Decizia civilă nr. 528/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ cod operator 4204

DECIZIA CIVILĂ NR. 528/R

Ședința publică din 20 noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. M. B.

J. ECĂTOR: P. G. G.

J. ECĂTOR: Ț. D.

GREFIER: O. V.

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil formulat de recurentul D.

M., domiciliat în C. nr. 618, jud. M. împotriva sentinței civile nr. 9792 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect pensie de întreținere.

Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din_, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru termenul din_ ,_, iar apoi la termenul de azi.

În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.

T. ,

Deliberând asupra recursului civil de fata, constata următoarele:

Prin Sentința civila nr. 9792 pronunțată la data de 23 octombrie 2012 de Judecătoria Baia Mare a fost respinsa cererea formulata de D. M. în contradictoriu cu pârâtele D. A. M. și D. L. P. . De asemenea, s-a respinsa ca nedovedita cererea cu privire la obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța a reținut că prin sentința civilă nr. 10145/_ a Judecătoriei B. M., pronunțată în dosar nr._, instanța a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între reclamant și reprezentanta pârâtelor, respectiv mama acestora, D. L. și încredințarea către mamă, spre creștere și educare a minorelor D. A. -M., născută în data de_ și D. L. -P., născută în data de_, cu obligarea reclamantului din prezenta cauză la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorelor, în cuantum de 153 lei lunar pentru fiecare dintre minore.

Prin decizia civilă nr. 173/A/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, s-a admis apelul formulat de pârâta din prezenta cauză, sentința civilă nr. 10145/_ a Judecătoriei B. M. a fost modificată în sensul că reclamantul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 500 lei în favoarea fiecăreia dintre minore.

Prin decizia civilă nr. 317/R/2011, pronunțată de Curtea de Apel C. în cadrul aceluiași dosar, s-a respins ca nefondat recursul formulat de reclamant, menținând în sarcina acestuia obligația achitării pensiei de întreținere în cuantum de 500 lei lunar în favoarea fiecăreia dintre minore, urmând ca, într- un interval de timp de aproximativ 3 luni de la data rămânerii irevocabile a deciziei nr. 173/A/_, pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr. _

, prin respingerea ca nefondat a recursului declarat împotriva acesteia, reclamantul să formuleze o nouă acțiune civilă în care să solicite reducerea pensiei de întreținere de la cuantumul stabilit în mod irevocabil prin hotărâre judecătorească, la o altă valoare, net inferioară, derizorie, invocând astfel, o diminuare radicală a veniturilor pe care le realizează în prezent.

Instanța a arătat ca are în vedere dispozițiile art. 499 cod civil în conformitate cu care "tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională";, precum și dispozițiile art. 527 Cod civil, potrivit cărora, "poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale";.

În raport de dispozițiile legale mai sus arătate, instanța a apreciat că, în speță, nu s-a făcut dovada schimbării mijloacelor celui care dă întreținerea, respectiv a bazei de calcul a obligației de întreținere stabilite inițial, prin decizia civilă nr. 173/A/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, reclamantul nefăcând dovada modificării condițiilor avute în vedere de instanță la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, tocmai prin raportare la dispozițiile legale arătate mai sus, dispoziții care trimit în mod expres nu numai la mijloacele efective pe care reclamantul le are sau le poate avea la îndemână pentru a plăti întreținerea în favoarea celor care au dreptul la întreținere, textul legal arătând în mod expres că obligația celui care este dator a plăti întreținere se apreciază în funcție de posibilitatea reală de a dobândi mijloacele astfel încât prestația constând în plata pensiei de întreținere în favoarea celor îndreptățiți, să fie efectivă, adică să-și atingă scopul concret avut în vedere de legiuitor, nerezumându-se la a reprezenta doar o prestație formală, concluzie care se desprinde fără echivoc din analiza textelor legale mai sus arătate, unde în mod clar se vorbește atât de posibilitatea de a dobândi mijloacele necesare în vederea executării obligațiilor prevăzute de lege cu privire la întreținerea copiilor minori, cât și de cuantificarea acestor mijloace

prin raportare inclusiv la bunurile celui obligat la întreținere, din probatoriul administrat rezultând că reclamantul are în proprietate o serie de bunuri care pot fi luate în calcul potrivit dispozițiilor legale și care prin ele însele nu pot servi la îndeplinirea obligațiilor legale, acestea ar putea fi valorificate în acest sens.

Instanța a reținut că sunt îndeplinite și dispozițiile art. 524 Cod civil conform cărora are dreptul la întreținere doar cel care se află în nevoie, putându-se concluziona că cele două minore se află în nevoie cu atât mai mult cu cât una dintre ele suferă de o boală gravă, boală pentru tratarea căreia se impun a fi alocate resurse financiare importante, în privința cărora amândoi părinții sunt obligați să-și aducă aportul, obligația prevăzută de lege în acest sens fiind reținută în solidar în sarcina ambilor părinți.

Împrejurarea că din înscrisurile contabile depuse la dosar ar rezulta că profitul realizat de societățile comerciale administrate de reclamant a fost drastic diminuat și că din adeverința de venituri depusă la dosarul cauzei în calitate de angajat al uneia dintre societățile pe care le deține și pe care le administrează ar rezulta că reclamantul realizează un venit lunar de 670 lei, nu a fost reținută de instanță ca o schimbare a mijloacelor celui care dă întreținerea, în condițiile în care, dispozițiile Codului civil mai sus arătate obligă instanța să țină cont, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere și de bunurile celui care dă întreținerea, precum și de posibilitatea de dobândire a mijloacelor în vederea realizării veniturilor care să facă posibilă plata pensiei de întreținere. Din probatoriul administrat rezultă că reclamantul deține în patrimoniu diverse bunuri imobile și mobile, de o valoare considerabilă, bunuri la care dispozițiile art. 527 alin. 2 Cod civil fac trimitere în mod expres în privința stabilirii mijloacelor celui care datorează întreținerea, bunuri care sunt de natură a face posibilă achitarea obligației de întreținere către minore, această obligație fiind prioritară altor obligații ale debitorului, instanța având în vedere, de asemenea, și faptul că reclamantul are sau poate să aibă posibilități concrete de realizare a unor venituri suficiente în vederea achitării obligației de întreținere la care a fost obligat.

Cu privire la starea de nevoie a persoanelor îndreptățite la întreținere, instanța a reținut că aceasta rezultă în mod explicit din împrejurările cauzei și prin raportare la dispozițiile art. 44 din Legea nr. 272/2004, conform cărora "(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. (2) Părinților sau, după caz, altor reprezentanți legali le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților, cele mai bune condiții de viață necesare creșterii și dezvoltării copiilor; părinții sunt obligați să le asigure copiilor locuință, precum și condițiile necesare pentru creștere, educare, învățătură și pregătirea profesională", dispoziții care impun în mod expres în sarcina părinților obligația de a asigura copiilor un trai decent și, respectiv, condiții optime de existență pentru ca acesta să se poată dezvolta în mod normal din

toate punctele de vedere, obligație care nu poate fi îndeplinită de către părintele care nu locuiește efectiv împreună cu minorele decât prin achitarea cu titlu de pensie de întreținere a unei sume de bani, în speța de față suma de 500 lei stabilită în favoarea fiecăreia dintre cele două minore apare ca fiind absolut rezonabilă, printr-o eventuală reducere a acestui cuantum s-ar ajunge la stabilirea unei pensii de întreținere care să nu poată satisface nevoile concrete ale minorelor.

Raportat la toate aceste considerente mai sus expuse, având în vedere interesul superior al copilului, principiu expres reglementat de art. 2 din Legea nr. 272/2004, în baza art. 527 Cod civil, instanța a respins acțiunea formulată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul D. M. solicitând admiterea recursului declarat, modificarea Sentinței atacate în sensul de a se admite cererea de chemare in judecata formulată.

In susținerea cererii reclamantul a arătat că veniturile sale au scăzut dramatic, astfel că, s-au modificat împrejurările de fapt ce au fost avute in vedere la stabilirea cuantumului inițial al pensiei de întreținere.

Recurentul a arătat că deși a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 1000 lei, instanța având în vedere veniturile de la momentul soluționării cererii de divorț, recurentul-reclamant a intenționat să asigure și să mențină un anumit nivel de trai pentru cele 2 minore, astfel că au fost realizate o serie de cheltuieli suplimentare a căror valoare totală se ridică la cel puțin 5.393 lei pentru anul 2011 și 2539 lei pentru prima jumătate a anului 2012. De asemenea copiii au locuit în continuare în apartamentul situat în B. M. str. V. nr. 82/20, apartament în care au locuit și în timpul căsătoriei recurentului cu C. L. -mama copiilor.

Instanța de fond in mod greșit a avut in vedere faptul că nu au scăzut veniturile reclamantului și tot astfel a reținut că reclamantul deține in proprietate bunuri mobile si imobile, patrimoniul deținut făcând posibilă achitarea pensiei de întreținere. Soluția instanței de fond a fost data cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ., reclamantul solicitând ca în recurs sa se facă aplicarea prevederilor art. 3041C.proc.civ.

S-a mai arătat că potrivit art. 531 alin. 1, respectiv art. 529 alin. 2 C.proc.civ., acțiunea de reducere a pensiei de întreținere poate fi introdusă odată cu ivirea situației care justifica diminuarea pensiei de întreținere, la momentul introducerii cererii, potrivit dovezilor administrate veniturile realizate fiind într-un cuantum mai mic. Veniturile care pot fi luate in calcul la stabilirea obligației de întreținere sunt veniturile permanente obținute de reclamant, iar nu veniturile cu caracter ocazional. De asemenea, existenta unor bunuri în patrimoniul debitorului pensiei de întreținere nu poate fi avută în vedere pentru stabilirea cuantumului datorat.

Sub un alt aspect, reclamantul a arătat că veniturile pe care le realizează sunt in cuantum de 670 lei si sunt obținute in calitatea sa de asociat si Director

tehnic la S.C. Rumaniei Vermittlung S.R.L.. Faptul că la un moment dat societatea comerciala a deținut in conturile bancare o anumită sumă de bani nu face dovada ca respectivele sume i se datorau reclamantului, ci pur si simplu face dovada că societatea comercială a încasat sume de bani pentru serviciile prestate, urmând să plătească furnizorii de produse.

Din acest punct de vedere s-a arătat că s-a făcut dovada existentei unor venituri care nu permit plata unei pensii de întreținere în valoare de 1000 lunar. Din veniturile pe care le realizează, reclamantul a arătat ca a achitat pensia de întreținere minorelor și pe lângă pensia a asigurat și locuința copiilor, pana la momentul la care mama, fără să-i aducă la cunoștință reclamantului a plecat în străinătate.

În drept au fost invocate prevederile art. 299 și urm, art. 304 pct. 9, respectiv art.3041C.proc.civ..

La data de 23 septembrie 2013, la dosarul cauzei a fost depusa întâmpinare din partea intimatelor D. L. P. si D. A. M., solicitând respingerea cererii formulate de reclamant.

Analizând actele si lucrările dosarului,prin prisma motivelor de recurs formulate, având in vedere si prevederile art. 3041C.proc.civ., instanța reține următoarele:

Obiectul prezentei acțiuni civile îl constituie solicitarea reclamantului D.

M. de a se reduce cuantumul pensiei de întreținere stabilită în sarcina sa și datorată minorelor D. A. M. si D. L. P., prin Decizia nr. 173/A/_ de Tribunalul Maramureș.

S-a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată și în cuprinsul memoriului de recurs că venitul realizat de reclamantul D. M. la momentul formulării cererii de chemare în judecată este de 573 lei/luna, astfel că suma datorată cu titlu de pensie de întreținere ar trebui stabilită la nivelul sumei de 95 lei pentru fiecare dintre copii.

Decizia T. ui M. nr. 173/A/_ a devenit irevocabila la data de 28 ianuarie 2011, prin respingerea recursului declarat astfel cum rezultă din Decizia civilă nr. 317/R/2011 a Curții de Apel C. . Deciziile arătate au fost depuse in copie la filele 6-9, respectiv 13-19 din dosarul Judecătoriei B. M. .

Reclamantul a depus la filele 20-25 din dosarul de fond, un set de înscrisuri, potrivit cărora salariul net încasat de la S.C. Rumanien Vermittlung

S.R.L. de către recurentul-reclamant D. M., pentru luna martie 2011, era de 646 lei și acesta urma sa fie plătit in data de_ . Se constată că susținerea reclamantului ca venitul realizat de acesta este de 573 lei/luna nu poate fi avută în vedere deoarece, chiar reclamantul a depus la dosarul cauzei acte din care rezulta ca salariul încasat cu 13 zile anterior sesizării instanței de judecată astfel cum rezultă din înscrisurile semnate chiar de reclamant era de 646 lei.

De asemenea, se constata că documentele contabile în cuprinsul cărora se consemnează veniturile realizate, este semnată de conducătorul societății comerciale fără a se identifica persoana respectivă. Semnătura din cuprinsul

cererii de chemare in judecata, respectiv răspunsul la întâmpinare este aceeași cu semnătura din cuprinsul înscrisului aflat la fila 20 din dosar, astfel ca instanța va avea in vedere faptul că, reclamantul D. M., administratorul S.C. Rumanien Vermittlung S.R.L. este persoana care a întocmit respectivele acte care sunt folosite în prezentul dosar, iar din acest punct de vedere forța probanta a acestora este una discutabilă. Instanța le va avea în vedere doar în măsura în care acestea se coroborează cu alte probe administrate în cauză.

Se mai reține că situația financiară a reclamantului este una destul de bună, acesta permițându-i reclamantului să contribuie la creșterea, îngrijirea și educarea copiilor D. A. M. si D. L. P. cu suma de 1000 lei lunar (câte 500 lei pentru fiecare dintre copii).

Astfel, se constată că reclamantul-recurent este administrator la 2 societăți comerciale. Intr-adevăr la una dintre aceste societăți comerciale, calitatea de asociat o are D. M., mama reclamantului. Aceasta având vârsta de 83 ani la data sesizării instanței de judecata a dat mandat administratorului

D. M., mandatul acestuia fiind unul cu puteri depline (adresa de furnizare de informații de către O.R.C. filele 72-73 din dosarul de la fond).

Martora I. S. G. a arătat în depoziția consemnată la fila 87 din dosarul Judecătoriei că reclamantul are o situație materiala buna deținând mai multe proprietăți imobiliare, mașină de teren, iar veniturile sale ii permit efectuarea concediilor in străinătate.

De asemenea, se retine că în cuprinsul memoriului de recurs reclamantul-recurent D. M. a arătat că a efectuat pe lângă plata pensiei de întreținere (500 lei pentru fiecare copil lunar-12.000 lei anual) și alte cheltuieli care în cursul anului 2011 au fost cel puțin la nivelul sumei de 5.393 lei, iar pentru prima jumătate a anului 2012 valoarea acestora a fost de 2.539 lei. Se poate reține, chiar din susținerile reclamantului-recurent că veniturile în cursul anului 2011, (când se susține că veniturile s-au redus) erau cu mult mai mari de

17.393 lei-suma pe care chiar reclamantul a susținut că a cheltuit-o cu pensia de întreținere datorata fiicelor sale și cu plata altor sume de bani cuantificate chiar de recurentul-reclamant D. M. . De asemenea, reclamantul-recurent a arătat că a fost nevoit să suporte, pe lângă cheltuielile legate de întreținerea fiicelor sale, cheltuieli mari legate de întreținerea casei din C., proprietatea mamei sale, faptul că este bolnav, acest fapt necesitând efectuarea unor cheltuieli suplimentare, astfel că salariul reclamantului-recurent în suma de

8.040 lei anual (astfel cum s-a susținut, 670 lei lunar), nu poate fi considerat ca fiind singurul venit a reclamantului-recurent.

Coroborând declarația martorei audiate in fata primei instanțe, cu susținerile reclamantului-recurent din cuprinsul memoriului de recurs, având în vedere si faptul ca in calitatea sa de administrator al societății la care reclamantul-recurent este angajat acesta a eliberat și semnat înscrisurile cu care se intenționează să se facă dovada că au scăzut veniturile avute în vedere de instanță anterior, se reține că cererea formulata de reclamantul D. M. nu

este fondata, astfel că instanța de fond în mod corect a respins cererea de chemare in judecată.

In prezenta cauza, instanța analizând cauza și prin prisma prevederilor art. 3041C.proc.civ.,considera ca nu s-a făcut dovada faptului că au intervenit schimbări (în sensul reducerii veniturilor efectiv realizate de reclamantul- recurent D. M. ) în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește. Aceste criterii sunt prevăzute de art. 529 C.civ.

Dacă în privința veniturilor recurentului nu s-a putut reține o diminuare a acestora în cuantumul datorat de reclamant, se reține că nici nevoile copiilor D.

A. M. -născuta la data de_, care avea aproximativ 13 ani la data sesizării instanței de judecata și ale Lorenei-P. D. -născută la data de 18 iunie 2003, in vârstă de 8 ani la data sesizării instanței, nu au intervenit modificări in sensul diminuării costurilor legate de creșterea, întreținerea, educarea si îngrijirea acestora.

Reținând aspectele de mai sus, instanța consideră că motivul invocat de reclamantul-recurent, respectiv faptul că hotărârea este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii potrivit art. 304 pct. 9 C.proc.civ., nu poate fi reținut de instanța de judecata astfel că recursul urmează a fi respins ca nefondat.

În prezenta cauza sunt incidente prevederile art. 274 C.proc.civ., astfel că partea care cade în pretenții, recurentul-reclamant D. M. urmează a fi obligat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata în recurs, suma fiind datorată intimatelor D. A. M. si D. L. P. .

Având in vedere și prevederile art. 312 C.proc.civ., raportat la prevederile art. 304 C.proc.civ., respectiv 3041C.proc.civ., instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de D. M., acesta urmând a fi obligat la plata cheltuielilor de judecata in recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMEL LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de D. M. domiciliat în C. nr. 618 jud. M. împotriva Sentinței civile nr. 9792 pronunțate la data de 23 octombrie 2012 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .

Obligă recurentul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs în favoarea intimatelor D. A. M. și D. L. P. .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 2o noiembrie 2013.

Președinte

J. ecători

G. ier

P. M. B., P. G.

G.

, Ț.

D. O.

V.

Red./T.Red. /P M.B./_ 2 ex.

J. ecător la fond: C. C. P.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 528/2013. Pensie de întreţinere. Minori şi familie