ICCJ. Decizia nr. 427/2005. Civil
| Comentarii |
|
Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 1742 din 9 decembrie 2002 a respins excepția tardivității introducerii acțiunii, a admis excepția inadmisibilității acțiunii cu privire la reclamanții C.I., C.R.O., P.B.M., în contradictoriu cu pârâții: Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în condițiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuia să emită decizie sau după caz dispoziție motivată cu privire la restituirea în natură către reclamanți a imobilului situat în satul Săftica, compus din construcție alcătuită din parter, pod și subsol, precum și terenul aferent construcției în suprafață de 3 ha.
Cum Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, nu a emis dispoziția respectivă motivată, cererea reclamanților este inadmisibilă. Această inadmisibilitate a cererii reclamanților are consecințe și asupra capătului de cerere privitor la anularea deciziei nr. 791 din 21 martie 2003 emisă de Primăria Balotești.
Prin decizia civilă nr. 330 din 5 iunie 2003, Curtea de Apel București a respins apelul declarat de reclamanții C.I., C.R.O., P.B.M., împotriva sentinței civile nr. 1742 din 9 decembrie 2002 pronunțată de Tribunalul București, în contradictoriu cu intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Primăria Comunei Balotești, satul Săftica și Ministerul Agriculturii, Pădurilor, a respins ca tardiv formulat apelul declarat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, împotriva aceleiași sentințe.
Instanța de apel a reținut că, anterior introducerii cererii din data de 13 mai 2002, reclamanții trebuia să parcurgă procedura prevăzută de art. 20-24 din Legea nr. 10/2001 care este obligatorie.
Cum reclamanții nu au urmat procedura mai sus menționată, cererea lor, prin care solicită să le fie restituit imobilul compus din parter, pod și subsol precum și terenul aferent construcției în suprafață de 3 ha., situat în satul Săftica, este inadmisibilă.
împotriva deciziei civile mai sus menționate au declarat recurs reclamanții C.I., C.R.O., P.B.M., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală invocând art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., deoarece:
- Greșit au reținut instanțele ca prematur introdusă acțiunea formulată de reclamanți, de vreme ce au parcurs procedura obligatorie prevăzută de art. 21-24 din Legea nr. 10/2001, cu privire la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
- Acțiunea este admisibilă și față de Primăria Comunei Balotești. Aceasta a refuzat să restituie în natură imobilul revendicat, prin decizia nr. 791 din 21 martie 2002.
Recursul este fondat.
în condițiile în care Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 nu face nici o precizare cu privire la ipoteza în care persoana juridică deținătoare a imobilului nu emite decizia sau dispoziția prevăzută de art. 23 din lege, în termenul de 60 de zile, nu se poate refuza persoanei îndreptățite dreptul de a se adresa instanței competente, tribunalul, pe considerentul că plângerea ar fi prematur introdusă și inadmisibilă. Absența răspunsului persoanei juridice deținătoare are valoarea unui refuz de restituire a imobilului, iar acest refuz trebuie cenzurat de către tribunal tot în condițiile acestei proceduri speciale.
în consecința, legiuitorul și necorelarea dispozițiilor legale cuprinse în actul normativ de referință nu poate constitui o piedică în calea persoanei îndreptățite de a-și valorifica drepturile recunoscute de lege și nici un temei de a o pune pe aceasta într-o situație de inferioritate față de persoanele care primesc răspuns în termenul prevăzut de lege, în condițiile în care nu are nici o culpă.
A considera că plângerea este prematură sau inadmisibilă și a o respinge ca atare, nu înseamnă numai a da dovadă de un formalism nejustificat, dar a și nesocoti caracterul reparatoriu al acestei legii și a obstacula persoanele îndreptățite în redobândirea drepturilor recunoscute de lege, impunându-se să aștepte în mod nelimitat un răspuns și să fie la discreția unor persoane juridice de loc interesate în a pierde imobilul.
în speță, reclamanții C.I., C.R.O., P.B.M., au parcurs procedura administrativă obligatorie prevăzută de art. 21-24 din Legea nr. 10/2001, în sensul că deși au notificat Primăria comunei Balotești și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, totuși acestea au refuzat să emită decizie sau dispoziție după caz, motivată cu privire la imobilul situat în satul Săftica, compus din construcție alcătuită din parter, pod, subsol și teren aferent de 3 ha, revendicat de reclamanți.
Așadar față de cele reținute înalta Curte a constatat că motivele de recurs invocate se circumscriu temeiurilor de drept, prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în consecință recursul formulat de reclamanți împotriva deciziei civile nr. 330 din 5 iunie 2003 a Curții de Apel București a fost admis, a fost casată în parte și a fost trimisă cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului formulat de reclamanți.
Instanța de trimitere odată cu examinarea fondului cauzei va avea în vedere și dispoziția de restituire nr. 138084 din 21 iunie 2004 depusă la instanța de recurs, care are rol important în soluționarea pricinii.
Au fost menținute restul dispozițiilor deciziei criticate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 429/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 428/2005. Civil → |
|---|
