ICCJ. Decizia nr. 9470/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9470
Dosar nr. 8042/2005
Şedinţa publică din 18 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La 22 ianuarie 2004 reclamanta B.A.L. prin mandatarul B.C. a chemat în judecată pe primarul municipiului Constanţa, pentru a fi obligat să emită dispoziţie motivată asupra notificării privind restituirea în natură a imobilului situat în Constanţa, şi să plătească daune interese de 385.000 lei/zi de întârziere cu începere de la 17 iulie 2002.
Sesizat iniţial Tribunalul Mehedinţi, secţia contencios administrativ, a declinat în favoarea Tribunalului Constanţa competenţa de soluţionare a cauzei în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001.
Astfel investit, Tribunalul Constanţa, secţia civilă, a pronunţat sentinţa nr. 1200 din 12 octombrie 2004 prin care a constatat natura civilă a cauzei, a respins excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a mandatarului B.C. şi a admis acţiunea obligând pârâtul să emită dispoziţie motivată de soluţionare a notificării formulate de reclamantă.
Totodată, a luat act de renunţarea reclamantei la capătul de cerere privind plata de daune interese.
Apelul formulat de pârâtul primarul municipiului Constanţa a fost respins de Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 364/C din 16 martie 2005.
Pârâtul a declarat recurs împotriva menţionatei decizii, invocând în drept motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. (pct. 10 a fost abrogat prin Legea nr. 219/2005).
În fapt, a reiterat motivele din apel privind: caracterizarea termenului de 60 de zile pentru emiterea dispoziţiei motivate ca fiind de recomandare şi nu obligatoriu pentru persoana deţinătoare, culpa reclamantei care nu ar fi depus actele necesare dovedirii calităţii de proprietar şi moştenitor al autorului titlului de proprietate, deci de persoană îndreptăţită, lipsa calităţii de reprezentant a mandatarului reclamantei care nu are procură specială pentru a formula acţiunea.
Recursul este nefondat.
Aşa după cum în mod corect a reţinut instanţa de apel menţionând soluţia tribunalul ca instanţă de fond, reclamanta şi-a dovedit calitatea procesuală activă, fiind moştenitoarea titularului dreptului de proprietate conform testamentului autentificat sub nr. 785 din 2 martie 1988 de notariatul de Stat Tecuci.
De asemenea, soţul reclamantei mandatarul B.C. are procură specială în care sunt nominalizate sarcinile şi atribuţiile referitoare la imobilele solicitate pentru retrocedare, în partea finală a procurii autentificate sub nr. 2844 din 29 iulie 2002 de BNP S.E. Drobeta Turnu Severin făcându-se precizarea expresă că va putea primi orice act de procedură, va uza de toate actele în faţa instanţelor judecătoreşti şi toate căile legale de atac.
Depunerea înscrisurilor în dosarul de notificare excede cererii dedusă judecăţii, care are ca obiect obligaţia de a face, respectiv de a obliga deţinătorul să emită dispoziţia motivată conform art. 23 din Legea nr. 10/2001.
Aşadar, litigiul are ca obiect obligarea pârâtului la emiterea dispoziţiei motivată cu privire la restituirea imobilului pentru care reclamanta prin mandatar a formulat notificare. În exercitarea mandatului, mandatarul a acţionat în judecată pe debitorul obligaţiei de a răspunde la notificare.
Este adevărat că legea nu prevede sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiei emiterii dispoziţiei în termenul de 60 de zile. Lipsa răspunsului însă echivalează cu un refuz nejustificat din partea pârâtului de a răspunde la notificare, situaţie faţă de care în mod corect curtea de apel a menţinut soluţia tribunalului de obligare a primarului municipiului Constanţa la emiterea dispoziţiei motivate.
Faţă de cele menţionate, motivele invocate de recurent fiind neîntemeiate, recursul urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Constanţa împotriva deciziei nr. 364/C din 16 martie 2005 a Curţii de Apel Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 9512/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 9391/2005. Civil → |
---|