ICCJ. Decizia nr. 8833/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8833
Dosar nr. 16632/200.
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 20 august 2003, reclamanta T.P. a formulat contestaţie în baza Legii nr. 10/2001 împotriva dispoziţiei nr.81 emisă de pârâta Primăria comunei Peştişani, jud. Gorj, solicitând anularea acesteia şi obligarea pârâtei la atribuirea unei suprafeţe de teren de aceeaşi categorie, care să fie situat în intravilanul localităţii şi în aceeaşi suprafaţă de 0, 0384 ha sau acordarea de despăgubiri în echivalent bănesc.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că a fost proprietara unui teren în suprafaţă de 0, 0384 ha situat în intravilanul com. Peştişani, jud. Gorj, teren ce i-a fost preluat abuziv de către pârâtă şi pe care a fost edificat un bloc de locuinţe. Pentru terenul preluat i-a fost atribuit, prin dispoziţia atacată un teren de 0, 768 ha situat în pct. Pogoanele Primăriei, la o distanţă considerabilă de locul de domiciliu, iar categoria acestuia este teren cu mărăciniş şi fâneţe care nu se poate compara valoric cu terenul avut anterior în proprietate.
Prin sentinţa nr. 374 din 15 decembrie 2003 pronunţată de Tribunalul Gorj a fost admisă contestaţia reclamantei iar dispoziţia emisă de pârâtă a fost modificată, constatându-se că reclamantei i se cuvin măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafaţă de 0, 0384 ha situat în intravilanul com. Peştişani, jud. Gorj în valoare de 242.868.460 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, cale de atac soluţionată prin Decizia nr. 1396 din 27 mai 2004 a Curţii de Apel Craiova prin care a fost admis apelul, iar sentinţa schimbată în sensul respingerii contestaţiei instanţa de apel a reţinut în esenţă că dispoziţia contestată i-a fost comunicată petentei la data de 26 iunie 2003 şi 2 iulie 2003 astfel că, faţă de data înregistrării contestaţiei, 20 august 2003, aceasta a fost formulată cu depăşirea termenului de 30 zile prevăzut de art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 coroborat cu HG 498/2003, motiv pentru care excepţia de tardivitate este întemeiată, fiind greşit respinsă de prima instanţă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, sens în care a arătat că instanţa de apel nu a observat că cererea introductivă a fost înregistrată la data de 23 iulie 2003, potrivit vizei funcţionarului instanţei şi că a luat în considerare un act din care nu rezultă indubitabil, îndeplinirea condiţiei comunicării deciziei contestate.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 24 pct. 7 din Legea nr. 10/2001 Decizia de restituire prin echivalent a imobilului, poate fi atacată în justiţie de persoana îndreptăţită în termen de 30 zile de la comunicare.
Termenul de 30 zile prevăzut de textul legal invocat este un termen procedural, care începe să curgă de la momentul prevăzut de art. 102 C. proc. civ., respectiv de la comunicarea actului de procedură.
Notificarea contestatoarei a fost soluţionată prin Decizia atacată, comunicată mandatarului acesteia la datele de 26 iunie 2003, respectiv 2 iulie 2003 (f. 23 dos. fond).
Potrivit menţiunilor efectuate pe cererea introductivă şi a celor cuprinse în adresa nr. 1248 din 6 iulie 2004 comunicată petiţionarei, data înregistrării contestaţiei este 23 iulie 2003 iar data de 20 august 2003 ce este înscrisă pe cerere este data primirii pentru fixarea termenului de judecată de persoana desemnată de preşedintele instanţei.
Prin urmare termenul de 30 zile, calculat în conformitate cu prevederile art. 101 C. proc. civ. se împlinea după data depunerii şi înregistrării contestaţiei, deci în termenul prevăzut de art. 24 pct. 7 din Legea nr. 10/2001.
Nu pot fi reţinute considerentele instanţei de apel, privind comunicarea actului de procedură încă din aprilie 2003, întrucât recipisa depusă în justificarea acestei împrejurări nu face dovada, indubitabil a comunicării dispoziţiei atacate, comunicare care trebuia să se realizeze în modalitatea prescrisă de dispoziţiile procedurale privind comunicarea actelor de procedură.
Aşadar, instanţa de apel s-a pronunţat în cauză cu încălcarea normelor imperative prevăzute de art. 101, art. 102 C. proc. civ., schimbând sentinţa în recursul respingerii contestaţiei ca tardiv formulate.
Constatând că, în mod greşit instanţa de apel a soluţionat cauza pe excepţia de tardivitate a contestaţiei, în temeiul art. 312 pct. 5 C. proc. civ., recursul va fi admis iar hotărârea atacată va fi casată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru a se pronunţa asupra fondului pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta T.P. împotriva deciziei nr. 1396 din 27 mai 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Casează Decizia menţionată şi trimite cauza spre rejudecare Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 883/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8829/2005. Civil → |
|---|
