ICCJ. Decizia nr. 4895/2006. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința nr. 682 din 10 octombrie 2000 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția civilă, s-a dispus admiterea acțiunii, în sensul în care a fost ulterior restrânsă, formulate de reclamanții T.D. și Ț.G. împotriva pârâților Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Constanța, orașul Eforie prin Primar, Consiliul local Eforie, R.A. A.P.P.S. prin S.R.P. Neptun.
A fost de asemenea admisă în parte cererea reconvențională modificată formulată de pârâta R.A. A.P.P.S. prin S.R.P. Neptun.
S-a dispus obligarea pârâților de a lăsa reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în Eforie Nord, (vila S.), compus din teren de 300 mp și construcție, cu vecinătățile stabilite în raportul de expertiză tehnică.
Reclamanții au fost obligați să plătească pârâtei reconvenționale suma de 89.910.445 lei reprezentând contravaloarea investițiilor efectuate și s-a instituit în favoarea acesteia un drept de retenție asupra imobilului până la achitarea sumei menționate.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut în esență că:
- reclamanții au dovedit că sunt moștenitori, în calitate de descendenți, ai proprietarilor imobilului;
- bunul a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950, cu încălcarea evidentă a prevederilor art. II din acest act normativ;
- pârâta reconvențională a efectuat lucrări de investiții la imobil, fiind îndreptățită să i se restituie contravaloarea lor.
Apelul declarat de pârâta-reclamantă R.A. A.P.P.S. împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr. 172 din 8 mai 2001 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, care a schimbat-o în totalitate în sensul respingerii acțiunii ca nefondate.
Instanța de apel a reținut și motivat că imobilul în litigiu face parte din domeniul public al statului, aflându-se în administrarea pârâtei-reclamante, astfel încât este inalienabil și nu poate fi retrocedat reclamanților.
împotriva acestei decizii reclamanții au declarat recursul de față, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.
Printr-o întâmpinare numită "precizări", intimata R.A. A.P.P.S. a arătat că nu mai are calitate procesuală pasivă în cauză, bunul litigios fiind transmis prin hotărâre de guvern din domeniul privat al statului în patrimoniul SC N.O. SA.
La termenul de judecată de la 8 martie 2002, înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, la cererea recurenților reclamanți, în temeiul art. 47 din Legea nr. 10/2001, suspendarea judecării cauzei până la rezolvarea notificări formulate conform acestui act normativ.
Pe parcursul soluționării recursului reclamanții recurenți au decedat, înalta Curte dispunând introducerea în cauză a moștenitorilor T.M.M., T.M.F.D.C., T.G.M.Ș., respectiv Ț.C.B.
După repunerea pe rol a cauzei, s-au depus la dosar înscrisuri, confirmate de toate părțile, care atestă că prin decizia nr. 57 din 15 iulie 2005, emisă de SC N.O. SA în temeiul Legii nr. 10/2001, imobilul în litigiu a fost restituit în natură moștenitorilor reclamanților, care au și fost puși în posesie.
în aceste condiții, înalta Curte a admis recursul deoarece, sub un prim aspect, decizia Curții de Apel Constanța este greșită, titlul statului neputând fi considerat valabil în contextul art. 6 din Legea nr. 213/1998. S-a făcut dovada certă că au fost încălcate prevederile art. II din Decretul nr. 92/1950, naționalizându-se imobilul unui intelectual profesionist exceptat de la această măsură.
Cum însă acțiunea în revendicare a rămas fără obiect prin realizarea drepturilor reclamanților în cadrul procedurii instituite prin Legea nr. 10/2001, decizia atacată a fost modificată în parte, în sensul respingerii cererii ca rămasă fără obiect, iar nu ca nefondată.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei.
← ICCJ. Decizia nr. 4970/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3562/2006. Civil → |
---|