ICCJ. Decizia nr. 8455/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8455
Dosar nr. 7130/200.
Şedinţa publică din 26 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 218 din 13 noiembrie 2001 Tribunalul Vâlcea, secţia civilă, a admis în parte acţiunea promovată de R.E., D.C., A.I., A.A. şi A.C. în contradictoriu cu SC S. SA Drăgăşani şi a fost obligată pârâta să restituie reclamanţilor terenul în suprafaţă de 2805 mp situat în Drăgăşani, cu vecinătăţile precizate în dispozitiv, precum şi construcţiile aflate pe acest teren aşa cum au fost identificate prin procesul-verbal din 6 septembrie 1954.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi faţă de pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi municipiul Drăgăşani prin primar, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor.
A anulat cererea în daune şi instituirea unui drept de retenţie promovată de pârâta reclamantă reconvenţională SA S. SA Drăgăşani, ca netimbrată.
A respins cererea de chemare în garanţie formulată de SC S. SA Drăgăşani împotriva A.P.A.P.S. Bucureşti.
Instanţa de fond a reţinut că acţiunea reclamanţilor era întemeiată pe dispoziţiile art. 2 pct. b din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, prin Decizia nr. 38/A din 30 mai 2002 a admis apelul declarat de pârâţii SC S. SA Drăgăşani împotriva sentinţei civile nr. 218 din 13 noiembrie 2001 a Tribunalului Vâlcea, secţia civilă, pe care a schimbat-o în sensul că a respins acţiunea reclamanţilor reţinând că aceştia şi-au întemeiat-o pe dispoziţiile art. 480 C. civ., iar pe parcursul soluţionării litigiului s-au adresat conform Legii nr. 10/2001, cu notificare, pentru restituirea în natură a terenului de 2805 mp.
Cum reclamanţii nu au atacat în justiţie Decizia emisă de pârâţii SC S. SA Drăgăşani nr. 8 din 28 mai 2001, prin care li se restituise în natură suprafaţa de 2005 mp teren şi construcţiile confiscate prin proces verbal din 16 septembrie 1954, instanţa de apel a apreciat că acţiunea în revendicare nu putea fi primită.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, prin Decizia nr. 3381 din 16 septembrie 2003 a admis recursul declarat de reclamanţi împotriva deciziei nr. 38/A din 30 mai 2002 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pe care a casat-o şi a trimis cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului cu motivarea că potrivit principiului disponibilităţii, instanţa de apel avea obligaţia să judece cauza ca o acţiune în revendicare, aşa cum au înţeles reclamanţii să o formuleze şi nu să-i schimbe temeiul juridic în raport cu Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, prin Decizia nr. 546/A din 19 martie 2004, a admis apelul declarat de pârâta SC S. SA Drăgăşani împotriva sentinţei civile nr. 218 din 13 noiembrie 2001 a Tribunalului Vâlcea, pe care a schimbat-o, în sensul că a respins acţiunea reclamanţilor şi cererea de chemare în garanţie formulată de SC S. SA Drăgăşani.
În motivarea soluţiei instanţei de apel a invocat lipsa de interes a reclamanţilor în legătură cu acţiunea promovată întrucât la data rezolvării litigiului acestora li se soluţionase favorabil notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, în sensul că fusese dispusă restituirea în natură a imobilelor solicitate.
În contra menţionatei decizii au declarat recurs reclamanţii A.I., D.C., R.E., A.A. şi A.C. invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând în esenţă că interesul acestora în promovarea acţiunii în revendicare era actual şi la data judecării pricinii din moment ce li s-a restituit administrativ doar 2005 mp în loc de 2805 mp cât au solicitat şi au fost preluaţi abuziv, iar retrocedarea imobilelor în cadrul acţiunii în revendicare nu putea fi condiţionată de alte cerinţe.
Recursul urmează a fi trimis spre soluţionare Curţii de Apel Piteşti, în baza art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 pentru următoarele considerente.
Expertiza tehnică efectuată în cauză la Judecătoria Râmnicu Vâlcea iniţial sesizată cu judecarea litigiului, a stabilit valoarea imobilelor revendicate ca fiind de 1.877.692.000 lei, iar valoarea investiţiilor făcute de pârâtă pe terenul respectiv la 799.153.000 lei.
Potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din OUG nr. 138/2000 aşa cum acest punct a fost modificat ulterior prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2005, tribunalele judecă în primă instanţă, procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepţiile expres evidenţiate de text între care însă nu figurează şi litigiul în speţă.
De asemenea, Legea nr. 219 din 5 iulie 2005 publicată în M. Of., nr. 609 din 14 iulie 2005, privind aprobarea OUG nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea C. proc. civ., statuează în art. II alin. (1) şi că procesele în curs de judecată în primă instanţă la data schimbării competenţei instanţelor legal investite, precum şi căile de atac se judecă de instanţele competente potrivit legii.
În fine, alin. (3) al art. II din Legea nr. 219/2005 stabileşte că recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care, potrivit acestei legi sunt de competenţa curţilor de apel se trimit la curţile de apel.
Din evocarea textelor menţionate rezultă că întrucât valoarea imobilului în litigiu este conform expertizei efectuate la instanţa de fond de 1.877.692.000 lei, respectiv de până la 5 miliarde lei, competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă revine judecătoriei, iar în ceea ce priveşte căile de atac, apelul intra în competenţa de judecată a tribunalului, iar recursul revine curţii de apel.
Astfel fiind şi în raport de art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, deja evocat, prezentul recurs urmează a fi soluţionat de Curtea de Apel Piteşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 trimite recursul declarat de reclamanţii A.I., D.C., R.E., A.A. şi A.C. împotriva deciziei nr. 546 din 19 martie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, la această instanţă, spre soluţionare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8467/2005. Civil. Stabilire drept de... | ICCJ. Decizia nr. 8438/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
