ICCJ. Decizia nr. 2469/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 22 septembrie 2003 la Judecătoria Moldova Nouă reclamanții T.G. și T.N.M. au chemat în judecată pe pârâtul D.I. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că între ei și pârât la data de 25 august 2003 a intervenit un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care pârâtul vânzător le-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului "casa ncc. 155 curte și grădină" precum și suprafața de 465 mp imobil casă cu curte și grădină ce este înscris în C.F. nr. 1017 al localității Pescari (Coronini) cu nr. top 429 pentru prețul de 12.000.000 lei.
Mai cer reclamanții ca hotărârea judecătorească ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și să se dispună intabularea.
în drept au invocat art. 111 C. proc. civ., Decretul nr. 115/1938 și Legea nr. 7/1996.
în motivare au arătat sintetic faptul că "pârâtul nu a înțeles procedura notarială".
Prin sentința civilă nr. 936 din 23 octombrie 2003 Judecătoria Moldova Nouă a respins acțiunea.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut în esență că potrivit art. 2 din Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor în ipoteza vânzării unui teren contractul trebuie să se încheie în formă autentică.
Obiectul contractului îl constituie un imobil alcătuit din teren și construcție.
Deoarece contractul încheiat între părți este sub semnătură privată transferul dreptului de proprietate cu privire la întregul imobil nu poate avea loc.
Respingerea acestui prim capăt de cerere atrage și respingerea celorlalte capete de cerere.
împotriva acestei sentințe reclamanții au formulat apel criticând-o pentru că ar fi putut să admită măcar în parte acțiunea, pentru construcție. Mai arată apelanții că din analiza și interpretarea corectă a probelor acțiunea putea fi admisă în totalitate.
Prin decizia civilă nr. 185 din 20 februarie 2004 Curtea de Apel Timișoara a anulat apelul ca insuficient timbrat.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că la înregistrarea cererii de apel s-a stabilit prin rezoluția judecătorului că apelanții (care au timbrat cu un timbru judiciar de 5.000 lei) mai datorează o taxă judiciară de timbru de 506.500 lei și un timbru judiciar de 25.000 lei.
Apelanții citați cu mențiunea de a timbra nu au depus dovada plății taxelor de timbru stabilite.
împotriva acestei decizii reclamanții au formulat recurs.
Deși recurenții nu și-au structurat motivele recursului în conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., totuși prezentarea acestora permite încadrarea lor în conținutul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, recurenții arată că hotărârea este nelegală deoarece la data de 19 februarie 2004 au trimis taxa de timbru și timbrul judiciar prin poștă.
Recursul este fondat.
Analizând aspectul netimbrării instanța nu a cercetat criticile formulate în apel, nu și-a mai realizat rolul devolutiv de control judiciar asupra hotărârii atacate conform art. 294 și urm. C. proc. civ.
Așa cum reiese din filele 8 și 9 ale dosarului nr. 613/2004 al Curții de Apel Timișoara recurenții reclamanți au trimis prin poștă dovezile de achitare a taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar. Plicul poartă ștampila poștei de 19 februarie 2004, fiind înregistrat la Curtea de Apel Timișoara cu data de 23 februarie 2004. Dosarul a fost judecat în data de 20 februarie 2004.
Așa fiind, întrucât recurenții au timbrat apelul cu sumele care s-au stabilit la înregistrarea cererii de apel și cu care au fost citați, critica este întemeiată și recursul a fost admis și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ. decizia a fost casată, iar cauza a fost trimisă aceleiași instanțe pentru soluționarea apelului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2473/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2467/2005. Civil → |
|---|
