ICCJ. Decizia nr. 4246/2005. Civil
Comentarii |
|
Pe baza cererii creditorilor F.G. și F.A. din data de 26 aprilie 2001 și a titlului executoriu sentința civilă nr. 3199 din 27 noiembrie 2002 a Judecătoriei Tecuci investită cu formulă executorie, executorul judecătoresc Ț.V. a solicitat instanței de executare încuviințarea executării silite.
Prin încheierea, fără număr, din Camera de Consiliu de la 30 aprilie 2004 pronunțată în dosarul nr. 1956/2004, fără citarea părților, Judecătoria Tecuci a admis cererea formulată de executorul judecătoresc și în consecință, a încuviințat executarea silită a debitoarei P.E., la cererea creditorilor F.G. și F.A. în baza titlului executoriu sentința civilă nr. 3199/2002 a Judecătoriei Tecuci.
Debitoarea a formulat apel împotriva încheierii din 30 aprilie 2004 motivat prin aceea că, executarea silită a mai fost încuviințată la cererea executorului judecătoresc C.A. prin încheierea din 9 mai 2003, încasându-se din creanță 235.000.000 lei, situație de care, instanța de fond nu a ținut seama.
Apelul a fost respins prin decizia nr. 1281/A din 12 octombrie 2004 a Curții de Apel Galați, secția civilă.
împotriva deciziei pronunțate în apel, a declarat recurs debitoarea P.E.
Fără a invoca vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., debitoarea a criticat soluția Curții de Apel Galați, arătând că a confirmat încheierea pronunțată de Judecătoria Tecuci la 30 aprilie 2004 prin care s-a încuviințat executarea silită pentru suma de 766.000.000 lei cu dobânzi și cheltuieli de judecată, deși calculul dobânzilor s-a făcut abia la data de 16 mai 2004, prin raportul de expertiză A.P., că deci, s-ar fi încuviințat executarea silită pentru o sumă care nu era calculată. De asemenea, recurenta a criticat modul de calcul a dobânzii de către expert, cu încălcarea prevederilor O.G. nr. 9/2000.
Recursul este nefondat.
Prin încheierea de încuviințare a executării silite instanța nu stabilește cuantumul creanței, deci cuantumul sumei datorate de debitor.
Art. 3731alin. (1) C. proc. civ. prevede că "cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie cererea creditorului urmăritor și titlul executoriu". Alin. (2) din textul citat prevede că instanța încuviințează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților, ceea ce s-a și făcut de către Judecătoria Tecuci prin încheierea din 30 aprilie 2004, în care nu s-a menționat nici o sumă, ci doar, s-a încuviințat executarea silită a debitoarei P.E.
Apărările privind cuantumul sumei rămasă de recuperat, modul de calcul al dobânzilor efectuat de expert etc. ar putea face eventual obiect al contestației la executare în condițiile legii și nu motive de recurs.
în consecință, decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați fiind legală și temeinică, recursul debitoarei P.E. a fost respins.
← ICCJ. Decizia nr. 4242/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4482/2005. Civil → |
---|