ICCJ. Decizia nr. 5701/2004. Civil
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la 28 ianuarie 2002 reclamanta C.R.M. a chemat în judecată Primăria comunei Scăești prin P.V., primar și Consiliul Local al comunei Scăești pentru a se anula Dispoziția nr. 53 din 6 decembrie 2001 emisă de primarul comunei Scăești prin care i s-a respins cererea de restituire a imobilului situat în Scăești, Dolj (sediul actual al Primăriei).
Reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului, cu terenul aferent al acestuia (teren 11.204 mp și clădire de 377 mp). A formulat un subsidiar de contravaloare a imobilului dacă nu se poate restitui în natură.
Ulterior reclamanta și-a modificat acțiunea, solicitând constatarea că imobilul a trecut în patrimoniul statului fără titlu valabil. A renunțat la subsidiar.
Tribunalul Dolj prin sentința civilă nr. 484 din 26 noiembrie 2002 a admis acțiunea, a anulat Dispoziția nr. 53 emisă de primarul comunei Scăești. Au fost obligați pârâții la restituirea în natură teren și construcție în suprafață totală de 9659,43 mp.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că imobilul a aparținut E.H.C., fostă L., care l-a primit ca dotă la căsătoria sa cu H.C.
Fiul H.C., rezultat din această căsătorie, s-a căsătorit cu L.A. (devenită C.A.) și a avut la rândul său o fiică R.M.C.
Imobilul aflat în proprietatea E.C. a fost abuziv preluat de stat și la data apariției Legii nr. 10/2001 se afla în patrimoniul Primăriei Scăești.
S-a constatat că imobilul se încadrează în alin. (4) al art. 16 din Legea nr. 10/2001, el fiind preluat fără titlu valabil.
S-a apreciat că procesul-verbal de preluare din 2 martie 1949 (data publicării în Monitorul Oficial a Decretului nr. 83/1949 de completare a Legii nr. 187/1945 privind înfăptuirea reformei agrare nu valorează titlu de proprietate. Actul consemnează o simplă preluare fără să conțină temeiul legal al acestei preluări. Nu s-a dovedit nici că pentru preluarea acestui bun s-ar fi acordat proprietarului despăgubiri, ceea ce a condus la concluzia că imobilul a fost preluat abuziv.
Constatându-se în acest fel că Dispoziția primarului de respingere a cererii de restituire nu are temei, aceasta a fost anulată și s-a dispus retrocedarea.
împotriva acestei soluții a declarat apel Primăria comunei Scăești, județul Dolj.
Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 1349/civ din 19 aprilie 2003 a respins ca nefondat apelul considerând că nu sunt întemeiate criticile aduse soluției în sensul că imobilul nu se putea restitui în natură ci numai prin echivalent bănesc, el adăpostind o colecție de tablouri care formează muzeul H.C., colecție donată de familia C. conform unui contract de donație din 1976.
Instanța de apel a reținut că statul nu a putut face dovada preluării cu titlu a acestui imobil, ca atare el trebuind potrivit Legii nr. 10/2001 să fie restituit în natură fostului proprietar.
împotriva acestei hotărâri pârâta Primăria comunei Scăești a declarat recurs.
în drept s-a justificat recursul pe dispozițiile art. 11 și art. 12 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și H.G.R. nr. 498/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
S-a susținut că în fapt clădirea aparține domeniului public al comunei conform H.G.R. 965/2002, publicată în M. Of. nr. 687 din 18 septembrie 2002, că în această clădire funcționează de peste 30 de ani Primăria și Consiliul local iar în 3 încăperi este amenajat Muzeul H.C.
Recursul nu a fost structurat conform dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., într-unul din punctele expres indicate ea putând reprezenta motiv de recurs.
Din motivarea în fapt a recursului s-ar putea încadra criticile în pct. 1 al art. 304.
Recursul nu este fondat.
Pârâta, cum s-a reținut temeinic de către instanță, nu a putut prezenta un titlu pentru deținerea acestui imobil. împrejurarea că ulterior apariției Legii nr. 10/2001 și introducerii cererii de revendicare prin notificare la Primărie și atacării dispoziției de respingere la instanță, apare o hotărâre de guvern care menționează printre bunurile din domeniul public al primăriei și imobilul în cauză nu aduce consolidarea unui drept de proprietate exercitat în tot acest interval de timp, fără titlu. Sorgintea intrării acestui bun în patrimoniul primăriei este, fără îndoială, un act nelegal și abuziv de preluare.
împrejurarea că în 3 din încăperile Primăriei există o colecție de artă nu împiedică predarea în natură a imobilului, donația privind numai exponatele nu și clădirea în care acestea sunt adăpostite.
Pe cale de consecință, recursul a fost respins ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 5721/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5716/2004. Civil → |
---|