ICCJ. Decizia nr. 2924/2004. Civil. Ordonanta presedentiala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.2924/2004
Dosar nr. 5946/2003
Şedinţa publică din 21 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 11300/2003, reclamantul, Z.I., a chemat în judecată pe pârâţii, C.I. şi Z.E.A., şi a solicitat ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună suspendarea executării silite pornită împotriva sa prin dosarul execuţional nr. 212/2003, al societăţii civile de executori D.K.
În motivarea cererii sale, reclamantul afirmă că nu are cunoştinţă de existenţa titlului executor, în temeiul căruia s-a pornit împotriva sa executarea silită imobiliară, el nesemnând contractul de împrumut pentru suma de 6000 dolari S.U.A., care a fost garantat cu imobilul proprietatea sa, pe care l-a cumpărat în anul 2002.
Că, deşi nu şi-a dat consimţământul pentru încheierea unui astfel de contract, imobilul a fost scos la licitaţie, executarea silită fiind legală, deoarece deţinătoarea posedă şi alte bunuri proprii ce pot fi executate, imobilul urmărit fiind bun comun.
În drept, cererea este întemeiată pe prevederile art. 403 alin. (4) C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 7904 din 26 septembrie 2003, pronunţată de Judecătoria Braşov, a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul, Z.I., şi s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite, ordonată în dosarul executorial nr. 212/2003, a SC. P.E.J.D.K., până la soluţionarea definitivă de către instanţă, a cererii de suspendare (dosar instanţă nr. 670/2003).
Pentru a admite cererea de suspendare provizorie, pe calea ordonanţei preşedinţiale, instanţa a reţinut şi motivat că, în speţă, sunt întrunite cumulativ cerinţele privitoare la urgenţă, vremelnicia măsurii şi neprejudecarea fondului pricinii, existând riscul iminent al prejudecării reclamantului, aparenţa de drept fiind dată de calitatea sa de coproprietar al imobilului supus executării.
Împotriva sentinţei civile nr. 5904/2003, pronunţată de Judecătoria Braşov, a declarat, în termen, recurs, intimatul creditor, C.I., care critică hotărârea, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10, în dezvoltarea cărora arată, în esenţă, următoarele:
Greşit a reţinut instanţa, că imobilul urmărit silit este bun comun dobândit în timpul căsătoriei, deoarece din contractul de vânzare-cumpărare, depus cu act nou în recurs, rezultă că imobilul este bun propriu al debitoarei, Z.E.A., preţul fiind plătit cu banii rezultaţi din vânzarea unor bunuri moştenite.
Prin încheierea dată în cameră de consiliu la 22 ianuarie 2004, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, s-a admis, în principiu, recursul declarat de recurentul-pârât, C.I., constatându-se că sunt îndeplinite cerinţele art. 302/1 C. proc. civ., motivele pe care se întemeiază acesta, precum şi dezvoltarea lor, încadrându-se în cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Examinând recursul, pe fond, se constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 403 alin. (1) C. proc. civ., până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
În alin. (4) al aceluiaşi articol, se menţionează că, în cazuri urgente, preşedintele instanţei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanţă preşedinţială, până la soluţionarea, de către instanţă, a cererii de suspendare prevăzută de art. 403 C. proc. civ.
Aşa cum rezultă din lucrările dosarului, măsura suspendării provizorie, a executării silite imobiliare, ce face obiectul dosarului executorial nr. 212/2003 al SC. P.E.S.D.K. din Braşov, a fost dispusă în condiţiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., pe calea ordonanţei preşedinţiale, măsura fiind vremelnică până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite, formulată în cadrul contestaţiei la executare, întemeiată pe art. 403 alin. (1) C. proc. civ.
Aşa fiind, măsura dispusă de instanţă prin sentinţa civilă nr. 7904 din 26 septembrie 2003, pe calea ordonanţei preşedinţiale este admisibilă şi nu afectează fondul cauzei, urmând să fie menţinută sau infirmată odată cu soluţionarea cererii de suspendare, a executării silite întemeiată pe art. 403 alin. (1) C. proc. civ.
Contrar celor susţinute de către recurent, instanţa de fond, în cadrul procedurii ordonanţei preşedinţiale, nu era îndrituită să verifice probele care ţin de fondul contestaţiei la executare şi care se referă la faptul dacă bunul urmărit este proprietatea exclusivă a debitorului urmărit.
Nu este fondată nici critica întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ., în cauză, nefiind administrate de către creditorul urmăritor dovezi care ar fi fost hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, sau alte mijloace de apărare de acest gen, circumscrise obiectului pricinii, care privea măsura provizorie a suspendării unei executări silite pe calea ordonanţei preşedinţiale.
Pentru considerentele arătate se respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul, C.I., împotriva sentinţei civile nr. 7904 din 26 septembrie 2003, a Judecătoriei Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2387/2004. Civil. LEGEA 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2952/2004. Civil → |
|---|
