ICCJ. Decizia nr. 4129/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.4129/2004
Dosar nr. 3312/2003
Şedinţa publică din 1 iunie 2004
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia civilă, sub nr. 8298/2002, reclamantul A.E. a contestat dispoziţia nr. 7959/2002 a Primăriei Municipiului Brăila, prin care i-a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafaţă de 715 metri pătraţi, motivat de faptul că nu face parte din categoria imobilelor reglementate de Legea nr. 10/2001.
A susţinut reclamantul că nu a solicitat restituirea suprafeţei de 715 metri pătraţi teren, ci doar a suprafeţei de 192 metri pătraţi, care este liberă de construcţii.
Pârâta, Primăria Municipiului Brăila, prin întâmpinarea depusă, a precizat că, iniţial, reclamantul a solicitat să fie pus în posesie cu suprafaţa de 715 metri pătraţi teren situat în Brăila, str. I.Gh., nr. 112. Acest imobil a fost cuprins în Decretul de expropriere nr. 44 din 31 martie 1975, dar numai pentru o expropriere parţială (teren - 36 metri pătraţi; construcţii – 27 metri pătraţi). Potrivit autorizaţiei pentru înstrăinare de construcţii nr. 544 din 11 noiembrie 1976, reclamantului A.E. i s-a aprobat înstrăinarea unei suprafeţe construibile de 197,90 metri pătraţi, iar suprafaţa de teren de 715 metri pătraţi a trecut în proprietatea statului, conform art. 30 alin. (2) din Legea nr. 58/1974.
Prin sentinţa civilă nr. 11 din 16 ianuarie 2003 a Tribunalului Brăila a fost respinsă contestaţia formulată de reclamantul A.E., reţinându-se faptul că acesta nu a făcut dovada dreptului său de proprietate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, susţinând, în esenţă, că, prin acţiunea introductivă, a solicitat restituirea suprafeţei de teren de192,13 metri pătraţi, care este liberă de construcţii şi care se află în folosinţa unei asociaţii de proprietari, dar instanţa de fond, printr-o interpretare eronată a probelor, în mod nelegal şi netemeinic a respins contestaţia petentului, menţinând dispoziţia nr. 7959 din 1 octombrie 2002 a Primăriei municipiului Brăila.
Prin Decizia civilă nr. 34 din 3 martie 2003, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul declarat de contestatorul A.E., împotriva sentinţei civile nr. 11 din 16 ianuarie 2003 a Tribunalului Brăila.
A schimbat sentinţa civilă nr. 11 din 16 ianuarie 2003 a Tribunalului Brăila, în sensul că a admis contestaţia petentului.
A anulat dispoziţia nr. 7959 din 1 octombrie 2002 a Primăriei municipiului Brăila - Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 şi a obligat comisia să dispună restituirea în natură, către petent, a suprafeţei de 192 metri pătraţi, teren situat în Brăila, str. I.Gh. nr. 112.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că, din materialul probator administrat în cauză, a rezultat faptul că suprafaţa de teren, a cărei retrocedare în natură a fost solicitată de către reclamant, este liberă de construcţii, neaflându-se în zona de sistematizare a oraşului din suprafaţa totală de 715 metri pătraţi, fiind înstrăinată doar suprafaţa de 522,87 metri pătraţi, astfel că, în raport cu această situaţie de fapt, atât dispoziţia Primăriei, cât si hotărârea instanţei de fond sunt nelegale.
Împotriva deciziei mai sus menţionate a declarat recurs pârâta, Primăria municipiului Brăila, care a susţinut, în esenţă, că, în mod corect, Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 a respins cererea privind restituirea în natură a suprafeţei de teren de 715 metri pătraţi, motivat de faptul că reclamantul nu şi-a justificat calitatea de proprietar, astfel că, în mod legal si temeinic, instanţa de fond a respins contestaţia formulată de A.E. În acest sens, a menţionat recurenta că imobilul a fost cuprins în Decretul de expropriere nr. 44 din 31 martie 1975, pentru expropriere parţială (36 metri pătraţi teren şi 27 metri pătraţi construcţii), iar, din coroborarea prevederilor contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1055 din 2 iulie 2001 (prin care petentul, împreună cu fratele său, A.I. şi nepotul lor, B.S.D., au vândut suprafaţa de 522,87 metri pătraţi) cu prevederile Decretului de expropriere nr. 44 din 31 martie 1975, rezultă că, pentru suprafaţa de 126,13 metri pătraţi, reclamatul A.E. nu are calitatea de proprietar.
A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile nr. 34 din 3 martie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, cu trimiterea cauzei spre rejudecare. A criticat hotărârea instanţei de apel şi pentru motivul că, în cuprinsul acesteia, se face referire la sentinţa civilă nr. 11 din 16 ianuarie 2003 a Tribunalului Brăila şi nu la sentinţa civilă nr. 7 din 16 ianuarie 2003 a acestui tribunal, cum ar fi fost corect
Recursul nu este fondat.
În acest sens, Curtea are în vedere împrejurarea că, în mod corect, instanţa de apel, schimbând sentinţa civilă nr. 11 din 16 ianuarie 2003 a Tribunalului Brăila, în sensul admiterii contestaţiei, a anulat dispoziţia nr. 7959 din 1 octombrie 2002 a Primăriei municipiului Brăila – Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 şi a obligat comisia să dispună restituirea în natură către reclamant a suprafeţei de 192 metri pătraţi, teren situat în Brăila, str. I.Gh., nr. 112.
Prin acţiunea introductivă, A.E. a solicitat restituirea suprafeţei de 192 metri pătraţi teren, suprafaţă liberă de construcţii. A precizat reclamantul că, din suprafaţa totală de 715 metri pătraţi teren, a înstrăinat suprafaţa de 522,87 metri pătraţi teren, rămânându-i în proprietate suprafaţa de 192 metri pătraţi.
Conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 312 din 1 februarie 1929, autorii reclamantului au deţinut în proprietate suprafaţa de 715 mp teren, înstrăinând, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1055 din 2 iulie 2001, suprafaţa de 522,87 metri pătraţi, rămânându-le în proprietate suprafaţa de 193 metri pătraţi.
Cum reclamantul a solicitat retrocedarea în natură a suprafeţei de 192 metri pătraţi teren, din probele administrate în cauză a rezultat că acest teren este liber de construcţii şi nu se află în zona de sistematizare a oraşului, autorizaţia de înstrăinare de construcţii nr. 544/1976, neconstituind un act translativ de proprietate, astfel că nu se poate reţine faptul că terenul, în suprafaţă de 193 metri pătraţi, a fost înstrăinat, în mod corect a stabilit instanţa de apel că dispoziţia emisă de Primăria municipiului Brăila, prin care s-a respins această cerere, este nelegală, după cum nelegală este şi hotărârea instanţei de fond.
În ceea ce priveşte critica vizând greşita menţionare, în cuprinsul deciziei, a numărului sentinţei civile a Tribunalului Brăila, împotriva căreia s-a exercitat calea de atac a apelului, este de menţionat că, dacă ar fi considerat că este vorba de o eroare materială strecurată în cuprinsul deciziei curţii de apel, pârâta ar fi avut posibilitatea de a solicita îndreptarea acestei erori, conform dispoziţiilor art. 281 C. proc. civ. şi nu pe calea recursului, motivele pentru care se poate declara acesta fiind limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Aşa fiind, faţă de considerentele mai înainte arătate, constatând că nici o critică nu este întemeiată, Curtea urmează a face aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ., în sensul respingerii recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta, Primăria municipiului Brăila, împotriva deciziei nr. 34 din 3 martie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 1 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4353/2004. Civil. Anulare contract vânzare -... | ICCJ. Decizia nr. 4137/2004. Civil. Partaj succesoral. Recurs → |
|---|
