ICCJ. Decizia nr. 428/2005. Civil

Prin sentința nr. 238 din 24 februarie 2003, pronunțată de Tribunalul Olt, secția civilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul N.Ș.C., a fost obligată pârâta SC A. Olari, să-i restituie acestuia imobilele situate în comuna Pîrșcoveni, satul Olari, compuse din casă cu 7 camere, hol, terasă, beci, magazie din cărămidă, ghețărie și teren în suprafață de 13.498 mp, având vecinătățile menționate în dispozitivul sentinței și au fost respinse cererile de chemare în garanție formulate de pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că preluarea imobilului de stat s-a făcut fără titlu valabil.

Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 154 din 27 iunie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs pârâta susținând în esență că prin admiterea acțiunii i-a fost diminuat substanțial patrimoniul, că vânzătorul trebuia să garanteze contra evicțiunii și că a adus îmbunătățiri importante imobilului, deci era îndreptățită la despăgubiri.

Recursul este nefondat.

Astfel cum rezultă din copia contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 407 din 22 iulie 1994, Fondul Proprietății de Stat a vândut pârâtei, libere de orice sarcini, un număr de 31.123 acțiuni cu o valoare nominală de 5000 lei fiecare, în sumă totală de 155.613.500 lei, reprezentând 70% din capitalul social al pârâtei.

Rezultă deci că în mod corect a stabilit instanța de apel că pârâta nu a cumpărat imobilul pe care îl deține și a cărui restituire către reclamant a fost dispusă, ci doar un procent din patrimoniul societății private, concretizat prin acțiuni, situație în care nu există nici obligația de a garanta pentru evicțiune privind imobilul, astfel cum s-a solicitat prin cererile de chemare în garanție.

în ceea ce privește contravaloarea îmbunătățirilor și adăugirilor pe care pârâta pretinde că le-a adus imobilului, în lipsa unei cereri reconvenționale, instanța de fond nu avea posibilitatea de a se pronunța asupra acestui aspect.

în consecință, recursul a fost respins ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 428/2005. Civil