ICCJ. Decizia nr. 2550/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 1218 din 6 noiembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Vatra-Dornei s-a respins acțiunea civilă având ca obiect "constatare drept de proprietate, revendicare teren" formulată de reclamantul C.I., în contradictoriu cu pârâta S.L., ca nefondată; s-a admis în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta S.L. și în consecință s-a constatat că pârâta-reclamantă a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 650 mp situat pe raza comunei Dorna Arini, satul Căzănești, care face corp comun cu o suprafață mai mare de teren proprietatea pârâtei, hașurat cu roșu în planul anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul ing. M.G.; s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere prin care pârâta-reclamantă a solicitat înscrierea în C.F. nedefinitivă a comunei Dorna Arini, pe numele ei, a dreptului de proprietate asupra terenului mai sus menționat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, dintotdeauna terenul în litigiu, 650 mp situat în localitatea Căzănești, comuna Dorna Arini, a aparținut familiei S., iar din anul 1964 și până în prezent a fost stăpânit de către S.L. în mod public și pașnic, comportându-se ca adevărat proprietar. Că, posesia exercitată de pârâta S.L. asupra terenului în litigiu, este o posesie utilă în condițiile art. 1846 C. civ., fiind astfel îndeplinite condițiile dobândirii dreptului de proprietate de către pârâtă prin uzucapiune, conform art. 1847 C. civ.
Curtea de apel Suceava prin decizia civilă nr. 1020 din 19 aprilie 2004, a admis apelul declarat de reclamantul C.I. împotriva sentinței civile nr. 1218 din 6 noiembrie 2003 a Judecătoriei Vatra Dornei; a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a respins cererea reconvențională formulată de pârâta S.L. pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că uzucapiunea este un mod de dobândire a dreptului de proprietate, dar și o sancțiune indirectă îndreptată împotriva fostului proprietar al imobilului care, dând dovadă de neglijență, a lăsat timp îndelungat în posesie altei persoane permițându-i, prin pasivitatea sa, să se comporte public ca proprietar. Că, prin urmare, calitatea procesuală pasivă în cererea de constatare a dreptului de proprietate prin uzucapiune o poate avea doar fostul proprietar al imobilului. în acest sens, reclamantul C.I. nu a făcut dovada proprietății asupra terenului în litigiu, iar pârâta a susținut în mod constant că reclamantul nu a avut niciodată terenul în litigiu în patrimoniul său. S-a dovedit că, pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu de la numitul S.L.
împotriva deciziei civile mai sus menționată a declarat recurs reclamantul C.I., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală invocând prevederile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. deoarece:
- Terenul în litigiu - 650 mp a fost dobândit de autorii săi, în baza actului de vânzare-cumpărare din 28 ianuarie 1916 pe care l-au stăpânit până în 1951 când a fost preluat de Statul Român.
- Alăturat de terenul în litigiu, pârâta S.L. deține o suprafață de teren cumpărată de la L.S. în 1964 și profitând de faptul că terenul în litigiu era în proprietatea statului, l-a acaparat fără drept.
Recursul nu este fondat.
Reclamantul C.I. este titularul dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 1 ha pădure, conform Titlului de proprietate nr. 591 din 25 august 1994 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, f.18 din apel (1311/2004).
Terenul în litigiu, 650 mp situat pe raza comunei Dorna Arini, satul Căzănești, a aparținut dintotdeauna familiei S., iar din 1964 și până în prezent a fost stăpânit de către S.L. în mod public, pașnic și sub nume de proprietar, declarații de martori: R.T., C.M., dosar fond (1238/2003 Judecătoria Vatra Dornei).
Recurentul nu a făcut dovada dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu, concluziile unei expertize extrajudiciare nefiind suficiente pentru a conduce la convingerea că acest teren a aparținut autorilor săi, dosar de apel.
Uzucapiunea este un mod general de dobândire a dreptului de proprietate, dar constituie și o sancțiune indirectă îndreptată împotriva fostului proprietar al imobilului care, dând dovadă de neglijență, l-a lăsat timp îndelungat în posesia altei persoane permițându-i, prin pasivitatea sa, să se comporte public ca proprietar.
Prin urmare, calitatea procesuală pasivă în cererea de constatare a dreptului de proprietate prin uzucapiune o poate avea doar fostul proprietar al imobilului. De vreme ce reclamantul nu a făcut dovada proprietății asupra terenului în litigiu, iar pârâta a învederat instanței în mod constant că reclamantul nu a avut niciodată terenul respectiv în patrimoniul său, proprietarul anterior fiind L.S. de la care pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului litigios, este evident că reclamantul nu are calitate procesuală pasivă.
Pentru toate aceste considerente, înalta Curte a reținut că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. și în consecință, a respins recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 1020 din 19 aprilie 2004 a Curții de Apel Suceava.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2657/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2635/2005. Civil → |
|---|
