ICCJ. Decizia nr. 4169/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 765 din 24 februarie 2004 Judecătoria Dr. Tr. Severin a admis, în parte acțiunea civilă pentru revendicare și grănițuire, formulată de reclamanta SC A.C. SRL împotriva pârâtului M.S. și în consecință a dispus:
- obligarea pârâtului să lase reclamantului în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 6,72 mp, cu o lungime la N de 13,35 m și la S de 13,34 m, o lățime la V de 0,70 m și la E de 0,30 m cu vecinii: N-proprietatea reclamantei; S-proprietatea pârâtului; V-construcția pârâtului; E-str. M.E.;
- obligarea pârâtului să-și retragă gardul spre sud cu 0,30 m, în partea de est și cu 0,70 m în partea de vest, s-a stabilit linia de hotar între cele două proprietăți ca fiind latura de 13,34 m rezultată conform raportului de expertiză întocmit de expert L.P.;
- respingerea capătului de cerere privind demolarea construcției pârâtului;
- respingerea cererii de chemare în garanție a intervenienților T.I. și T.F.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, pe baza materialului probator administrat în cauză, împrejurarea că pârâtul a mutat stâlpii ce delimitau proprietatea sa de proprietatea reclamantei și a edificat un gard, ocupând astfel din terenul reclamantei suprafața de 6,72 mp, fapt de natură a face incidența în speță prevederile art. 480 C. civ.
Prin decizia civilă nr. 2926 din 16 septembrie 2004 Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a respins, ca nefondat apelul declarat de pârât împotriva susmenționatei sentințe și a luat act de renunțarea la apelul declarat de reclamantă împotriva aceleiași sentințe.
în ceea ce privește apelul declarat de pârâtul M.S., instanța de apel a reținut următoarele:
- criticile privind omisiunea instanței de a analiza și a avea în vedere actele depuse la dosar privind dobândirea terenului de către ambele părți sunt neîntemeiate, întrucât s-au comparat titlurile de proprietate ale fiecăruia, din care a rezultat că reclamanta are un drept pentru 238 mp și are un minus de 7,6 mp iar pârâtul are un drept pentru 240 mp, dar ocupă 246,4 mp, fapt constatat și prin rapoartele de expertiză întocmite în cauză.
împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs apelantul-pârât M.S., recurs care însă nu a fost strămutat, nearătându-se pe care motive din cele prevăzute de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ. se întemeiată.
Se susține că, din probele administrate în cauză, rezultă faptul că nu s-a produs nici o modificare a suprafețelor deținute de către fiecare parte, astfel că în mod eronat, instanțele au reținut că s-a produs o modificare a hotarului despărțitor, prin mutarea gardului dintre cele două proprietăți, aspecte de netemeinicie, care nu se regăsesc în nici unul din motivele de modificare sau de casare a hotărârii, expres și limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
în același timp, Curtea nu a identificat existența unor motive de ordine publică, susceptibile de a fi invocate și din oficiu și supuse dezbaterii părților, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 alin.(1) C. proc. civ. a respins recursul declarat.
Văzând prevederile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-pârât a fost obligat la 5 milioane lei, cheltuieli de judecată, în recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4162/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4134/2005. Civil → |
|---|
