ICCJ. Decizia nr. 6333/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6333
Dosar nr. 25734/1/2005
Dosar nr. 9271/2005
Şedinţa publică din 28 iunie 2006
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Dispoziţia nr. 68 din 31 octombrie 2003, Primarul comunei Stulpicani a respins notificarea înregistrată sub nr. 3281 din 23 noiembrie 2001 prin care K.V., în temeiul Legii nr. 10/2001, a cerut restituirea în natură a imobilelor situate în comuna Stulpicani, jud. Suceava compuse din teren în suprafaţă de 3000 mp şi clădiri, casă de locuit, grad şi anexe gospodăreşti, cu motivarea că proprietarul de drept al acestor imobile a renunţat la ele conform Convenţiei româno-germane din anul 1940, imobilele trecând astfel în proprietatea statului iar clădirile fiind demolate ulterior datorită gradului de uzură.
K.V. a contestat în instanţă această decizie, susţinând că este moştenitoarea testamentară a lui C.H. (născută R.), proprietară tabulară, alături de surorile ei, asupra imobilelor care au făcut obiectul notificării, imobile ce au fost preluate în mod abuziv de Statul Român în anul 1954 şi predate în folosinţa altei persoane, prin decizia nr. 544/1954 a fostului Consiliu popular Stulpicani şi că nelegal i se refuză dreptul la restituirea imobilelor.
Tribunalul Suceava, secţia civilă, prin sentinţa nr. 1150 din 14 decembrie 2004 a admis plângerea formulată de reclamanta K.V. în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar.
A desfiinţat Dispoziţia nr. 68 din 31 octombrie 2003 a Primarului comunei Stulpicani.
A constatat dreptul reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent, cu privire la casă şi anexe.
A dispus restituirea către reclamantă a suprafeţei de 3000 mp teren în intravilanul comunei Stulpicani.
Instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor în litigiu, dobândite prin moştenire de la autoarea sa, R.H. şi a trecerii lor abuzive în patrimoniul statului întrucât actele normative în baza cărora Statul Român şi-a întabulat dreptul de proprietate nu concordă cu motivaţia preluării, neexistând nici un înscris în acest sens.
Împotriva acestei instanţe a declarat apel pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar, susţinând că în mod greşit instanţa de fond a dispus restituirea către reclamantă a terenului în suprafaţă de 3000 mp situat în intravilanul comunei Stulpicani în condiţiile în care aceasta nu a depus în susţinerea pretenţiilor deduse judecăţii un plan de situaţie vizând amplasamentul terenului şi identificarea lui cadastrală.
Curtea de Apel Suceava, secţia civilă, prin decizia nr. 336 din 11 aprilie 2005 a respins ca nefondat apelul pârâtei Primăria comunei Stulpicani prin Primar.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a motivat că la dosar există o identificare cadastrală a pacelelor funciare în litigiu, respectiv nr. 264 clădire casă cu anexe, în prezent demolată, în suprafaţă de 763 mp teren, p.f. nr. 304/1 grădină în suprafaţă de 1192 mp teren şi p.f. 304/3 grădină în suprafaţă de 1000 mp teren, aceasta din urmă atribuită în folosinţă unei persoane, aşa încât susţinerile pârâtei cu privire la acest aspect nu pot fi primite. Instanţa de apel a mai reţinut că, întrucât, pe de o parte, potrivit testamentului autentificat sub nr. 3470/1995, reclamanta a fost instituită de proprietara imobilelor, legatară universală şi, pe de altă parte, nu s-a dovedit că testatoarea, autoarea reclamantei avea origine germană şi nu poloneză şi că ar fi fost repatriată pentru a se justifica astfel întabularea dreptului de proprietate al imobilelor în favoarea Statului Român în baza Convenţiei româno-germane, a Deciziei nr. 544 din 15 iulie 1954 şi a Decretului nr. 493/1954 pentru autorizarea comitetelor executive ale sfaturilor populare sa atribuie terenuri unor categorii de cetăţeni ce voiesc a-şi construi locuinţe, rezultă până la evidenţă caracterul abuziv al preluării abuzive a imobilelor în proprietatea statului şi incidenţa astfel, în ce priveşte regimul lor juridic, a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 precum şi îndreptăţirea reclamantei la beneficul acestei legi.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar, reiterând motivele din apel prin care a susţinut că nu s-au depus la dosarul cauzei documente prin care să fie identificat amplasamentul terenului şi al construcţiilor (plan cadastral sc. 1/1000, plan de încadrare în zonă, extras de C.F. actualizat).
Totodată, pârâta a mai susţinut că terenul şi clădirile edificate au trecut în proprietatea Statului Român în baza Convenţiei româno-germane din 30 octombrie 1940, că R.H. şi R.L. au renunţat la părţile lor indivize în favoarea Statului Român şi că din documentaţia depusă la dosar nu reiese că moştenitorii ar avea origine poloneză, critici care însă nu vor face obiectul analizei controlului judiciar întrucât nu au fost formulate în apel iar cadrul procesual nu se poate extinde în acest sens, prin invocarea lor, pentru prima oară, în recurs.
Recursul este fondat pentru considerentele care succed.
În speţă, demersul judiciar al reclamantei K.V. a fost determinat de nemulţumirea acesteia faţă de dispoziţia Primarului comunei Stulpicani care i-a respins notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care a solicitat să i se restituie în natură imobilele situate în comune Stulpicani, jud. Suceava compuse din teren în suprafaţă de 3000 mp şi clădiri, casă de locuit, grad şi anexe gospodăreşti.
În dovedirea raportului juridic dedus judecăţii, reclamanta K.V. a depus: contractul încheiat la data de 24 iunie 1928 prin care R.H., ş.a., au cumpărat de la F.T. „corpul tabular întreg nr. 174, constând în parcela nr. 264 împreună cu casa nr. 30, grajd şi ogradă precum şi parcela de alături 304/1”, dreptul de proprietate astfel dobândit fiind întabulat în C.F. la 29 iunie 1928; extrasul tabular din martie 1929 (filele 4, 5, 70 şi 71 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava), plan de situaţie din C.F. din 20 ianuarie 1957 (fila 8 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava), testamentul autentificat cu nr. 3470 din 22 iunie 1995, prin care C.H. (născută J.) o instituie legatară universală pe reclamantă (fila 16 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava), acte de stare civilă, respectiv de naştere, căsătorie, deces, privind pe autoarea reclamantei, C.H. (născută J.) (filele 53-55 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava).
Pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar nu a contestat că imobilele solicitate de reclamantă a-i fi restituite în natură sunt imobilele care au făcut obiectul vânzării-cumpărării prin contractul încheiat în 1928 de surorile R.M., L., G., A. şi H., care au rămas, prin moştenire în proprietatea exclusivă a numitei R.(J.)H., căsătorită C., urmare a decesului în timpul celui de-al doilea război mondial al surorilor coproprietare, conform clauzei prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare din 1928 potrivit căreia „dacă una din dobânditoare va muri, atunci averea rămasă se va împărţi numi între ceilalţi dobânditori ai acestui corp funciar”( fila 4 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava).
Este de reţinut, de altfel, că în faza procesuală a fondului pârâta nu a formulat nici un fel de apărări, lăsând la aprecierea instanţei soluţionarea acţiunii, astfel cum reiese din înscrisul intitulat „întâmpinare” aflat la fila 29 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava.
Aşa cum reiese din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, pârâta Primăria comunei Stulpicani a formulat apărări doar cu ocazia declarări apelului, când a susţinut că imobilul în litigiu nu a fost identificat cadastral.
Instanţa de apel s-a considerat însă pe deplin lămurită cu privire la bunul imobil ce urma a fi restituit reclamantei, chiar în lipsa unui extras de carte funciară actualizat şi a unei expertize topografice şi cadastrale de identificare certă a imobilului în litigiu, bazându-şi concluziile, exclusiv, pe înscrisul intitulat „Plan de situaţie” din C.F. din 20 ianuarie 1957 ( fila 8 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava).
Astfel, prin dispozitivul sentinţei instanţei de fond confirmată de instanţa de apel, se decide laconic „restituirea către reclamantă a suprafeţei de 300o mp teren în intravilanul comunei Stulpicani”, fără nici un fel de alte date de identificare a imobilului (număr topografic, număr de Carte funciară, vecinătăţi etc.)
Aceasta în pofida faptului că din Certificatul tabular nr. 886 din 28 iunie 2001 emis de Judecătoria Gura Humorului (fila 10 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava) reieşea că atât parcela nr. 264 cât şi parcela nr. 304/1 au fost dezmembrate şi că pe cea dezmembrată din parcela nr. 264 a fost construit un bloc de locuinţe.
În acest sens, în Certificatul tabular se consemnează:
„Cartea funciară a comunei cadastrale Stulpicani era compusă la data de 29 iunie 1928 din parcelele: nr. 264 – clădire, curte şi grajd, casa nr. 30 (763 mp) şi nr. 304/1 arătură (2192 mp) şi în această C.F. DStulpicani s-au întabulat M., L., G., A. şi H.R. cu câte 1/5;
La data de 28 ianuarie 1957, în baza deciziunii nr. 544/1954 dată de Sfatul popular al comunei Stulpicani, a decretului nr. 483/54 , asupra C.F. s-a întabulat dreptul de proprietate pentru Statul Român.
La aceeaşi dată, parcela nr. 304/3 grădină de 1000 mp (divizată din parcela nr. 304/1) a fost transcrisă în C.F. Stulpicani pe acest teren construindu-se ulterior o casă, imobile ce au fost întabulate pe numele lui S.E.;
La data de 4 iunie 1993 Rgf. 1899 s-a notat demolarea construcţiilor de pe parcela nr. 264 (parcela devenind virană) , precum şi divizarea parcelei nr. 264 în parcelele nr. 264 şi 424 mp şi nr. 776 – clădire de 223 mp cu bloc de locuinţe.
La data de 28 iunie 2001 C.F. a com. cad. Stulpicani compusă din parcelele nr. 264 – virană de 424 mp şi 304/1 grădină de 1192 mp este întabulată pentru Statul Român.”
Deşi aceste aspecte se impuneau cu necesitate a fi clarificate întrucât identificarea imobilelor, echivalentă individualizării obiectului drepturilor reale deduse judecăţii, constituie o împrejurare de fapt esenţială pentru rezolvarea corectă a pricinii, lucru care rezultă din economia prevederilor art. 112, art. 201 şi art. 261 C. proc. civ., fiind esenţială în prevenirea oricărei greşeli în aflarea adevărului în cauză de către judecător, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, conform art. 129 alin. (5) C. proc. civ., instanţa de apel nu s-a preocupat să le lămurească.
Nu mai puţin, este de reţinut că pentru a exista posibilitatea punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-o acţiune prin care se tinde la dobândirea/redobândirea dreptului de proprietate asupra unui imobil, dispozitivul acesteia trebuie să cuprindă toate menţiunile necesare, imobilul fiind necesar a fi identificat prin toate elementele care-l definesc şi-l individualizează.
Aşa fiind, cum împrejurările de fapt ale pricinii referitoare la identificarea fără dubiu a imobilelor în litigiu n-au fost pe deplin lămurite, în temeiul art. 313 şi art. 314 C. proc. civ. se impune admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei la Curtea de Apel Suceava, în vederea rejudecării apelului.
Cu prilejul rejudecării, instanţa de trimitere, ţinând seama de dispoziţiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., va dispune completarea probatoriului cu un extras de Carte funciară actualizat şi efectuarea unei expertize topografice şi cadastrale în vederea identificării certe şi fără nici un fel de dubiu a imobilelor în litigiu, precum şi cu orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri, în vederea stabilirii corecte a situaţiei de fapt şi aplicării legii în raport cu aceasta.
Totodată, i se va pune în vedere reclamantei să depună la dosar certificatul de moştenitor emis ca urmare a dezbaterii succesiunii autoarei sale, C.H. (născută J.) precum şi o declaraţie de notorietate din care să rezulte că autoarea reclamantei J.H., astfel cum apare în certificatul de naştere depus la fila 54 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava, este una şi aceeaşi persoană cu R.H., astfel cum apare în contractul de vânzare-cumpărare din 1928 şi extrasul tabular depuse la filele 4 şi 71 din dosarul nr. 697/2004 al Tribunalului Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Primăria comunei Stulpicani prin Primar împotriva deciziei nr. 336 din 11 aprilie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza, pentru rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6909/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6302/2005. Civil → |
|---|
