ICCJ. Decizia nr. 4128/2004. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.4128/2004
Dosar nr. 3301/200
Şedinţa publică din 1 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16 noiembrie 2001, pe rolul Judecătoriei Rădăuţi sub nr. 5004, reclamantul, N.I., a chemat în judecată Comisia de aplicare a Legii 18/1991, de pe lângă Primăria Bîlca, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta să întocmească fişa necesară pentru eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,65 ha teren intravilan în comuna Bîlca.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că acest teren a aparţinut soţiei sale, şi după decesul acesteia i-a revenit lui, în calitate de moştenitor.
Se mai arată, de către reclamant, că o suprafaţă de 26 ari din acest teren a fost ocupată abuziv de către B.V., care a fost obligat să-l restituie.
La primul termen de judecată, B.V. a formulat o cerere de intervenţie, arătând că, pe acelaşi amplasament i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,50 ha, prin hotărâre judecătorească, având proces-verbal de punere în posesie.
Instanţa a admis, în principiu, cererea, pe care a calificat-o însă ca o cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtei.
Judecătoria Rădăuţi, prin sentinţa civilă nr. 4152 din 18 decembrie 2001, a respins acţiunea reclamantului ca prematur formulată şi a admis cererea de intervenţie, reţinând că situaţia juridică a terenului nu a fost încă clarificată, întrucât reclamantul şi intervenientul se află în litigiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, iar reclamantul nu a urmat calea ierarhică la Comisia Judeţeană, nefiind întocmită documentaţia de către Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamantul, invocând motive de nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că prin actele depuse la dosar a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra terenului în litigiu.
Intervenientul, B.V., a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.
Tribunalul Suceava, prin Decizia civilă nr. 837 din 4 aprilie 2002, a admis apelul declarat de către reclamant, a schimbat în totalitate sentinţa civilă nr. 4152/2001, a Judecătoriei Rădăuţi, şi, în consecinţă, a admis acţiunea şi a obligat Comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Bîlca la întocmirea documentaţiei, în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,65 ha teren intravilan.
A respins cererea de intervenţie.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că, prin adeverinţa nr. 426 din 16 septembrie 1991, emisă de Comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Bîlca, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui N.L., pentru suprafaţa de 0,65 ha teren intravilan (din care 0,39 ha în vatra satului şi 0,26 ha la locul „Livada de jos"), fiind pusă în posesie conform procesului-verbal din 14 aprilie 1992.
N.L. a decedat la data de 28 ianuarie 2001, şi reclamantul, în calitate de soţ supravieţuitor, a rămas moştenitor, conform certificatului de moştenitor nr. 187 din 30 iulie 2001.
S-a mai reţinut faptul că intervenientul a solicitat anularea în parte a adeverinţei nr. 426/1999, în sensul excluderii din suprafaţa reconstituită a 0,26 ha situat în locul numit „Livada de Jos", deşi prin două hotărâri judecătoreşti această cerere a fost respinsă.
În consecinţă, instanţa de apel, în baza art. 64 alin. (1) din legea nr. 18/1991, republicată, a obligat Comisia comunală să întocmească documentaţia în vederea eliberării titlului către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri, B.V., a formulat o cerere de revizuire, înregistrată la data de 19 iunie 2002, pe rolul Tribunalului Suceava sub nr. 5730, prin care solicită anularea deciziei civile nr. 837 din 4 aprilie 2002, pronunţată de către Tribunalul Suceava, întrucât aceasta este potrivnică cu sentinţa civilă nr. 1601 din 21 mai 2001, a Judecătoriei Rădăuţi, menţinută prin Decizia civilă nr. 3257 din 25 octombrie 2001, a Tribunalului Suceava.
Prin Decizia civilă nr. 89 din 22 octombrie 2002, Tribunalul Suceava, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în favoarea Curţii de Apel Suceava.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia civilă nr. 247 din 4 februarie 2003, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire, reţinând că între cele două hotărâri considerate a fi potrivnice de către revizuient nu există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
Împotriva acestei decizii, B.V. a declarat recurs, în baza dispoziţiilor art. 328 C. proc. civ.
Se susţine de către recurent că, prin hotărârea împotriva căreia a declarat recurs, pronunţată în cererea de revizuire, a fost menţinută Decizia civilă 837/2002, a Tribunalului Suceava, care este nelegală şi netemeinică.
În acest sens, se arată de către recurent că, în mod netemeinic, s-au reţinut situaţiile privind posesia terenului în litigiu, că instanţa a interpretat greşit probele administrate.
Recursul este nefondat.
Este de reţinut, în primul rând, că recursul nu este structurat în conformitate şi nu face trimitere la motivele prevăzute de art. 304 punctele 1-10 C. proc. civ.
Din analiza susţinerilor făcute, s-ar putea aprecia că sunt invocate motivele care erau prevăzute de art. 304 pct. 11, care nu mai pot fi analizate, însă, pentru că acest text de lege a fost abrogat prin OUG nr. 138/2000.
De altfel, recurentul ar fi trebuit să critice, fiind vorba de modul cum a fost soluţionată o cerere de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., dacă între cele două hotărâri pretins potrivnice există sau nu tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, lucru pe care nu l-a făcut.
Astfel fiind, faţă de considerentele mai înainte arătate, urmează a se respinge recursul, ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de B.V., împotriva deciziei nr. 247 din 4 februarie 2003, a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4143/2004. Civil. Contestaţie în anulare | ICCJ. Decizia nr. 4125/2004. Civil. Revendicare. Recurs → |
|---|
