ICCJ. Decizia nr. 4471/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată, reclamanta P.V. a chemat în judecată pe pârâții C.E. și P.M., solicitând evacuarea acestora din imobilul proprietatea sa.
Pârâții au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat, a se constata că au efectuat lucrări de investiții la imobil, și a se acorda un drept de retenție până când vor fi despăgubiți.
Judecătoria Ploiești, prin sentința civilă nr. 7403 din 6 octombrie 2003, a admis acțiune, a respins cererea reconvențională, a dispus în consecință, evacuarea pârâților C.E. și P.M. din imobilul proprietatea reclamantei situat în județul Prahova.
Prin decizia civilă nr. 543 din 1 martie 2004 Curtea de Apel Ploiești a admis apelul declarat de pârâții C.E. și P.M. și de intervenienta P.V., împotriva sentinței, și, în consecință, a schimbat în parte sentința, în sensul că a admis cererea reconvențională și a obligat reclamanta la plata sumei de 137.954.000 lei, contravaloare îmbunătățiri aduse imobilului, conform expertizei C.R.; a menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Soluția pronunțată de prima instanță este neîntemeiată și se bazează pe o interpretare greșită a probatoriului cauzei; din care, în realitate, rezultă că:
după cutremurul din 1977, locuința, avariată, a fost reconstruită, fiind extinsă cu două camere;
reclamanta a recunoscut că, astfel, pârâții au construit o bucătărie de vară și un coteț,
martorele audiate au declarat că în prezent casa este formată din 4 camere și o verandă, anterior fiind compusă din două camere și o prispă, că pârâții au mai construit o cameră și o verandă, o bucătărie de vară, au făcut reparații la acoperișul casei și au construit un gard din lemn.
expertiza efectuată reține totuși că au fost modificate părți din construcție, care a fost puternic afectate de cutremur.
în acest context probator, este evident că pretențiile pârâților au fost dovedite.
împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta, întemeindu-l pe motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., susținând, în esență, că s-a apreciat greșit, față de materialul probator administrat, că pârâții și intervenienta au adus îmbunătățiri la imobil.
Recursul nu este întemeiat.
Potrivit motivului de casare, invocat, modificarea sau casarea hotărârii se poate cere dacă instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Textul vizează interpretarea greșită a acțiunii juridice dedus în justiție, atunci când instanța a nesocotit principiile înscris în art. 969 C. civ., interpretând greșit actul de voință al părților, trecând peste termenii conveniții în contract căci despre un asemenea act juridic este vorba.
Așa fiind, evident, cele invocate în motivarea recursului, nu pot cădea sub incidența motivului de casare invocat, ele ținând mai degrabă, de prevederile pct. 11 al art. 304 C. proc. civ., în prezent derogat, care prevedea că hotărârea poate fi casată când se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate.
Doar, chiar trecând peste aceasta, contrar celor susținute, din analiza probatoriului administrat, relații comunicate de Primăria comunei Valea Călugărească, declarațiile martorilor audiați, interogatoriul luat reclamantei expertizele efectuate în cauză rezultă că instanța a făcut o corectă analiză și apreciere a acestora stabilind că, cererea reconvențională a fost dovedită.
Așa fiind, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4466/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4477/2005. Civil → |
|---|
