Decizia civilă nr. 521/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr. 521/R
Ședința publică din 06 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. W.
J. ecător D. T.
J. ecător A. S. -T.
G. ier A. S.
Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurenta T. V. A. cu domiciliul procesual ales în B. M., B-dul Independenței nr. 18/72, jud. M.
, împotriva sentinței civile nr. 3620/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta lipsă avocat Lupșe Marinela, se prezintă intimatul T. I. asistat de avocat A. ca Ș. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar, prin serviciul registraturii cerere de lăsare a cauzei după ora 11,30 formulată de reprezentantul intimatului și întâmpinare, în două exemplare.
Se comunică, în ședință publică, un exemplar din întâmpinare reprezentantei recurentei care arată că a luat cunoștință de cuprinsul acesteia și nu solicită acordarea unui termen pentru studiu. Depune la dosar contract de asistență juridică, în fotocopie.
Instanța pune în discuție, raportat la prevederile art. 129 Cod procedură civilă, dacă sunt cereri în probațiune de formulat.
Reprezentanta recurentei, avocat Lupșe Marinela învederează instanței că nu înțelege să formuleze cereri în probațiune.
Reprezentantul intimatului, avocat A. ca Ș. depune împuternicire avocațială și copie chitanță nr. 066/_ reprezentând onorariu avocat. Arată că nu înțelege să formuleze cereri în probațiune.
T. constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra recursului.
Reprezentanta recurentei, avocat Lupșe Marinela solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul stabilirii unui cuantum mai mare al pensiei de întreținere și acordării cheltuielilor de judecată solicitate la
fond. Arată că a interpretat original textul de lege invocat tocmai pentru că intimatul încearcă într-un mod original să se sustragă de la plata pensiei de întreținere datorate propriei fiice. Arată că raportat la petitul privind cheltuielile de judecată s-a încălcat principiul contradictorialității și în aprecierea sa nu se pot aplica prevederile art. 275 Cod procedură civilă. În motivare arată că prin cererea reconvențională formulată de pârât la fond, acesta a fost de acord cu plata pensiei de întreținere până la terminarea studiilor liceale ale minorei, iar reclamanta a solicitat obligarea intimatului la plata pensiei de întreținere până la terminarea studiilor universitare dar nu mai târziu de 26 de ani. Față de acest aspect apreciază că partea adversă s-a opus admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Reprezentantul intimatului, avocat A. ca Ș. solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Raportat la petitul privind cheltuielile de judecată, apreciază că nu s-a opus admiterii acestuia. Intimatul la data de_ și-a achitat obligațiile sale, a fost de acord cu reținerea de ¼ din veniturile obținute pentru plata pensiei de întreținere. Reconvențional a solicitat o compensare pentru lunile iulie, august dar oricum intimatul a achitat plata pensiei și fără să existe o hotărâre judecătorească în acest sens. Apreciază că intimatul nu a fost pus în întârziere și nu poate fi obligat la cheltuieli de judecată. În plus maniera în care era întocmită chitanța depusă de partea adversă fără a avea mențiunile necesare a făcut ca aceasta să fie respinsă. Apreciază că raportat la petitul privind majorarea pensiei de întreținere nu se poate solicita în recurs un cuantum mai mare decât s-a cerut la fond pentru că am fi în situația unei cereri noi în recurs. De altfel intimatul nu are alte venituri decât cele reținute de prima instanță, nemaifiind cadru didactic la Universitatea V. Goldiș nu i se pot reține sume de bani din venituri inexistente. Arată că nu a invocat cheltuielile curente pe care intimatul le are, pentru a obține reducerea pensiei.
Instanța reține cauza spre soluționare.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3620/2013 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ s-a admis în parte acțiunea precizată, formulată de reclamanta T. V. A., în contradictoriu cu pârâtul T. I.
, și în consecință a fost obligat pârâtul la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum lunar de 445 lei, în favoarea reclamantei născută la data de_, începând cu data de_ și până la terminarea studiilor școlare ale reclamantei, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani ai acesteia.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. M. la data de_ sub numărul_, reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul, să stabilească pensie de întreținere lunară în favoarea reclamantei, în cuantum de ¼ din veniturile pârâtului, pe toată perioada studiilor liceale, universitare și postuniversitare, începând cu data introducerii acțiunii și până la vârsta de 26 de ani, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 3840/_ a Judecătoriei B. M., s-a stabilit în favoarea sa, minoră la acea vreme, și în sarcina pârâtului, tatăl său, o pensie de întreținere în cuantum de 1265 lei lunar, începând cu data de_ și până la majorat sau noi dispozițiuni ale instanței. La data de_, reclamanta a împlinit vârsta de 18 ani și de la acest moment pârâtul nu a mai plătit pensie de întreținere. De altfel, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația stabilită prin sentința antemenționată nici înainte de majoratul reclamantei, aceasta efectuând demersuri de executare silită a pârâtului, în vederea recuperării sumelor restante cu titlu de pensie de întreținere.
S-a arătat că reclamanta este în stare de nevoie, fiind elevă în clasa a XII- a la Colegiul Național Gheorghe Șincai, învățământ de zi, și dorind să urmeze cursuri universitare. Aceasta se pregătește pentru bacalaureat și admiterea la facultate, astfel că face ore în particular la biologie, limba română și matematică, iar pe lângă acestea se adaugă și alte nevoi, precum haine, materiale pentru școală, cursuri de natație. De asemenea, mutarea într-un centru universitar va genera alte cheltuieli. În prezent, reclamanta locuiește cu mama sa, care realizează un venit lunar egal cu venitul minim pe economie, din care achită chiria apartamentului și taxa de timbru lunară, în cuantum de 387,7 lei, din procesul de partaj cu pârâtul. Pentru toate acestea, s-a arătat că cererea formulată este întemeiată.
La data de_, prin serviciul registratură al instanței, reclamanta a depus la dosar precizare de acțiune, prin care a solicitat ca pârâtul să fie obligat la plata unei pensii lunare de întreținere, în cuantum de ¼ din veniturile sale, pe toată perioada studiilor reclamantei, începând cu data de_ și până la vârsta acesteia de 26 de ani.
La data de_, prin serviciul registratură al instanței, pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că nu se opune admiterii acțiunii, fiind de acord cu obligarea sa la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 445 lei, reprezentând ¼ din veniturile sale, începând cu data de_ și până la finalizarea studiilor liceale ale reclamantei. Pe cale reconvențională, pârâtul a solicitat instanței să constate că a plătit reclamantei pensie de întreținere aferentă lunilor iunie-august 2012 și să stabilească pensia alimentară așa cum s-a menționat în întâmpinare. Instanța a calificat cererile formulate reconvențional, ca fiind apărări de fond, parte din întâmpinare, prin care se
urmărește respingerea/admiterea în parte a acțiunii principale și nu obținerea unor pretenții proprii față de reclamantă.
În motivare, pârâtul a arătat că, deși a fost obligat prin sentință să achite reclamantei pensie de întreținere până la majoratul ei, acesta a achitat și ulterior, echivalentul a 50 % din veniturile pe care le-a realizat după_, pentru lunile iunie-august 2012. Astfel, i-a dat reclamantei suma de 2439 lei, conform înscrisului din_ . Singurul venit al pârâtului este cel obținut din pensie, întrucât la data de_ a încetat relația de muncă pe care o avea cu Universitatea de Vest V. Goldiș. De asemenea, pârâtul a achitat toate sumele solicitate de către reclamantă, inclusiv pe calea executării silite (suma de
14.116 lei prin OP din_ ). Acesta a mai învederat instanței că nu are intenția de a se sustrage de la plata pensiei de întreținere în favoarea fiicei sale. În privința perioadei de întindere a obligației de a plăti pensia de întreținere, pârâtul a precizat că aceasta se poate întinde doar pe durata studiilor liceale ale reclamantei, nefiind cert că aceasta își va continua studiile.
La termenul de judecată din data de_, reclamanta a precizat că își menține acțiunea așa cum a fost formulată inițial, în sensul obligării pârâtului la plata pensiei de întreținere începând cu data introducerii acțiunii, și nu data de_ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că prin sentința civilă nr. 3840/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. _
, pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 1265 lei lunar, în favoarea reclamantei, până la împlinirea majoratului de către aceasta (f.6). Reclamanta a împlinit vârsta de 18 ani la data de_ și este în continuarea studiilor, fiind elevă în clasa a XII-a A, în anul școlar 2012-2013, la Colegiul Național Gheorghe Șincai (f.8).
În ceea ce privește pârâtul, tatăl reclamantei, acesta obține doar venituri din pensie, iar în lunile august 2012 - ianuarie 2013, a realizat un venit net mediu în cuantum de 1787 lei lunar (f.35). Universitatea de Vest V. Goldiș a comunicat instanței că începând cu data de_, raporturile de muncă dintre aceasta și pârât au fost încetate. Astfel, în perioada august 2012 - ianuarie 2013, pârâtul a obținut un venit salarial net doar în lunile august, septembrie, în cuantum de 2515 lei lunar (f.38).
Potrivit art. 516 C.civ. (Legea nr. 287/2009), obligația de întreținere există între rudele în linie dreaptă, însă este datorată numai dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege (art. 513). Astfel, are drept de întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale (art. 524). Referitor la debitorul întreținerii, acesta trebuie să dispună de mijloace pentru a o plăti sau să aibă posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora. Totodată, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale (art. 527 alin. 2).
Prima instanță a reținut că reclamanta, creditoare a întreținerii, este în stare de nevoie dovedită, aceasta fiind elevă în clasa a XII-a, iar pârâtul, debitor al întreținerii, dispune de mijloace pentru a plăti, obținând în ultimele 6 luni un venit lunar net mediu în cuantum de 1787 lei.
La stabilirea venitului lunar net mediu, instanța nu a avut în considerare venitul obținut de către pârât în calitate de angajat al Universității de Vest V. Goldiș, în lunile august și septembrie 2012, deoarece la stabilirea mijloacelor materiale ale debitorului întreținerii trebuie avute în vedere toate acele venituri care au caracter de continuitate, or în cauză, contractul individual de muncă al pârâtului a încetat la data de_ .
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere au fost aplicate dispozițiile art. 529 C.civ., potrivit cărora întreținerea datorată de părinte copiilor săi nu poate depăși o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.
În ceea ce privește perioada datorării pensiei de întreținere, instanța a reținut dispozițiile art. 499 alin. 3 C.civ., potrivit cărora părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani. Astfel, s-a constatat că obligația subzistă atât pe perioada studiilor liceale, cât și ulterior, atât timp cât reclamanta se va afla în continuarea studiilor.
S-a mai reținut că reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. În dovedirea cheltuielilor efectuate, s-a depus la dosar chitanța nr. 166/_ din care reiese că reclamanta a achitat suma de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat, fără a fi menționat numărul de dosar sau numărul contractului de asistență juridică. Din împuternicirea avocațială depusă la dosar, s-a constatat că aceasta a fost acordată pentru reprezentare juridică a reclamantei în cadrul acțiunii în stabilire pensie de întreținere, precum și pentru efectuarea de demersuri în vederea executării silite, despre care chiar reclamanta a făcut referire în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Astfel, din aceste înscrisuri, instanța a constatat că nu poate stabili cu certitudine dacă aceste cheltuieli pretinse se referă la cauza dedusă judecății. În consecință, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta T. V. A. solicitând să se admită recursul, să se modifice hotărârea atacată în sensul stabilirii unui cuantum mai mare al pensiei de întreținere și al acordării cheltuielilor de judecată solicitate la fondul cauzei; să fie obligat intimatul, în caz de opunere, la cheltuieli de judecată în recurs.
În motivarea recursului s-a învederat T. ui că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii întrucât instanța nu a ținut seama de dispozițiile art. 527 și 529 cod civil indicate prin cererea introductivă, dispoziții care statuează: "la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare ale acestora";.
"Întreținerea se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti";. Astfel, instanța de judecată nu a luat în considerare la stabilirea pensiei de întreținere adeverința cu veniturile de la fila 38, apreciind că acestea nu au caracter de continuitate deoarece s-a comunicat încetarea raportului de muncă al intimatului cu Universitatea de Vest V. Goldiș. Solicită instanței să observe că aceste venituri au fost dobândite de către intimat în calitate de cadru didactic asociat, acesta având posibilitatea de a redobândi oricând aceste venituri prin reactivarea acestei relații de muncă. Apreciază că instanța de judecată ar fi trebuit să aibă în vedere veniturile așa cum acestea au rezultat din înscrisurile de la dosarul cauzei - fila 38 și cupoanele de pensie pentru perioada august 2012-ianuarie 2013, raportând totul la starea de nevoie a reclamantei și la bunurile și mijloacele de care intimatul dispune, acesta din urmă fiind un reputat medic stomatolog, posesor a mai multor imobile care are venituri considerabile, chiar dacă așa cum însuși afirmă, în prezent, profesează cu titlu onorific fără să fie remunerat.
De asemenea, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă - instanța de judecată a acordat mai mult decât ceea ce s-a cerut în sensul că a fost exonerat intimatul de plata cheltuielilor de judecată deși s-a solicitat de către acesta compensarea cheltuielilor și nu respingerea acestora. În această privință, solicită modificarea hotărârii atacate și acordarea acestora, instanța de fond nepunând în discuția părților aspectul care a determinat neacordarea cheltuielilor de judecată.
Intimatul T. I. a depus întâmpinare prin care a solicitat a se dispune respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. Intimatul a arătat că încă de la început prin întâmpinarea depusă a arătat în mod expres că nu se opune admiterii acțiunii și obligării sale la plata unei pensii de întreținere către reclamantă în limitele de ¼ din veniturile sale (în cuantum de 445 lei) începând cu data de_ și până la finalizarea studiilor în curs ale reclamantei acelea liceale (adică ceea ce instanța a dispus). În atare situație, nefiind pus în întârziere anterior acționării în instanță, raportat la dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă, nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată la fondul cauzei.
De asemenea, intimatul a susținut că potrivit precizării de acțiune depuse pentru termenul din_, reclamanta a solicitat obligarea intimatului la plata unei pensii lunare de întreținere "în cuantum de ¼ din veniturile realizate";. Instanța a dat curs acestei cereri . A se solicita în recurs stabilirea unui cuantum mai mare al pensiei de întreținere decât cel de ¼ reprezintă o cerere nouă, inadmisibilă direct în recurs potrivit art. 316 cu raportare la art. 294 Cod procedură civilă.
Intimatul a arătat că este lipsită de temei legal cererea, art.529 alin. 2 Noul Cod civil stabilind în mod expres că pentru un copil pensia datorată de părinte este de maxim ¼ din veniturile sale. Pensia în cuantum de 1787 lei este singurul venit al intimatului, întrucât la data de_ a încetat relația de
muncă pe care o avea cu Universitatea de Vest V. Goldiș (adeverința nr. 2314/_ ). Interpretarea dată art. 527 alin. 2 Noul Cod civil este una pe cât de originală pe atât de eronată. Este evident că legiuitorul nu s-a referit la veniturile prezumtive ci la posibilitatea de realizare a veniturilor efective.
Analizând recursul, T. îl apreciază fondat, în limitele determinate prin considerentele ce succed:
Primul motiv de recurs este nefondat.
Dispozițiile art. 527 Codul civil prevăd că poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora. În mod evident, luarea în considerare a "posibilităților de realizare a veniturilor și a bunurilor";, intervine în situația debitorilor care nu realizează venituri și nu dețin bunuri, deoarece tot în sfera noțiunii de "mijloace";, în sensul dispozițiilor legale este inclusă, prin prisma alin. 1 al art.
527 Cod civil, și posibilitatea de a dobândi mijloace. În ipoteza în care întreținerea se datorează de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, potrivit prevederilor art. 529 alin. 2 Cod civil. Or veniturile nete obținute de intimat conform probelor administrate sunt cele din pensie, iar recurenta este majoră, imposibilitatea sa de a-și asigura întreținerea trebuind evaluată în alți termeni decât în cazul minorului, pentru a cărui întreținere legiuitorul a instituit un regim legal special. Pe cale de consecință, eventuala reluare de către intimat, actualmente pensionar, a ocupației de cadru didactic universitar nu poate fi inclusă în speță în sfera noțiunii de "mijloace";, respectivele venituri având un caracter incert sub aspectul realizării și al cuantumului lor.
Este fondat însă motivul de recurs vizând obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate la prima instanță. Această obligație incumbă însă doar pro parte, în limita sumei de 800 lei, deoarece pretențiile reclamantei nu au fost integral admise.
Astfel, prin coroborarea mențiunilor contractului de asistență juridică nr. 47 din_ depus în recurs (în cuprinsul căruia se menționează onorariul de 1000 lei, distinct de cel de 500 lei pentru executarea silită), cu chitanța depusă la fila 55 din dosarul primei instanțe, rezultă că reclamanta a achitat onorariu avocat în sumă de 1000 lei pentru acțiunea în stabilirea pensiei de întreținere.
Nu poate fi reținută apărarea pârâtului în sensul că nu s-ar fi opus admiterii acțiunii deoarece poziția procesuală adoptată prin întâmpinare a vizat acordul de întreținere doar până la finalizarea de către reclamantă a studiilor liceale. Oricum această "recunoaștere"; este lipsită de efecte în ce privește aplicarea dispozițiilor art. 275 Cod procedură civilă deoarece în materia obligației de întreținere, dat fiind caracterul ei alimentar, debitorul este de drept în întârziere.
Întrucât recursul a fost admis doar în parte, subzistă și o culpă procesuală a recurentei, în măsura criticilor apreciate nefondate și pentru a căror combatere intimatul a efectuat cheltuieli. Aceste cheltuieli de judecată, pretinse de intimat, sunt apreciate de instanță la nivelul sumei de 100 lei, la plata căreia va fi obligată recurenta în favoarea intimatului (o parte din onorariul de avocat conform chitanței depuse la dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de recurenta T. V. A., domiciliată în B. M., strada B. Vodă nr. 1/1, județul M., cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinet avocat Lupșe Marinela, în B. M., bd. Independenței nr. 18/72, județul M., în contradictoriu cu intimatul T. I., domiciliat în B. M., bd. U. nr. 11A, județul M., împotriva sentinței civile nr. 3620/2013 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pe pârât să achite reclamantei T. V. A. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată.
Obligă pe recurentă să achite intimatului suma de 100 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
W. D. | Ț. | D. | S. | -T. A. | SA |
Red.STA/_
Tred. A.S. / 15 Noiembrie 2013 - 2 ex
J. ecător la fond: R. u D. I.
| ← Decizia civilă nr. 741/2013. Pensie de întreţinere. Minori... | Decizia civilă nr. 274/2013. Pensie de întreţinere. Minori... → |
|---|
