ICCJ. Decizia nr. 4482/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 1017 din 20 ianuarie 2003 reclamantul Consiliul Local al municipiului Timișoara i-a chemat în judecată pe pârâții R.F., R.D., B.M., C.I., R.S., R.D., R.D., R.R., R.F. solicitând instanței ca prin sentința pe care o va pronunța să constate încetarea și neprelungirea contractului de închiriere nr. 9569/2 din 30 mai 1990 (titular de contract de închiriere R.F.) și să dispună evacuarea pârâților R. din locuința ce face obiectul contractului, precum și a familiei R. alcătuită din 3 persoane, căreia i s-a subînchiriat locuința de către pârâta titulară de contract.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că între fostul ICRAL Timișoara și numita R.F. a intervenit contractul de închiriere sus-menționat pentru o perioadă de 5 ani.
S-a mai arătat că la expirarea duratei de închiriere nu a fost prelungit prin O.U.G. nr. 40/1999 deoarece efectuându-se verificări s-a constatat faptul că titulara de contract împreună cu familia sa nu mai locuiește de aproximativ 6 luni în imobilul închiriat, care a fost subînchiriat familiei R.
De asemenea, reclamantul învederează instanței că imobilul nu este întreținut și igienizat corespunzător încălcându-se astfel dispozițiile art. 13 din contract, iar în plus, subchiriașii au depozitat în curtea imobilului reziduuri menajeze, aspect care face grea conviețuirea locatarilor din imobilele alăturate.
Față de aceste aspecte reclamantul a apreciat că se impune anularea contractului de închiriere, evacuarea numitei R.F. și a celorlalte persoane cu drepturi locative, evacuarea familiei R. care deține imobilul fără titlu locativ.
Prin sentința civilă nr. 8561 din 16 octombrie 2003 Judecătoria Timișoara a respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul Consiliul Local al municipiului Timișoara împotriva pârâților R.F., R.D., B.M., C.I., R.S., R.D., R.R., R.F., R.C., R.T. și R.E., iar pentru lipsa calității procesuale pasive față de pârâta R.A.
Prima instanță a reținut că fostul ICRAL Timișoara a închiriat numitei R.F. prin contract, imobilul din Timișoara pentru un termen de 5 ani de la 1 mai 1990 până la data de 1 mai 1995, contract reînnoit de drept conform Legii nr. 17/1994 la data de 18 aprilie1994, iar după anul 2000 reclamantul a pretins și încasat chirie cu privire la folosința spațiului operând o tacită relocațiune în condițiile art. 1437 C. civ.
împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel reclamantul care a fost respins prin decizia civilă nr. 363 din 11 martie 2004 de către Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, reținând că existând raporturi locative nu se poate dispune evacuarea pârâților din imobilul pe care-l folosesc.
în contra deciziei civile nr. 363 din 11 martie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara au declarat recurs reclamanții Consiliul Local al Municipiului Timișoara și primarul municipiului Timișoara, susținând, în esență, că la expirarea duratei de închiriere, contractul de închiriere nu a mai fost prelungit conform O.U.G. nr. 40/1999, deoarece titulara contractului de închiriere nu mai locuia în imobil, locuința a fost subînchiriată familiei R. și imobilul nu a fost întreținut corespunzător.
Recursul este fondat.
Examinând recursul prin prisma celor arătate se reține că în mod nelegal instanța de apel a reținut că apelul declarat de reclamant este neîntemeiat.
în speță, raporturile locative au încetat la expirarea duratei de închiriere, contractul nr. 9569/2 din 30 mai 1990 nu a mai fost prelungit conform O.U.G. nr. 40/1999 modificată deoarece titulara contractului de închiriere împreună cu membrii de familie nu mai locuia în imobilul care face obiectul contractului de închiriere, iar locuința a fost închiriată familiei R.
Contractul de închiriere nu a mai fost prelungit și pentru motivul că imobilul nu a fost întreținut și igienizat corespunzător, din care cauză acesta a fost găsit într-o stare de degradare avansată, situație constatată de inspectorii de specialitate din cadrul Serviciului Public de Administrare Locuințe prin referatul nr. SC 2002 16829, din 29 octombrie 2002, iar chiria a fost achitată cu mari întârzieri.
Instanța de apel în mod eronat nu a reținut în cauză, motivele de neprelungire a contractului prevăzute de art. 1 din O.U.G. nr. 40/1999, (neîntreținerea corespunzătoare a suprafeței locative închiriate, neefectuarea reparațiilor ce cad în sarcina chiriașului, subînchirierea suprafeței locative fără consimțământul scris al locatorului - proprietar).
Față de cele arătate a fost admis recursul reclamanților, a fost casată decizia atacată, a fost admis apelul declarat de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Timișoara, a schimbat în tot sentința și a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâților, a constatat încetat și neprelungit contractul de închiriere nr. 9569/2 din 30 mai 1990 cu privire la locuința din Timișoara și a dispus evacuarea tuturor pârâților menționați inclusiv a familiei R.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4246/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4004/2005. Civil → |
|---|
