ICCJ. Decizia nr. 4108/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4108
Dosar nr. 11574/200.
Şedinţa publică din 18 mai 2005
Asupra recursului de faţă constată:
Prin dispoziţia nr. 979 din 20 iulie 2001, Primarul Municipiului Arad a dispus restituirea în natură către I.G., P.I. şi B.MP, în calitate de moştenitoare ale foştilor proprietari tabulari a apartamentelor nr. 1, 4, 7 şi 8 precum şi a terenului în suprafaţă de 937 mp, rămas în proprietatea statului, aferent apartamentelor înstrăinate în procedura Legii nr. 112/1995, imobile situate în municipiul Arad, înscrise în C.F. colectiv nr. 54132 Arad şi C.F. individuale nr. 554133, nr. 54136, nr. 54138 şi nr. 54139 Arad.
Prin aceeaşi decizie a fost respinsă cererea petentelor prin care solicitau restituirea în natură şi a apartamentelor nr. 2, 3, 5 + 6, 9, 10, 11 din acelaşi imobil pentru care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri băneşti reprezentând contravaloarea în lei a sumei de 65.000 dolari SUA.
Dispoziţia a fost emisă în procedura reglementată prin Legea nr. 10/ 2001 reţinându-se că petentelor, persoane îndreptăţite în sensul acestui act normativ, li se cuvin măsurile reparatorii mai sus arătate.
Prin cererea înregistrată la 15 mai 2003 la Tribunalul Arad reclamanţii D.G. şi D.M., au chemat în judecată pârâţii Primarul Municipiului Arad, I.G., P.I., B.MP şi SC R. SA Arad, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a dispoziţiei menţionate cu privire la dispoziţia de restituire în natură a apartamentului nr. 4 înscris în C.F. nr. 5413 nr. Top 1028/a/1/IV, să se dispună restabilirea situaţiei anterioare în cartea funciară şi obligarea pârâtei SC R. SA să încheie cu reclamanţii contract de vânzare-cumpărare pentru acest apartament pe care îl ocupă în baza contractului de închiriere nr. 1130/1990 încheiat cu SC R. SA.
În drept, reclamanţii au invocat incidenţa art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 şi art. 480 şi art. 481 C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 724 din 5 noiembrie 2003 Tribunalul Arad a admis acţiunea şi a constatat nulitatea absolută a dispoziţiei nr. 979 din 20 iulie 2001 emisă de Primarul Municipiului Arad cât priveşte restituirea în natură a apartamentului în litigiu şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară, menţinând celelalte dispoziţii ale deciziei.
În motivarea sentinţei, în esenţă, s-a reţinut că apartamentul în litigiu este un imobil nou în proporţie de 92% faţă de cel preluat, caz în care, potrivit art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent, neputându-se dispune restituirea în natură.
Prin Decizia civilă nr. 64 din 30 ianuarie 2004 Curtea de Apel Timişoara a respins apelul declarat de pârâtele I.G., P.I. şi B.M., pentru aceleaşi considerente de fapt şi de drept reţinute şi de prima instanţă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs apelantele invocând incidenţa art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
La termenul de judecată din 18 mai 2005, Înalta Curte a pus în discuţia părţilor, din oficiu, şi un motiv de ordine publică, anume procedura legală în care poate fi soluţionată cererea formulată de reclamanţi şi competenţa materială a instanţelor de a o soluţiona o atare cerere.
Analizând recursul prin prisma motivului de ordine publică invocat, prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prin dispoziţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 s-a prevăzut şi o procedură judiciară derogatorie sub anumite aspecte de la procedurile judiciare comune.
Astfel, prin actul normativ menţionat, cât priveşte dispoziţiile ori deciziile emise de unităţile deţinătoare ale imobilelor preluate în mod abuziv în sensul art. 2 din lege, s-a instituit o procedură legală în care acestea pot fi contestate de persoanele îndreptăţite.
Aşa cum rezultă din economia dispoziţiilor cuprinse în capitolul 3 „proceduri de restituire", dispoziţiile ori deciziile date unităţile deţinătoare asupra notificărilor ce le sunt adresate pot fi contestate numai în situaţiile prevăzute de lege şi numai de către persoanele îndreptăţite, categorie de persoane care este definită prin art. 3 din lege.
Pentru această categorie de litigii a fost stabilită şi o competenţă materială specială, derogatorie de la cea reglementată prin normele de drept comun, în favoarea secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se află sediul unităţii deţinătoare.
Fiind vorba de o lege specială, derogatorie sub aspectul subiectelor de drept şi al competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti de la legea generală (dreptul comun în materie), ea este de strictă interpretare şi îşi găseşte aplicaţie numai în ipotezele la care se referă (exemplificativ: art. 24 alin. (8), art. 25 alin. (6), art. 31 alin. (2), reglementările sale neputând fi extinse, pe cale de interpretare, şi la alte categorii de litigii.
În speţă, reclamanţii nu au calitate de „persoane îndreptăţite" în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, această calitate având-o doar pârâtele recurente care au apelat la procedura reglementată prin acest act normativ pentru a obţine măsuri reparatorii.
Ca atare, fiind terţi în raport de procedura reglementată prin Legea nr. 10/2001 în cadrul căreia a fost emisă dispoziţia nr. 979 din 20 iulie 2001 de Primarul Municipiului Arad, reclamanţii nu au deschisă calea unei acţiuni în anularea acestei decizii în procedura prevăzută de acest act normativ.
În măsura în care justifică interes şi un drept propriu, terţele persoane, cum este şi cazul reclamanţilor, pot contesta însă deciziile/ dispoziţiile emise în favoarea persoanelor îndreptăţite în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 10/2001, în procedura reglementată prin legea generală, care este dreptul comun în materia acţiunilor în constatarea nulităţilor, anume în procedura reglementată prin Codul de procedură civilă.
Or, potrivit procedurii de drept comun, acţiunile în constatarea nulităţii unui act civil sunt date, ca regulă generală, în competenţa materială a judecătoriilor.
Aşa fiind, în baza art. 309 pct. 3 C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere şi faptul că nu s-a probat că obiectul litigiului are o valoare de natură să atragă competenţa materială a a tribunalului, va admite recursul declarat de pârâte, va casa hotărârile date de instanţele de fond şi va trimite acţiunea în constatarea nulităţii dedusă judecăţii, spre competentă soluţionare în primă instanţă, în procedura de drept comun, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ., Judecătoriei Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtele I.G., P.I. şi B.MP împotriva deciziei civile nr. 64 din 30 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Casează Decizia precum şi sentinţa civilă nr. 724 din 5 noiembrie 2004 a Tribunalului Arad şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Judecătoria Arad, ca instanţă de fond.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 18 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4180/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9206/2005. Civil → |
|---|
