ICCJ. Decizia nr. 8489/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8489
Dosar nr. 7320/200.
Şedinţa publică din 27 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1019 din 22 decembrie 2003, Tribunalul Mureş a respins ca nefondată contestaţia formulată de F.I. şi G.A., în contradictoriu cu Primăria Sighişoara, împotriva dispoziţiei nr. 551 din 24 iulie 2003.
În fapt, s-a reţinut că prin notificarea formulată de contestatoare, acestea au cerut să li se acorde o despăgubire reală pentru imobilul înscris în C.F. Sighişoara. Nu s-a formulat cerere de restituire pentru terenul în suprafaţă de 1069 mp, înscris în C.F. Sighişoara şi nici pentru terenul în suprafaţă de 45 mp înscris în C.F. Sighişoara.
Deoarece aceste imobile nu au făcut obiectul notificării, intimata nu poate fi obligată să emită dispoziţie şi pentru aceste bunuri. Intimata a dispus restituirea în natură a imobilului-teren şi construcţii, chiar dacă s-au solicitat doar despăgubiri.
Mai reţine instanţa de fond, că este inadmisibil ca despăgubirile primite în baza Legii nr. 112/1995 să fie scăzute din cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru imobilele înscrise în C.F. Sighişoara şi C.F. Sighişoara, deoarece aceste imobile nu au fost cerute prin notificare, iar, conform art. 11 pct. 1 din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură a imobilelor expropriate este condiţionată de rambursarea sumei reprezentând valoarea despăgubirilor primite, actualizată cu indicele inflaţiei.
Tribunalul reţine că Decizia atacată nu încalcă prevederile art. 11 pct. 7 din Legea nr. 10/2001, pentru că cele două suprafeţe de teren nu au format obiectul cererii de restituire, iar art. 21 alin. (1) din lege prevede că atunci când se cer mai multe imobile se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.
Curtea de Apel Târgu-Mureş, prin Decizia civilă nr. 252/A din 15 aprilie 2004, a respins ca nefondat apelul formulat de reclamante, instanţa de apel reţinând, în esenţă, că reclamantele, prin notificare, nu au cerut cele două suprafeţe de teren solicitate doar prin acţiune, iar restituirea despăgubirilor primite de acestea pentru imobilul restituit în natură nu poate fi condiţionată de scăderea lor din alte despăgubiri solicitate de contestatoare.
În speţă, este incident art. 11 pct. 1 din Legea nr. 10/2001, iar dispoziţia atacată nu încalcă prevederile art. 11 pct. 7 şi art. 21 alin. (1) din lege, pentru că nerespectarea termenului de trimitere a notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele care, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţin că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.
Arată recurentele, că în notificare au indicat imobilul situat în Sighişoara, înscris în C.F., unde sunt înscrise 2 numere topografice, iar indicarea numărului administrativ al imobilului şi numărului cărţii funciare este suficientă pentru identificarea imobilului. Deoarece, conform art. 2 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 115/1938, obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar, care poate fi alcătuit din una sau mai multe parcele, indicarea cărţii funciare şi a numărului administrativ al imobilului cuprinde toate corpurile funciare existente în cartea funciară. Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu prevede că trebuie făcută câte o notificare pentru fiecare corp funciar sau parcelă, ci pentru fiecare imobil, iar notificarea formulată de recurente cuprinde elementele de identificare prevăzute de art. 21 alin. (2) din lege, pentru imobilul înscris în C.F. Numărul topografic din C.F. 2164 nu poate fi considerat un alt imobil.
Intimata, Primăria municipiului Sighişoara, a formulat întâmpinare, prin care a cerut ca recursul declarat de reclamante să fie respins, iar recurentele au formulat cerere de suspendare a judecării recursului, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea cererii, formulate în temeiul Legii nr. 247/2005, pentru restituirea terenului, înregistrată sub nr. 16.690 din 2 septembrie 2005, la Primăria Sighişoara.
Pentru considerentele la care ne vom referi în continuare, se va respinge cererea de suspendare a judecăţii, precum şi recursul declarat de reclamante.
Suspendarea legală facultativă, reglementată de art. 244 alin. (1) C. proc. civ., operează numai atunci când dezlegarea pricinii depinde în tot sau în parte de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul altei judecăţi. Suspendarea priveşte chestiuni prealabile, care ar putea avea o înrâurire hotărâtoare asupra dreptului dedus judecăţii, în sensul că soluţia din procesul suspendat depinde de un drept ce face obiectul altei judecăţi.
Or, în prezenta cauză, prin sentinţa instanţei de fond, păstrată prin Decizia atacată, s-a respins acţiunea, motivat de faptul că, prin notificare, nu au fost cerute imobilele pretinse de reclamante prin acţiune, iar dezlegarea cererii de recurs nu depinde de modul în care va fi soluţionată cererea formulată de reclamante în temeiul Legii nr. 247/2005, înregistrată la Primăria Sighişoara, sub nr. 16.690 din 2 septembrie 2005.
De aceea, nu sunt incidente dispoziţiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., invocate de recurente.
Soluţia respingerii contestaţiei, pronunţată de instanţa de fond, păstrată prin Decizia atacată, este legală, deoarece, aşa cum corect s-a reţinut prin hotărârea atacată, Primarul municipiului Sighişoara s-a pronunţat asupra notificării formulate de reclamante, aprobând restituirea în natură a imobilului pentru care s-a formulat cerere de retrocedare.
Potrivit extrasului din C.F., în această carte funciară sunt înscrise construcţia şi două suprafeţe de teren, identificate prin „numere topografice al parcelei" diferite.
La numărul topografic al parcelei sunt înscrise: casă de piatră cu un etaj, compusă din 5 camere, bucătărie şi curte în suprafaţă de 767 mp, iar la numărul topografic al parcelei este înscrisă suprafaţa de 1069 mp teren grădină din str. B.
Susţinerea recurentelor, că indicarea în notificare a numărului cărţii funciare şi a numărului administrativ al imobilului, cuprinde corpul funciar înscris în cele două parcele, nu este întemeiată, deoarece în cerere nu se indica doar numărul cărţii funciare şi numărul administrativ.
În notificarea din data de 22 mai 2001, aflată la dosarul instanţei de fond, se precizează că se cere imobilul „din Sighişoara, str. S., intabulat în C.F." fără să existe vreo referire la nr.top., unde este înscrisă suprafaţa de 1069 mp teren din str. B.
Indicând ca element de identificare a imobilului solicitat şi nr.top., corect prin hotărârea atacată s-a reţinut că obiect al notificării l-a format numai construcţia şi terenul înscrise la acest număr topografic.
Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 [art. 22 alin. (1) din legea republicată] se referă la „fiecare imobil" şi nu la corp funciar sau parcelă, însă în cauză nu s-a reţinut că reclamantele erau obligate să formuleze mai multe notificări.
Pentru suprafeţele de teren şi construcţiile înscrise în C.F. nr. 2164 se putea formula o notificare, dar cu indicarea ambelor numere topografice.
Or, prin indicarea ca element de identificare a numărului topografic, rezultă că s-au cerut măsuri reparatorii doar pentru terenul şi construcţiile înscrise la acest număr topografic.
Deoarece în prima etapă a procedurii de restituire, procedura administrativă prealabilă, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe asupra cererii persoanei îndreptăţite, în limitele stabilite de aceasta prin notificare, iar în cauză cererea reclamantelor a fost soluţionată prin restituirea în natură a imobilului menţionat în notificare, identificat prin nr.top., în cea de a doua etapă, procedura judiciară, nu este posibilă acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul înscris la nr. top. al parcelei, nesolicitat prin notificare, aşa cum corect s-a reţinut prin hotărârea atacată.
Pentru considerentele expuse, se va respinge cererea de suspendare a judecării recursului formulată de recurente, precum şi recursul declarat de reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de recurentele F.I. şi G.A.M.
Respinge recursul declarat de reclamantele F.I. şi G.A.M. împotriva deciziei civile nr. 252/A din 15 aprilie 2004 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8528/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8484/2005. Civil. Conflict negativ de... → |
|---|
