ICCJ. Decizia nr. 2801/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată, reclamant M.S. a chemat în judecată pe pârâtul D.V.T. pentru a primi hotărârea ce se va pronunța, acesta să fie obligat să-i lase în deplină și liniștită posesie un teren situat în localitatea Bâlteni, precum și să-i plătească suma de 1.500.000 lei actualizată, reprezentând daune civile provocate prin ocuparea terenului.
Judecătoria Târgu Jiu, prin sentința civilă nr. 5690 din 10 iulie 2000, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul să lase în deplină și liniștită posesie suprafața de 0,95 ha teren, a respins cererea privind acordarea daunelor civile.
Prin decizia civilă nr. 1692 din 11 decembrie 2002 Tribunalul Gorj, a respins ca tardiv apelul declarat de pârâtul D.V.T. împotriva sentinței civile nr. 5690 din 10 iulie 2000 a Judecătoriei Târgu Jiu.
Curtea de Apel Craiova, investită cu soluționarea recursului declarat împotriva acestei decizii de către același pârât, prin decizia civilă nr. 191 din 20 ianuarie 2004, și-a declinat competența, în favoarea înaltei Curți de Casație și Justiție, invocând din oficiu această excepție, față de prevederile O.U.G. nr. 58/2003.
A reținut instanța că prin ordonanța de urgență menționată, s-a prevăzut că hotărârile date în primă instanță de judecătorie și tribunal, sunt supuse apelului la Curtea de Apel, iar recursul urmează a fi soluționat de Curtea Supremă de Justiție, precizându-se mai departe, conform art. II, în ce privește hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a ordonanței că acestea sunt supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate.
per a contrario, mai arată instanța, hotărârile pronunțate după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 58/2003, sunt supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de această ordonanță de urgență, deci, în speță, decizia civilă nr. 1291, pronunțată la 14 octombrie 2003, după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 58/2003 (24 august 2003), este supusă recursului a cărui competență de soluționare aparține înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cu privire la această hotărâre, de declinare a competenței materiale, dată astfel, sunt de reținut următoarele:
Prin Legea nr. 195 din 25 mai 2004 pentru aprobarea O.U.G. nr. 58/2003, în art. II alin. (2) și (3), s-a prevăzut că recursurile aflate pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție și care au ca obiect hotărâri prin care tribunalele au judecat apeluri, se trimit spre judecată curților de apel, stabilindu-se cu alte cuvinte, în mod expres, pentru o asemenea ipoteză, astfel, competența de soluționare a recursului.
Cum în speță, recursul este promovat tocmai împotriva unei hotărâri prin care tribunalul a judecat apelul, în temeiul normei citate și a art. 158 alin. (1), art. 159 C. proc. civ., a fost declinată la Curtea de Apel Craiova, competența de soluționare a recursului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2757/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2810/2005. Civil → |
|---|
