ICCJ. Decizia nr. 5222/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin plângerea înregistrată la 19 august 2002 pe rolul Tribunalului Covasna, secția civilă, reclamanții B.E. și B.A.Ș. au formulat plângere împotriva dispoziției nr. 293/2002 emisă de Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, prin care au solicitat anularea acesteia și restituirea în natură a imobilului casă de locuit și curte în suprafață de 418 mp și obligarea organelor competente la plata despăgubirilor în echivalent bănesc pentru suprafața de teren de 759 mp.
La data de 10 iunie 2003, reclamanții au formulat precizare la acțiunea principală prin care au solicitat introducerea în cauză a Primarului municipiului Târgu-Secuiesc.
Prin sentința civilă nr. 824 din 22 iulie 2003 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. 2610/2002, a fost respinsă plângerea reclamanților.
în motivare instanța a reținut că prin Dispoziția nr. 293 din 31 iulie 2002 emisă de Primarul municipiului Târgu Secuiesc a fost respinsă cererea de restituire în natură pentru casa de locuit și acordarea de despăgubiri în echivalent bănesc pentru suprafața de teren, imobile situate în municipiul Târgu Secuiesc, pentru neîndeplinirea cerințelor prevăzute în art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001, preluarea nefiind abuzivă.
S-a mai reținut că urmare restanțelor la impozite, taxe și alte venituri bugetare, imobilul a fost vândut, că statul a devenit proprietar pe cota vândută pentru restanțe, că nu s-a făcut dovada împrejurărilor de excepție în care s-a aflat proprietarul de a nu-și fi putut achita impozitele, că reclamanții figurau impuși pe cota de 1 din imobil, că impozitul se plătea pe gospodărie și că aspectele legate de vânzarea imobilului au fost soluționate printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții prin care au arătat că preluarea imobilului s-a făcut în baza Decretului nr. 224/1951 și nu a unui contract de vânzare-cumpărare, că nu s-a reținut preluarea abuzivă pentru neplata impozitelor și că nu s-a ținut cont de declarațiile martorilor audiați pe aspectul valorii nejustificate a impozitelor.
Primarul Municipiului Târgu-Secuiesc a formulat întâmpinare prin care a solicitat menținerea hotărârii instanței de fond.
Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin decizia nr. 153/AP din 8 decembrie 2003, pronunțată în dosarul nr. 1336/AP/2003 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului, invocată din oficiu de instanță; a admis apelul reclamanților, a schimbat în tot sentința pronunțată de instanța de fond și a respins plângerea formulată de reclamanți, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că primarul nu are calitate procesuală pasivă; că Legea nr. 10/2001 și Normele metodologice emise în aplicarea acesteia stabilesc părțile între care se derulează procedura specială pe care o reglementează, că unitatea deținătoare cu personalitate juridică în speță este Municipiul Târgu Secuiesc, conform art. 19 din Legea nr. 215/2001.
împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel au formulat recurs reclamanții B.A.Ș. în calitate de moștenitor al reclamantei și B.I.
în motivarea acestuia reclamanții au arătat că prin admiterea excepției ridicate din oficiu de instanță, le-a fost creată o situație mai grea decât în hotărârea atacată, că instanța de fond nu a analizat și fondul cauzei.
Recursul este fondat.
Reclamanții și-au formulat acțiunea în contradictoriu cu Primarul municipiului Târgu-Secuiesc (cel care a emis Dispoziția nr. 293/2002, a cărei anulare se solicită) în calitate de reprezentant al deținătorului imobilului.
Legea nr. 10/2001, în capitolul III, instituie pentru exercitarea dreptului la restituirea imobilelor preluate abuziv două etape: una necontencioasă și una contencioasă.
Aceeași lege, în art. 21 stabilește și părțile între care se desfășoară aceste proceduri și anume: persoana îndreptățită la restituire și persoana juridică deținătoare a imobilului.
în art. 20 sunt prevăzute categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituirea proprietății, către persoanele îndreptățite, prin dispoziție motivată a organelor de conducere.
în alin. (3) al acestui articol se menționează și primăriile cu precizarea că în cazul acestora restituirea se face prin dispoziția motivată a primarilor.
Primarul emite dispoziția nu în nume propriu și ca reprezentant al deținătorului imobilului.
Art. 23 din legea citată reglementează procedura administrativă de restituire în natură a imobilelor, alin. (6) al articolului arătând că prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile și dispozițiilor emise de primari potrivit art. 2 alin. (3).
în fine, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală "primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine precum și în justiție".
Reprezentarea desemnează instituția prin care o persoană numită reprezentant îndeplinește acte procedurale în numele și interesul altei persoane care este parte în procesul civil.
Reprezentarea primarului este o reprezentare legală care operează în cazurile determinate de lege, cum este și art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
Rezultă așadar, din prevederile menționate mai sus, că, în situația în care imobilele solicitate au ca persoană juridică deținătoare primăria, dispozițiile date în temeiul Legii nr. 10/2001 se emit de către primar.
Acțiunea în justiție va fi îndreptată de persoana îndreptățită nemulțumită de soluția adoptată prin dispoziție, împotriva primarului ce a emis actul și care reprezintă în temeiul legii comuna, orașul și municipiul în ambele faze procedurale instituite prin Legea nr. 10/2001.
Față de cele ce prevăd, se constată că instanța de apel greșit a respins acțiunea reclamanților pentru lipsa calității procesuale pasive, motiv pentru care a admis recursul reclamanților și s-a trimis cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelului formulat de reclamanți.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5224/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5215/2005. Civil → |
|---|
