte se datorează de acesta în funcție de veniturile permanente lunare și de numărul de copii aflați în întreținere.
Recurentul a fost de acord de la primul termen de judecată cu admiterea acțiunii, aspect inserat în întâmpinarea depusă la fond, solicitând a fi exonerat de la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimată la fond în cuantum de 400 lei și de asemenea obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În drept, invocă art. 304 pct. 8 și 9, art. 312 și art. 274, art. 275 Cod procedură civilă.
La data de_, recurentul a depus la dosar o cerere prin care solicită să se dispună suspendarea popririi dispusă de către prima instanță până la soluționarea recursului, cerere despre care, la termenul de judecată din_, reprezentanta recurentului a declarat că nu o mai susține, fără a depune o cerere scrisă de renunțare la judecata acesteia sau un mandat special în acest sens.
La data de_, intimata M. C. F. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentului la cheltuieli de judecată în recurs.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat următoarele:
Prima instanță a avut în vedere faptul că recurentul mai are un copil dintr-o altă căsătorie.
Recurentul are un venit de 3100 lei pe lună, pentru ambii copii revenind 1033 lei, din care 533 lei pentru celălalt copil.
Mama recurentului beneficiază la rândul său de pensie de urmaș, iar recurentul mai are 2 surori și un frate, cu situații materiale bune, care le permit susținerea mamei în căminul privat pentru a fi îngrijită.
În raport de ascendenți și descendenți primează obligația de întreținere față de descendent.
Recunoașterea recurentului a fost pur formală în condițiile în care a fost de acord să se majoreze pensia doar cu 30 de lei, nefiind de acord să se aibă în vedere norma de hrană, ori tocmai aceste venituri comportau discuții.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 115, 274 Cod procedură
civilă.
La termenul de judecată din_, reprezentanta recurentului a depus la
dosar rezumatul deciziei civile nr. 540/2011 a Curții de Apel Galați, cu titlu de practică judiciară.
Recurentul a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând sentința civilă nr. 6535/A/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, pe baza motivelor de recurs formulate și în considerarea dispozițiilor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Examinând cuprinsul sentinței civile recurate, actele și lucrările dosarului primei instanțe, se constată că recurentul formulează critici neîntemeiate la adresa sentinței judecătoriei.
Prima instanță a avut în vedere, la calcularea cuantumului pensiei de întreținere adeverința nr. 978299/_ emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Gheorghe P. de Băsești M., din care rezultă că veniturile salariale incluzând și veniturile provenite din drepturile în natură pentru norma de hrană, totalizează pe ultimele șase luni la data emiterii adeverinței 14.282 lei plus 4.323 lei, respectiv 18.605 lei, ceea ce înseamnă o medie a venitului raportat la perioada analizată de 3100 lei.
Potrivit art. 529 alin. 2 Cod civil, când întreținerea este dată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
În speță, prima instanță a avut în vedere că recurentul mai are un copil în întreținere, astfel că, în mod corect a aplicat dispozițiile art. 529 alin. 2 Cod civil, stabilind întreținerea la o treime din venitul recurentului pentru 2 copii: 3100:3=1033,611 pentru ambii copii.
Stabilind o pensie lunară de întreținere pentru minora C. I. C., născută la_, la nivelul sumei de 500 lei, rămâne o sumă de 533 lei pentru minorul Darius Robert. Recurentul nu a făcut dovada că ar fi fost obligat prin vreo hotărâre judecătorească la plata către minorul Darius Robert a unei pensii de întreținere mai mari.
Potrivit art. 527 alin. 2 Cod civil, la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum
și de posibilitățile de realizare a acestora, prin urmare în mod corect prima instanță a calculat venitul lunar al recurentului, incluzând și veniturile provenite din drepturile în natură pentru norma de hrană pe care le primește recurentul în calitate de cadru militar, cu caracter de continuitate, așa cum rezultă din adeverința de la fila 24.
În mod corect a reținut prima instanță că sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană se acordă cadrelor militare pe timp de pace, cu caracter de permanență, aceste sume neputând a fi considerate printre cele exceptate de la calculul cuantumului pensiei de întreținere pentru copii.
În mod corect a remarcat instanța fondului că nu există nicio rațiune pentru a nu include sumele reprezentând echivalentul hranei ce nu se acordă în natură militarilor angajați, în calculul pensiei de întreținere, în condițiile în care oricărui debitor al obligației de întreținere, debitor ce nu face parte din categoria persoanelor la care se referă O.G. nr.26/1994, i se stabilește cuantumul pensiei de întreținere la care este obligat în raport de toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le alocă alimentelor.
În ceea ce privește susținerile recurentului vizând cheltuielile de întreținere a mamei acestuia, recurentul nu a făcut dovada existenței unei hotărâri judecătorești care să stabilească obligația de întreținere a mamei sale în sarcina recurentului exclusiv. Recurentul nu a făcut dovada că ar fi îndeplinite cerințele Codului civil pentru a putea ține seama de cheltuielile făcute de recurent vizând-o pe mama acestuia.
Potrivit art. 513 Cod civil, obligația de întreținere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege.
Recurentul nu a făcut dovada că, printr-o hotărâre judecătorească, în condițiile Titlului V din Codul civil, s-ar fi stabilit o obligație de întreținere față de mama sa în sensul Codului civil, care să vină în concurs cu obligația de întreținere față de copiii săi minori.
Faptul că recurentul în mod benevol, contribuie la întreținerea mamei sale, în condițiile în care nu s-a probat, în sensul Codului civil, starea de nevoie a acesteia și calitatea recurentului de debitor al întreținerii, nu poate fi avut în vedere în calcularea pensiei de întreținere în prezentul dosar.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în mod eronat se invocă în motivele de recurs recunoașterea pretențiilor, deoarece recurentul nu a fost de acord cu majorarea pensiei de întreținere conform cererii de chemare în judecată, nefiind de acord cu includerea normei de hrană în calculul veniturilor și opunându-se argumentelor vizând alte obligații de întreținere existente.
De asemenea trebuie reținut că, în această materie, debitorul obligației de întreținere este considerat a fi de drept în întârziere.
Raportat la considerentele ce preced, constatând că situația de fapt reținută de prima instanță rezultă și se întemeiază pe probele administrate, hotărârea fiind temeinică și că prima instanță a recurs la textele de lege
incidente, pe care le-a aplicat în litera și spiritul lor, hotărârea fiind legală, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă 1865, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul îl va obliga pe recurent la plata către intimată a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial în recurs, justificat cu chitanța aflată la fila 12 în dosarul de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării sentinței atacate, formulată de recurent.
Respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul C. I. I., domiciliat în B. M., str. G. C. nr. 15/9, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 6535/A/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, pe care o menține.
Obligă pe recurent la plata către intimata M. C. F., domiciliată în B. M., str. V. B. nr. 21/72, M. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 17 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
W. D. | S. T. | A. | Ț. D. | SA |
Red.DȚ/_
Tred. A.S. / 24 Septembrie 2013 - 2ex
J. ecător la fond: D. Ș.
| ← Decizia civilă nr. 137/2013. Pensie de întreţinere. Minori... | Decizia civilă nr. 608/2013. Pensie de întreţinere. Minori... → |
|---|
