Decizia civilă nr. 445/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 445/A/2013
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. -V. B.
Judecător C. -A. C. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea cauzei de Minori și familie privind pe apelanta P. A. C. împotriva Sentinței civile nr. 217 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimat B. L., autoritate tutelară C. LOCAL - A.
T., intimat B. E., intimat B. P., având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta apelantei, avocat C. T., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că la data de_ s-a depus la dosar prin registratură din partea intimaților intervenienți Bacos E. și Bacos P. întâmpinare prin care solicită respingerea apelului declarat de către pârâta apelantă ca fiind neîntemeiat (fila 25).
Reprezentanta apelantei arată că nu are alte probe de solicitat.
T. ul constată că apelul este declarat în termenul prevăzut de lege, este motivat și comunicat.
T. ul constată că apelanta a contestat programul de vizită deoarece afirma că în Spania este o altă perioadă de vacanță decât cea din România.
Reprezentanta apelantei arată că a solicitat reclamantei acest lucru, însă reclamanta a precizat faptul că nu va trimite un răspuns oficial doar la solicitarea instanței.
Reprezentanta apelantei solicită instanței amânarea cauzei pentru a lua legătura cu apelanta și pentru ca aceasta să îi comunice perioadele în care este vacanță în Spania.
T. ul respinge cererea de amânare, apreciind că există surse de informații la care să apeleze asupra chestiunii în discuție, fără a mai fi necesar amânarea judecării cauzei.
Reprezentanta apelantei arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta apelantei solicită instanței admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris. Susține oral motivele de apel așa cum au fost formulate în scris. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței pe care o depune la dosarul cauzei (fila 26).
T. ul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 217 din_ pronunțată de Judecătoria Turda în prezentul dosar
s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. L. în contradictoriu cu pârâta P. A. C. . S-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții B. E. și B. P. în contradictoriu cu pârâta P. A. C. .
S-a dispus reducerea pensiei de întreținere pe care reclamantul B. L. o datorează minorului B. L. Raul născut la data de_ în baza sentinței civile nr. 3699/2011 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ de la cota de ¼ din venitul minim pe economia națională a Spaniei după cum urmează:
în perioada_ până la_ reclamantul datorează minorului o pensie lunară de întreținere reprezentând echivalentul în lei al sumei de 106,5 euro
în perioada_ până la_ reclamantul datorează minorului o pensie lunară de întreținere reprezentând echivalentul în lei al sumei de 99,84 euro
începând cu data de_ și până la majoratul minorului sau noi dispoziții reclamantul datorează minorului o pensie lunară de întreținere în cuantum de 175 lei
S-a încuviințat ca reclamantul și intervenienții B. E. și B. P. sa aibă legaturi personale cu minorul B. L. Raul născut la data de_, la domiciliul din
T. de Jos, sat T. H., nr. 124, jud. Cluj l, potrivit urmatorului program de vizitare :
in perioada vacantei de vara, în anii pari în perioada 1 iulie - 15 iulie
în perioada vacanței de vară în anii impari în perioada 1 august - 15 august
in timpul vacantei de iarnă, in anii impari în perioada 24-28 decembrie
in timpul vacantei de iarnă, in anii pari în perioada 30 decembrie - 3 ianuarie
Au fost respinse ca neîntemeiate celelalte pretenții precum și cererile formulate de părți de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3699/2011 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ a fost desfăcută căsătoria părților prin acord, minorul B. L. Raul, născut la data de_ fiind încredințat spre creștere și educare mamei sale, pârâtei P. A. C.
.
Prin aceeași sentință, reclamantul a fost obligat să achite în favoarea minorului o pensie lunară de întreținere în cuantum de 1/4 din venitul minim pe economia Spaniei cu începere din data de_ și până la majoratul minorului sau noi dispoziții.
Referitor la capătul de cerere privind reducerea pensiei de întreținere datorată de reclamant minorului reține că, potrivit art. 487 Cod civil, părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia, iar potrivit art.499 alin.1 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar să dea întreținere copilului minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională.
De asemenea, art.529 cod civil prevede că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar art.531 Cod civil, stabilește că, dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Conform art. 527 c.civ. (1) poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, iar potrivit art. 529 (2) c.civ. când întreținerea este datorată de părinte ea se stabilește până la o pătrime pentru un copil…";
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar de către reclamant, reiese că, în perioada_ -_ reclamantul a obținut o indemnizație de șomaj în sumă de 426 euro ( f. 8, 19), iar începând cu data de_ pe o perioadă de 6 luni a beneficiat de o subvenție de ajutor economic pentru însoțitor în cuantum lunar de 399, 38 euro.
Din răspunsul la interogatoriu al reclamantului ( f. 45) coroborat cu depoziția martorei M. A. ( f. 67) reiese că, ulterior datei de_ reclamantul și-a stabilit domiciliul la părinții săi în com. T. de Jos, sat T. Horat și lucrează în gospodăria acestora neavând loc de muncă.
Astfel, având în vedere că, ulterior pronunțării divorțului s-au schimbat mijloacele materiale ale reclamantului, apreciază că cererea pentru reducerea pensiei de întreținere este întemeiată, astfel că, în baza art. 529, art. 531 c.civ. va dispune reducerea pensiei de întreținere de la cota de ¼ din venitul minim pe economia națională a Spaniei după cum urmează: în perioada_ până la_ reclamantul datorează minorului o pensie lunară de întreținere reprezentând echivalentul în lei al sumei de 106,5 euro; în perioada_ până la_ reclamantul datorează minorului o pensie lunară de întreținere reprezentând echivalentul în lei al sumei de 99,84 euro; începând cu data de_ și până la majoratul minorului sau noi dispoziții reclamantul datorează minorului o pensie lunară de întreținere în cuantum de 175 lei.
Cu privire la capătul de cerere privind stabilirea legăturilor personale cu minorul
B. L. -Raul, năsut la data de_ și la cererea de intervenție principală formulată de intervenienții B. E. și B. P. s-au reținut următoarele:
Din declarațiile martorelor Socaciu C. V. a și Gomboș R. ( f. 54, 55) rezultă că, după desfacerea căsătoriei părților, fiul acestora B. L. Raul a fost îngrijit o perioadă de aproximativ un an de către bunicii materni, iar din data de 15 iunie 2012 a început să locuiască în Spania împreună cu pârâta, fiind înscris în anul școlar 2012/2013 la școala din localitatea Pradilla de Ebro, centrul Joaquin Costa ( 76).
Din declarația martorei Socaciu C. V. a ( f. 54) reiese că, în perioada în care copilul locuia împreună cu bunicii materni în comuna Grindeni, jud. Mureș a fost vizitat de către reclamant și părinții acestuia, intervenienții B. E. și B., care obișnuiau să îi ducă diverse cadouri, respectiv îmbrăcăminte, alimente, dulciuri, cu ocazia acestor vizite martora observând că minorul este atașat de tată și bunicii paterni. De asemenea, martora M. A. ( f. 67) a menționat că, în perioada în care părțile erau căsătorite îl lăsau pe copil în grija bunicilor paterni atunci când mergeau la cumpărături ori trebuia să lipsească câteva ore, iar minorul era atașat atât de bunicii paterni cât și de tată. Aceeași martoră a arătat că, reclamantul mai consumă băuturi alcoolice, însă nu face abuzuri, dar martora nu l-a văzut des pe reclamant sub influența băuturilor alcoolice deoarece nu se întâlnește des cu acesta.
Martorul Gomboș R. ( f. 55) menționează că, în perioada în care minorul s-a aflat la bunicii materni a fost vizitat de către reclamant, de două trei ori și de mai multe ori de către bunicii paterni, iar aceștia din urmă obișnuiau să îi ducă copilului cadouri. Martorul a arătat că, se întâmpla ca reclamantul să se afle sub influența băuturilor alcoolice atunci când îl vizita pe minor, iar minorul nu dorea să se ducă la tatăl său, însă era entuziasmat atunci cât era vizitat de către bunicii paterni. Totodată, martora Butnariu E. Lăcrămioara ( f. 68), a arătat că, l-a văzut pe reclamant mergând la minor atunci când acesta se afla la bunicii materni de patru ori, din care o singură dată a fost apt de a discuta cu copilul, în rest aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, iar băiatul se temea să nu fie dus de către tată la T. .
Martora Socaciu C. V. a a menționat că, într-una din vizite bunicii paterni au dorit să îl ia pe minor de sărbători la domiciliul lor, însă nu au fost de acord cu acest lucru bunicii materni. Totodată, martora a învederat că, bunicii paterni au o situație materială bună și îi pot asigura minorului condiții bune pe parcursul programului de vizitare. Martora M. A. a arătat că, bunicii paterni sunt oameni buni, pot să aibă grijă de minor, cu atât mai mult cu cât aceștia au avut grijă și de alte două nepoate de când acestea erau mici, părinții lor fiind plecați în străinătate.
Din referatul de anchetă socială întocmit de C. Local T. de Jos ( f. 72, 73) rezultă că, locuința bunicilor paterni este compusă din 5 camere, este utilată, mobilată, iar condițiile de igienă sunt adecvate. Bunicii paterni obțin împreună venituri din pensii în sumă de 1347 lei/lună, au animale în gospodărie.
Prin referatul de anchetă socială s-a propus stabilirea unui program de vizitare, arătându-se că toți membrii familiei B. doresc acest lucru, sunt atașați de minor și au condiții de viață foarte bune.
Din răspunsul la interogatoriu al reclamantului și din declarațiile martorilor Gomboș R. și Butnariu E. L. reiese că, reclamantul nu și-a îndeplinit până în prezent obligația de plată a pensiei de întreținere, contribuția acestuia la creșterea copilului fiind sporadică.
Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 minorul care a fost separat de unul dintre părinți printr-o măsură dispusă în condițiile legii, deci și în cazul pronunțării divorțului acestora, are dreptul de a menține legături personale și contacte directe cu acesta, cu excepția situației în care această măsură contravine interesului superior al minorului.
Limitarea dreptului părintelui căruia nu i-a fost încredințat minorul, spre creștere și educare, de a avea relații personale cu acesta se poate realiza numai în condițiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, în cazul în care există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului, cu respectarea art. 34 alin. 2 din lege.
Dispozițiile art.14 din Legea 272/2004 consacră dreptul fundamental al minorului de « a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament. »Formele de realizare a acestui drept sunt complexe fiind detaliate exemplificativ în dispozițiile art.15 din același act normativ și presupun vizitarea minorului la domiciliul acestuia, găzduirea sa pe o perioadă determinată de părinte, corespondența, comunicarea cu copilul, transmiterea de informații copilului despre părinte cât și părintelui despre copil. Bineînțeles, aceste relații trebuie să fie realizate punând mereu pe primul plan interesul superior al minorului care este acela de a dezvolta relații echilibrate și armonioase cu ambii părinți astfel încât despărțirea acestora și eventualele tensiuni ulterioare dintre aceștia să-l afecteze cât mai puțin.
Conform art. 401 c. civ. părinții separați de copilul lor au dreptul de avea legături personale cu aceasta, acest drept urmând a fi exercitat în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra dezvoltării copilului.
Instanța a reținut că, pentru dezvoltarea normală a copilului se impune ca acesta să păstreze și să dezvolte legături personale atât cu tatăl cât și cu bunicii paterni, nefiind în interesul lui ruperea legăturilor cu aceștia. Dreptul de a avea legături personale cu părintele ori alt membru al familiei este un drept fundamental al fiecărui copil și nu un privilegiu pentru tată, mamă sau bunic. Stabilirea unui program de vizitare de către instanță este o sarcină dificilă și perfectibilă de aceea dincolo de litera acestui program părțile au obligația să confere minorului posibilitatea de a-și exercita liber și neîngrădit dreptul de a avea legături nestânjenite și armonioase atât cu tatăl cât și cu bunicii. Fiecare părinte are obligația de a pune pe primul plan interesul superior al minorului atunci când își exercită drepturile, respectiv obligațiile părintești.
În ceea ce privește modalitatea de păstrare a legăturilor personale reține că, reclamantul nu mai locuiește în Spania, stabilindu-se la domiciliul părinților săi în localitatea T., astfel că, nu mai deține condiții locative care să-i permită să găzduiască minorul în această țară. Cu privire la stabilirea legăturilor personale la domiciliul din România, va avea în vedere faptul că, reclamantul are anumite probleme cu alcoolul și nu realizează venituri, sens în care apreciază că, este în interesul copilului să fie stabilit același program de vizitare atât pentru reclamant cât și pentru intervenienți, care, așa cum reiese din probele administrate prezintă suficiente garanții morale și materiale care să le permită să ofere copilului condiții corespunzătoare pe parcursul vizitelor.
Ținând cont minorul este înscris la școală în Spania, programul de vizitare la domiciliul tatălui său și al bunicilor în România se poate realiza doar pe parcursul vacanțelor școlare, sens în care apreciază că este în interesul superior al minorului stabilirea următorului program de vizitare: in perioada vacantei de vara, în anii pari în perioada 1 iulie - 15 iulie; în perioada vacanței de vară în anii impari în perioada 1
august - 15 august; in timpul vacantei de iarnă, in anii impari în perioada 24-28 decembrie; in timpul vacantei de iarnă, in anii pari în perioada 30 decembrie - 3 ianuarie;
Având în vedere soluția pronunțată, de admitere în parte a acțiunii principale și a cererii de intervenție, s-a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 274 C.pr.civ. de acordare a cheltuielilor de judecată pentru niciuna dintre părți, motiv pentru care aceste pretenții au fost respinse ca neîntemeiate.
Împotriva sentinței examinate a promovat apel pârâta P. A. C. (f.3)
,solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivare apelanta a formulat următoarele critici de netemeinicie și nelegalitate: Instanța a ignorat probatoriul testimonial administrat in cauză, din care a rezultat imprejurarea că tatăl copilului consumă băuturi alcoolice și are un vocabular
neadecvat.
Acest comportament al tatălui și împrejurarea că minorul nu și-a văzut tatăl de mai mulți ani,. Impun concluzia că este spre binele și siguranța copilului ca acesta să aibă legăturile personale cu tatăl și bunicii la domiciliul său din Spania.
Consideră că instanța în mod greșit a stabilit acest program de vizitare, neținând cont în primul rând de interesele minorului și probele administrate. Arată că vacanțele de vară și de iarnă, la școala frecventată e minor sunt la data diferite.
În drept invocă disp. art. 295, 296 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată (f.11)
reclamantul solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției procesuale
intimatul arată, față de criticile aduse de apelantă soluției date de către instanța de fond sunt nefondate, căci probatoriul administrat in cauză nu a relevat susținerile apelantei .
Solicită deci instanței de control judiciar să respingă apelul ca fiind neîntemeiat. ÎN acest sens arată că programul de vizitare stabilit de instanța de fond asigură pe de o parte dreptul reclamantului și al intervenienților de a avea relații personale cu minorul iar pe de altă parte ajută la dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială a minorului.
Prin întâmpinarea formulată (f.25)
intimații intervenienți solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată, reiterând poziția intimatului reclamant cu observația că pârâta nu precizează expres dacă este de acord cu programul de vizitare stabilit în favoarea lor de către instanța de fond ci numai cu privire la programul de vizitare stabilit în favoarea tatălui reclamant.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 296 C.pr.civ. îl va admite în parte, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește programul de legături personale din cursul verii, instanța apreciază că soluția primei instanțe este temeinică și legală, criticile aduse de apelantă fiind neîntemeiate.
În susținerea acestora, apelanta a arătat că în Spania, țara unde locuiește în prezent copilul împreună cu mama, vacanțele școlare au altă structură decât cele din România, pe de o parte, iar pe de altă parte, tatăl nu prezintă garanțiile morale pentru a ține copilul pentru a o perioadă atât de îndelungate, întrucât consumă băuturi alcoolice și provoacă scandal.
În ceea ce privește durata vacanțelor școlare și intervalul de timp acoperit de acestea în Spania, din informațiile culese de pe internet tribunalul a reținut că și în Spania ca și în România, vacanțele școlare acoperă lunile iulie și august.
În ceea ce privește comportamentul tatălui copilului, din probele testimoniale administrate în cauză a rezultată că într-adevăr acesta era sub influența băuturilor alcoolice în câteva rânduri în care a vizitat copilul la bunicii materni, însă nici unui dintre martori nu a arătat că ar fi fost în stare de ebrietate sau că a provocat scandal.
Este de presupus că tatăl a consumat băuturi alcoolice și in perioada conviețuirii soților.
Așadar, această conduită nu este un element nou în relația dintre tată și copil, astfel încât, dacă nu a constituit un impediment în desfășurarea relațiilor normale dintre tată și copil în timpul conviețuirii părinților, nu poate fi reținut ca atare nici ulterior divorțului.
În plus, reținem că tatăl locuiește împreună cu bunici paterni, cărora li s-a recunoscut dreptul la relații personale cu minorul în aceeași perioadă cu tatăl.
Este de presupus astfel că bunicii paterni vor fi și ei prezenți în preajma tatălui și a copilului, iar prezența lor va constitui un factor de control a conduitei tatălui.
Despre bunicii paterni, martorii audiați în cauză au relatat că sunt preocupați de copil, că l-au vizitat în numeroase rânduri la bunicii materni, că i-au adus numeroase cadouri, că sunt persoane responsabile și morale.
Prezența acestora constituie o garanție suficientă că sub supravegherea lor relația tatălui cu copilul se va derula fără probleme.
Nu se poate pretinde tatălui și bunicilor paterni să își asigure șederea in Spania o perioadă de două săptămâni, cum pretinde apelanta, căci o asemenea ședere presupune cheltuieli cu transportul și cazarea.
Pe de altă parte, avem certitudinea că in cursul verii copilul este adus la bunicii materni, in România, căci dacă apelanta lucrează, nu poate asigura supravegherea copilului in cursul vacanței. Bunicii materni locuiesc la țară, in comuna Grindeni,unde dețin o gospodărie pe care nu o pot abandona două luni in vreme de vară pentru a merge la fiica lor in Spania. Este mult mai probabil că in cursul verii copilul este adus in România, nicidecum că se deplasează bunicii materni in Spania.
În ceea ce privește programul de legături personale din cursul vacanței de iarnă, tribunalul apreciază că acesta nu corespunde intru-totul intereselor copiilor, întrucât vacanța de iarnă are o durată mai scurtă și este obositor pentru copil să fie deplasat în România doar pentru câteva zile pentru a avea legături personale cu tatăl și bunicii paterni.
Instanța apreciază că este în interesul copilului ca acesta să aibă legături personale cu părinții și bunicii in perioada indicată în hotărârea primei instanței, numai în condițiile în care acesta se află în România în cursul acestei perioade.
Așadar, nu i se impune mamei copilului să deplaseze copilul în România in cursul vacanței de iarnă însă, în situația în care copilul se află în țară în acea perioadă este obligată să permită tatălui și bunicilor paterni legătura cu copilul, în perioada arătată în sentință.
Pentru considerentele arătate, T. ul, în temeiul art. 294-296 C.pr.civ. va admite în parte apelul declarat de P. A. C. împotriva Sentinței civile nr. 217 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o va schimba în parte în sensul că programul de vizitare al minorului stabilit în favoarea intimatului B. L. și a intervenienților B. E., B. P. se realizează în timpul vacanțelor de iarnă numai dacă minorul se află în România.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga pe intimații să plătească apelantei suma de 200 lei cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite în parte apelul declarat de P. A. C. . împotriva Sentinței civile nr. 217 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o schimbă în parte în sensul că programul de vizitare al minorului stabilit în favoarea intimatului B.
L. și a intervenienților B. E., B. P. se realizează în timpul vacanțelor de iarnă numai dacă minorul se află în România.
Obligă intimații să plătească apelantei suma de 200 lei, cheltuieli de judecată în
apel.
Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Septembrie 2013.
Președinte,
C. -V. B.
Judecător,
C. -A. C.
Grefier,
L. C.
L.C. 26 Septembrie 2013
G.P. 14 Octombrie 2013 Red. C.B./ Tehnored. C.H.
← Decizia civilă nr. 249/2013. Pensie de întreţinere. Minori... | Decizia civilă nr. 978/2013. Pretenţii. Minori şi familie → |
---|