ICCJ. Decizia nr. 8130/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8130
Dosar nr. 2285/200.
Şedinţa publică din 19 octombrie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin notificarea nr. 45 din 28 iunie 2001 întocmită în baza Legii nr. 10/2001 şi adresată Primăriei Municipiului Moineşti, judeţul Bacău, numiţii I.I.N. şi E.C. au solicitat restituirea în natură a imobilului din Moineşti, expropriat în baza Decretului nr. 148/1989.
Prin Dispoziţia nr. 283 din 14 august 2002 Primarul Municipiului Moineşti, judeţul Bacău a respins cererea de restituire a nemişcătorului cu motivarea că solicitanţii au refuzat restituirea despăgubirilor primite, actualizate cu indicele de inflaţie.
La data de 12 septembrie 2002 E.C. şi I.I.N. au atacat în justiţie dispoziţia primarului solicitând anularea ei şi restituirea imobilului, necondiţionat de restituirea despăgubirilor actualizate.
Prin sentinţa nr. 572/D din 9 octombrie 2002 Tribunalul Bacău, secţia civilă, a respins ca neîntemeiată contestaţia, soluţie menţinută de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, care, prin Decizia nr. 12 din 20 februarie 2003, a respins ca nefondat apelul reclamanţilor.
Pentru a hotărî astfel, instanţele au reţinut şi motivat că la data exproprierii reclamanţii au primit, cu titlu de despăgubiri, suma de 49.614 lei, din care, 48.864 lei pentru construcţii şi 750 lei pentru teren. După expropriere, imobilul a fost preluat de Primăria Moineşti, dar exproprierea nu şi-a atins scopul iar construcţiile nu au mai fost demolate.
Potrivit indicelui de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică aferent lunii iunie 2002, suma primită de reclamanţi cu titlu de despăgubiri, actualizată cu aplicarea acestui indice este în valoare de 96.065.900 lei, pe care reclamanţii au refuzat să o achite, astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 pentru ca imobilul să fie retrocedat foştilor proprietari.
Împotriva deciziei dată în apel, prin care s-a păstrat sentinţa tribunalului, în termen legal, au declarat recurs reclamanţii E.C. şi I.N. care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de soluţiile pronunţate deoarece, după 14 ani de la preluarea ei, construcţia s-a degradat în aşa măsură încât se impune demolarea ei; că, prin soluţia dată notificării se ajunge la îmbogăţirea injustă a primăriei întrucât prin dispoziţia atacată li se cere reclamanţilor să plătească o sumă considerabilă pentru „o ruină care nu poate fi amenajată pentru locuit"; că, în mod nejustificat primăria a refuzat cererea reclamanţilor de diminuare a cuantumului despăgubirilor primite.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, imobilele expropriate şi ale căror construcţii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptăţite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacă persoana îndreptăţită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare.
Din dispoziţia legală citată rezultă că legiuitorul a impus, în mod imperativ, o condiţie în sarcina foştilor proprietari de imobile ale căror bunuri au fost expropriate, unde scopul exproprierii nu a fost îndeplinit iar construcţiile nu au fost demolate şi anume aceea a restituirii sumelor încasate cu titlu de despăgubiri, actualizate cu coeficientul de actualizare stabilit de lege.
Rezultă astfel că legea condiţionează restituirea în natură a imobilelor expropriate numai de rambursarea de către foştii proprietari a despăgubirilor actualizate, fără ca legea să ţină seama de starea fizică în care se găsesc construcţiile la data înregistrării notificării şi fără a impune necesitatea unei comparări sau echivalări între valoarea actuală acestor construcţii şi sumele actualizate ce trebuie rambursate de cei ce le-au încasat la data exproprierii.
Cum reclamanţii-recurenţi, prin refuzul de rambursare a despăgubirilor, invocă o condiţie suplimentară pe care legea nu a prevăzut-o, referitoare la starea fizică în care se găsesc construcţiile expropriate şi cum actualizarea sumelor încasate cu titlu de despăgubiri s-a făcut în acord cu criteriile comunicate de Institutul Naţionalizat de Statistică (fila 21 dosar de fond), recursul declarat în cauză se priveşte ca nefondat şi va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii E.C. şi I.N. împotriva deciziei nr. 12 din 20 februarie 2003 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 814/2005. Civil. LEGEA 10/2001... | ICCJ. Decizia nr. 8085/2005. Civil → |
|---|
