ICCJ. Decizia nr. 2547/2005. Civil

Prin sentința civilă nr. 1234 din 30 septembrie 2003, Judecătoria Reghin a respins acțiunea formulată de reclamanta SC L.A.F. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC R.C. SRL, ca rămasă fără obiect.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea privind obligarea pârâtei la radierea vehiculelor din evidențele I.P.J. Mureș, serviciul circulație, este fără obiect, deoarece pârâta și-a îndeplinit această obligație plătind în același timp și impozitul pentru autovehicul la Primăria Răstolnița.

Prin decizia civilă nr. 7 din 15 ianuarie 2004, Curtea de Apel Târgu-Mureș, a respins ca nefondat apelul pârâtei SC R.C. SRL, împotriva sentinței civile nr. 1234 din 30 septembrie 2003 a Judecătoriei Reghin.

Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut că obligația de a radia autovehiculul este o obligație ce revine pârâtei, la fel și plata impozitelor și taxelor legale, iar cheltuielile de deplasare ale consilierului juridic nu au fost dovedite.

împotriva deciziei civile mai sus menționată, a declarat recurs pârâta SC R.C. SRL, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală invocând prevederile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., deoarece:

- în mod greșit instanța de apel a reținut faptul că pârâtei i-a revenit obligația de a radia autovehiculul cumpărat de la reclamantă din evidențele I.P.J. Mureș, precum și plata impozitelor și taxelor legale pentru autovehiculul respectiv, devreme ce nu s-a indicat baza legală pentru plata impozitelor respective;

- Nefiind obligată prin lege la plata impozitului pentru vânzător, respectiv pentru reclamantă, se impunea ca această plată să fie reținută în sarcina reclamantei. Cheltuielile de judecată suportate de pârâtă trebuiau achitate tot de reclamantă.

Recursul nu este fondat.

La data de 24 aprilie 2002 reclamanta SC L.A.F. SRL a vândut pârâtei SC R.C. SRL, autovehiculul marca “Roman" având nr. de înmatriculare M.S. - 99 și M.S. - 11, ocazie cu care pârâtei i-a fost predat și certificatul de înmatriculare al acestuia.

în mod judicios instanțele au statuat faptul că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect de vreme ce pârâta a achitat la data de 15 septembrie 2003 impozitul pentru autovehicul conform art. 22 alin. (1) din H.G. nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Cum pârâta a achitat impozitul pentru autovehicul cumpărat de la reclamantă la 15 septembrie 2003, ulterior datei introducerii acțiunii formulată de reclamantă, 2 iunie 2003, are culpă procesuală și prin urmare cererea sa privitoare la cheltuielile de judecată nu are fundament juridic.

Pentru cele reținute înalta Curte a constatat că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9-10 C. proc. civ. astfel că a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei civile nr. 7 din 15 ianuarie 2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2547/2005. Civil