ICCJ. Decizia nr. 2572/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin încheierea nr. 25222, din 22 decembrie 2003, Judecătoria Iași, Biroul de carte funciară, a admis cererea formulată de B.M.I. și a dispus înscrierea interdicției de înstrăinare și existența notificării în baza Legii nr. 10/2001, cu privire la imobilul înscris în C.F. nr. 37430 a localității Iași, cu numărul cadastral 7357, proprietatea numiților M.L. și M.M., de sub P III 1.
Prin decizia civilă nr. 425 din 2 aprilie 2004, Curtea de Apel Iași a admis apelul declarat de M.L.M. și prin efect extensiv și M.M. și, schimbând în parte încheierea apelată, a înlăturat dispoziția privind interdicția de înstrăinare. S-a menținut dispoziția privind notarea notificării în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că M.L.M. este proprietarul imobilului situat în Iași, compus din suprafața de 731,46 mp teren și construcția aflată pe teren, imobilul fiind dobândit prin succesiune de la mama sa, care l-a cumpărat, conform contractului de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 58 din 20 noiembrie 1995 și transcris sub nr. 2855/1995 la Judecătoria Iași.
în contractul de vânzare-cumpărare există mențiunea că vânzătorii M.P. și M. au dobândit casa, prin cumpărare, conform contractului autentificat sub numărul 3642/1984, iar vânzătorii înscriși în acest contract dobândise construcția prin actul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 3465/1935, transcris sub nr. 8188/1935 și actul autentificat sub nr. 5610/583/1958, transcris sub nr. 675/1958 la Tribunalul Popular al Regiunii Iași. Dreptul asupra terenului a fost dobândit prin reconstituire, în baza Legii nr. 18/1991, fiind emis titlul de proprietate nr. 181339/1992, transcris sub nr. 14664/1992, la notariatul de Stat județean Iași.
Reține instanța de apel, că înscrierea interdicției de înstrăinare a imobilului pentru apelant ar îngrădi prerogativele dreptului său de proprietate.
De aceea, se impune înlăturarea din încheiere a dispoziției privind interdicția de înstrăinare, păstrându-se notarea notificării făcută de petentă în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta B.M.I. care, invocând art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., în esență, susține că instanța de apel a interpretat greșit consecințele juridice ale formulării notificării în baza Legii nr. 10/2001.
Susține recurenta că, deși art. 21.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 prevede că, indisponibilizarea imobilelor restituibile operează începând cu data de 14 februarie 2001 și are ca scop îndeplinirea obligației de restituire în natură către adevăratul proprietar, instanța de apel nu analizează aceste dispoziții, invocate în susținerea cererii de notare.
Se mai arată că M.P. și M., care au vândut imobilul mamei apelantului, nu erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren, motiv pentru care va promova o acțiune în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate.
Intimatul M.L.M. a formulat întâmpinare, prin care a cerut să se respingă recursul.
Recursul este nefondat.
Recurenta invocă art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., însă criticile formulate fac posibilă încadrarea numai în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
în declarația de recurs nu se fac susțineri privind omisiunea instanței de a se pronunța asupra unor mijloace de apărare sau asupra unor dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, pentru a face posibilă încadrarea în art. 304 pct. 10 C. proc. civ.
Dispozițiile înscrise în art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, deoarece instanța de apel nu a reținut că notificarea produce alte efecte decât cele prevăzute de art. 14 alin. (3), art. 19 alin. (4), art. 20 și urm. din Legea nr. 10/2001 și nu s-au aplicat greșit prevederile art. 21.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a acestei legi.
Notificarea formulată cu respectarea dispozițiilor art. 3,art. 4 și art. 21 din Legea nr. 10/2001 produce efecte în raport cu persoana notificată, care este obligată să o rezolve în condițiile prevăzute de lege. De asemenea, succesibilii care nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare pentru bunurile care fac obiectul Legii nr. 10/2001, cererea de restituire având valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul notificării.
Articolul 21.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu cuprinde prevederi în sensul susținerii recurentei.
Dispoziții privind indisponibilizarea imobilelor restituibile există în art. 20.1 din H.G. nr. 498/2003 pentru aprobarea Normelor de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001.
Textul din Normele metodologice stabilește semnificația art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 care dispune "Imobilele - terenuri și construcții, preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar sau asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare".
Prin urmare, indisponibilizarea la care se referă art. 20.1 din H.G. 498/2003, privește bunurile deținute la data intrării în vigoare a legii de una din entitățile cu personalitate juridică prevăzute de textul citat, iar scopul indisponibilizării bunurilor este ca persoana deținătoare să-și îndeplinească obligația de restituire a bunului către adevăratul proprietar.
în prezenta cauză însă, notificarea este adresată Primăriei Municipiului Iași, iar cererea de notare a interdicției de înstrăinare privește indisponibilizarea imobilului, teren și construcție, proprietatea intimaților, persoane fizice, imobil dobândit de mama intimatului M.L.M. prin cumpărare de la numiții M.M. și M.P. în baza contractului, aflat la dosarul instanței de apel.
De altfel, greșit prin încheierea apelată s-a înscris interdicția de înstrăinare a întregului imobil proprietatea intimaților (suprafața de 731,46 mp teren și construcțiile aflate pe teren), deși notificarea privește numai o suprafață de teren, iar delimitarea terenului care face obiectul notificării s-a făcut printr-un memoriu tehnic în care la pg. 2 se arată că o mică parte din teren, în zona estică, este ocupată de persoane particulare, cu locuințe la stradă, care s-au extins pe proprietatea S.M. cu suprafețe de diverse dimensiuni ce fac parte din terenurile aferente unui număr de 11 imobile. Printre aceste imobile este înscris și imobilul în litigiu, fără să se precizeze suprafața de teren ocupată prin extindere din terenul care face obiectul notificării.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de petenta B.M. a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2635/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2543/2005. Civil → |
|---|
