ICCJ. Decizia nr. 1175/2005. Civil
Comentarii |
|
Prin "Notificarea din 14 februarie 2002", adresată "Către Primăria Târgoviște" B.G.F. a solicitat restituirea în natură sau după caz prin echivalent: casă inclusiv teren aferent de 600 mp și 5.000 mp "în folosință de la CAP" în temeiul Legii nr. 10/2001.
Prin dispoziția motivată nr. 1295 din 14 martie 2003 emisă de Primăria Municipiului Târgoviște și semnată de primar, a fost respinsă notificarea.
împotriva dispoziției nr. 1295/2003 a fost formulată contestație.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 281 din 11 iunie 2003 a admis cererea formulată de B.G.F., a fost anulată dispoziția atacată și s-a constatat că petentul este îndreptățit la măsuri reparatorii conform art. 11 din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul "casă și terenul aferent" expropriat prin Decretul nr. 142/1985.
Curtea de Apel Ploiești prin decizia nr. 181 din 10 septembrie 2003 a admis apelul declarat de Primăria Municipiului Târgoviște, a schimbat în parte sentința instanței de fond, în sensul constatării îndreptățirii petentului la măsuri reparatorii conform art. 11 din Legea nr. 10/2001 "pentru imobilul casă și teren în suprafață de 250 mp expropriat prin Decretul nr. 142/1985.
Instanța a considerat necesară precizarea suprafeței terenului expropriat, deoarece petentul, prin cererea introductivă, s-a referit la un teren mult mai mare.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Primăria Municipiului Târgoviște prin Primar, fără a preciza vreunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Se susține, în esență, că instanța nu a lămurit dacă petentul a fost proprietarul terenului și a construcției expropriate, nu a verificat dacă nu a vândut imobilul și nu a avut rol activ pentru a propune noi probe, martori și înscrisuri, privind situația juridică a imobilului și plata taxelor și impozitelor aferente.
Recursul este nefondat.
Prin Decretul nr. 142/1985 reclamantului B.G.F. i-a fost expropriat imobilul, casă și teren în suprafață de 250 mp, pentru care, prin notificare, a solicitat măsuri reparatorii.
Conform prevederilor art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001 petentul-intimat este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent.
Acest drept a fost stabilit de instanțe, cea de fond în principiu modificată de instanța de apel prin precizarea suprafeței de teren.
Susținerile recurentei, privind insuficiența probelor nu constituie motive de nelegalitate avute în vedere de prevederile art. 304 alin. (1) C. proc. civ. Nimic nu împiedica recurenta să solicite administrarea probelor pe care le considera necesare pentru a dovedi susținerile sale, astfel că nici lipsa de rol activ a instanței de apel nu poate constitui motiv de casare.
Față de cele ce preced, în temeiul O.U.G. nr. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul a fost respins.
← ICCJ. Decizia nr. 1050/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1213/2005. Civil → |
---|