ICCJ. Decizia nr. 10147/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 10147
Dosar nr. 9790/2005
Şedinţa publică din 6 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
La data de 16 septembrie 2003 reclamanta C.N.S.R.L. F., U.J.S.L. Mehedinţi, a chemat în judecată pe pârâta SC M. SA şi A.V.A.S. Bucureşti, pentru ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută a deciziei de trecere în proprietatea statului, fără titlu, a imobilului P+1 şi a utilităţilor aferente, situate pe terenul în suprafaţă de 800 mp din str. W. cu vecinii: N str. C., S str. B., E-proprietate particulară şi V str. K. şi să fie obligaţi pârâţii la restituirea în natură sau echivalent bănesc a clădirii ce a avut destinaţie de locuinţă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii a susţinut că imobilul a fost construit de U.G.S.R., iar activul şi pasivul acesteia au fost preluate de C.N.S.R.L. F., în calitate de succesor universal.
Clădirea P+1 cu destinaţia de grădiniţă şi creşă, cu toate dotările necesare, alei din beton, instalaţii sanitare şi termice, împrejmuire, a fost preluată de fostul Consiliul judeţean şi transmisă prin decizie administrativă în folosinţa gratuită a Inspectoratului Şcolar Mehedinţi şi SC M. SA Drobeta Turnu Severin.
Reclamanta a notificat în baza Legii nr. 10/2001 atât Inspectoratului Şcolar Mehedinţi cât şi SC M. SA Drobeta Turnu Severin, iar pârâtele nu i-au comunicat în termen legal o ofertă de restituire sau despăgubiri.
A mai susţinut reclamanta că este persoană îndreptăţită şi că imobilul a fost preluat fără titlu.
Prin întâmpinare SC M. SA s-a apărat arătând că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât procesul de privatizare s-a finalizat, imobilul în litigiu a fost inclus în capitalul social al societăţii şi este posesor de bună-credinţă; reclamanta nu are calitate procesuală activă, nefiind persoană îndreptăţită în înţelesul art. 3 pct. c din Legea nr. 10/2001 şi nedovedind că este unica persoană juridică continuatoare a fostului U.G.S.R.; imobilul nu a fost edificat din fondurile exclusive ale reclamantei.
În data de 17 noiembrie 2003 a fost introdusă în cauză, în calitate de pârâtă A.P.A.P.S., devenită ulterior A.V.A.S. Bucureşti iar, la data de 15 martie 2004, a fost introdus în cauză pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
Tribunalul Mehedinţi prin sentinţa civilă nr. 720 din 2 noiembrie 2004 a admis în parte acţiunea reclamantei C.N.S.R.L. F. U.J.S.L. Mehedinţi împotriva A.V.A.S. Bucureşti, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti, a respins acţiunea faţă de pârâta SC M. SA; a obligat A.V.A.S. Bucureşti să emită în favoarea reclamantei o dispoziţie de restituire în echivalent sub formă de bunuri sau servicii, de acţiuni la societăţile comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital sau de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, în limitele valorii de 2.757.260.774 lei corespunzătoare imobilului construcţie P+1( fost local creşă) situat în str. W.; a obligat A.V.A.S. Bucureşti la plata sumei de 17.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut că reclamanta are calitate procesuală activă, deoarece din statutul C.N.S.R.L. F. din 7 martie 1990 rezultă că aceasta este succesoarea universală a CC al U.G.S.R. , preluând şi patrimoniul acesteia. Imobilul a fost preluat prin protocol în anul 1972 de Consiliul Popular judeţean dar dreptul de proprietate a rămas în patrimoniul U.G.S.R., fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001.
Unitatea deţinătoare SC M. SA nu are calitate procesuală pasivă întrucât procesul de privatizare al acestei societăţi s-a încheiat la 17 noiembrie 2003 iar la data notificării statul deţinea o cotă din capitalul social al SC M. SA.
Instanţa de fond a mai reţinut că imobilul a fost transformat în spaţii comerciale, fiind incidente dispoz. art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, astfel încât reclamantei i se cuvin măsuri reparatorii prin echivalent sub alte forme decât despăgubirile băneşti.
Împotriva acestei soluţii a declarat apel A.V.A.S. Bucureşti care a invocat prematuritatea introducerii acţiunii şi faptul că nu s-a respectat procedura administrativă prealabilă adresării instanţe; a criticat calificarea acţiunii făcută de instanţa de fond, care s-a pronunţat asupra a ceea ce nu s-a cerut şi nu a dispus să-i fie comunicat raportul de expertiză efectuat în cauză; că nu are calitate procesuală pasivă şi nu i-a fost înaintată notificarea de către reclamantă.
Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 1449 din 24 mai 2005 a respins apelul ca nefondat, reţinând ca nejustificate criticile formulate.
Pârâta A.V.A.S. a formulat recurs împotriva hotărârii pronunţate în apel, indicând în esenţă următoarele critici, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.: reclamanta, persoană juridică, C.N.S.R.L. F. nu a dovedit calitatea sa de proprietar asupra imobilului, a continuităţii activităţii sale după data preluării imobilului ori a reluării activităţii după data de 22 decembrie 1989 şi a identităţii cu persoana juridică, care avea calitatea de proprietar, constatată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă; lipsa calităţii sale procesuale pasive; prematuritatea acţiunii, faţă de împrejurarea că A.V.A.S. nu a fost notificată ; inadmisibilitatea acţiunii, în raport de faptul că instanţa a fost sesizată direct cu o acţiune în restituire prin echivalent; încălcarea dreptului la apărare al A.V.A.S. şi a principiului contradictorialităţii prin încălcarea dreptului la dezbaterea probei propuse şi necomunicarea raportului de expertiză dispus în cauză:
Apreciind materialul probator administrat în cauza prin prisma motivelor de recurs formulate, instanţa găseşte recursul întemeiat şi îl va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii, constând în restituirea în natură sau prin echivalent, persoanele juridice, proprietare ale imobilelor preluate în mod abuziv de stat după data de 6 martie 1945. Această restituire este însă condiţionată, în ceea ce priveşte persoana îndreptăţită, de continuarea activităţii, ca persoană juridică, până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea persoanei juridice să fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar activitatea să fi fost reluată după data de 22 decembrie 1989, dacă prin hotărâre judecătorească se constată identitatea cu persoana juridică desfiinţată sau interzisă.
Reclamanta trebuia să facă dovada că este persoană îndreptăţită, în condiţiile Legii nr. 10/2001, regula actori incubit probatio înscrisă în art. 1169 C. civ. aplicându-se şi în această materie, cu privire la imobilul în litigiu, faţă de elementele care conturează calitatea de persoană îndreptăţită în sensul art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
În consecinţă, având în vedere situaţia de fapt şi dispoziţiile legale anterior menţionate, se reţine că greşit instanţa de fond a admis acţiunea şi a obligat A.V.A.S. Bucureşti să emită în favoarea reclamantei o dispoziţie de măsuri reparatorii în echivalent, soluţie menţinută şi în apel.
Întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele textelor de lege invocate pentru admiterea acţiunii iar reclamanta nu a produs probe prin care să dovedească că se încadrează în exigenţele art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, recursul urmează a fi admis, în temeiul art. 314 C. proc. civ. Se vor casa hotărârile pronunţate în cauză iar pe fond acţiunea reclamantei se va respinge.
Având în vedere aceste considerente, devine inutilă examinarea celorlalte critici formulate de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 1449 din 24 mai 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Casează Decizia recurată şi sentinţa civilă nr. 720 din 2 noiembrie 2004 a Tribunalului Mehedinţi, secţia civilă şi, în fond, respinge acţiunea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 10186/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9921/2005. Civil → |
---|