ICCJ. Decizia nr. 7070/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 4101/2002 la Tribunalul Gorj, petentul N.A.V., prin procurator N.V., a chemat în judecată pe intimații Primăria Municipiului Târgu Jiu, Ministerul Finanțelor Publice, B.G., B.I., V.I., C.C., C.C.T., Z.I. și C.A.R.P. solicitând să fie obligați în baza Legii nr. 10/2001, să-i retrocedeze suprafața de cca. 1000 mp, disponibilă și să-i achite despăgubiri pentru restul terenului de aproximativ 2000 mp, de către deținătorii sus indicați.
în motivarea cererii, s-a susținut că Decretul nr. 92/1950, la poziția 42 din anexă, casa și un teren intravilan în suprafață de 5000 mp, situate în Târgu Jiu, are trecut în proprietatea statului fără nici o despăgubire, bunuri ce au aparținut bunicilor petentei I. și F.N.
Potrivit Legii nr. 10/2001, în calitate de unic moștenitor este îndreptățit să i se restituie în natură partea de teren neocupată și să i se plătească despăgubiri pentru restul de teren ocupat de cele 6 vile, proprietate personală și de C.A.R.P.
Prin sentința civilă nr. 351 din 26 noiembrie 2003, pronunțată în dosarul nr.4101/2002 de Tribunalul Gorj, s-a admis în parte acțiunea formulată de petentul N.A.V., cetățean român cu domiciliul în Franța prin procurator N.V., împotriva intimaților C.A.R.P. Târgu Jiu și Primăria Târgu Jiu.
A fost obligată intimata C.A.R.P. Târgu Jiu să restituie în natură petentului suprafața de 139 mp, învecinată la N restul de teren al Consiliului Local Târgu Jiu aflată în folosirea C.A.R.P., la N o linie ce merge paralel cu gardul din Sud 12,30 m și apoi în diagonală 10,80 m spre poarta de la intrare la C.A.R.P. Târgu Jiu, E strada Th., pe o lățime de 10,50 m, S Z.I. pe o lungime de 22,50 m, V V.C. pe o lățime de 5 m, conform schiței la suplimentul expertizei tehnice depusă în data de 19 noiembrie 2003, la dosar.
S-a respins acțiunea față de intimații V.E., B.G., B.I., C.C., C.C.T. și Z.I., ca inadmisibilă.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Primăria Municipiului Târgu Jiu; s-a admis excepția calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice; s-a constatat că petentul este îndreptățit la măsuri reparatorii în echivalent pentru diferența de teren nerestituită în natură în suprafață de 2451 mp, cu o valoare de 3.078.019.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că petentul este cetățean român cu domiciliul în Franța și a formulat cerere de retrocedare a imobilului ce a fost naționalizat de la bunicul său matern, acesta din urmă figurând în evidențe cu suprafața de 50 ari teren și casă.
Suprafața de 2409 mp, și casă au făcut obiectul dosarului nr. 83 din 2003 aflat pe rolul Tribunalului Gorj, iar petentul este persoană îndreptățită pentru măsuri reparatorii privind diferența de 2590 mp teren.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, s-a constatat că suprafața de 2451 mp, este ocupată de construcții proprietatea a 6 persoane fizice pârâții în cauză, trotuar, alee de acces, sediu și alte construcții ale C.A.R.P. Târgu Jiu fiind posibilă restituirea în natură pentru suprafața de 139 mp teren.
împotriva acestei sentințe civile au declarat apel C.A.R.P. Târgu Jiu și Primăria Târgu Jiu.
în motivarea apelului declarat de reclamant și precizat ulterior, s-a criticat soluția de respingere a acțiunii față de persoanele fizice, arătându-se că Legea nr. 10/2001 nu limitează categoria deținătoare la persoanele juridice, iar pârâții au primit terenul în mod gratuit.
De asemenea, s-au adus critici modului de evaluare a terenului, arătându-se că acesta este sub valoarea de piață imobiliară.
C.A.R.P. Târgu Jiu a arătat că nu este proprietara terenului și deci, nu poate fi obligată la restituire, iar pe suprafața de 139 mp, este depozitată cherestea, necesară procesului de producție desfășurat de aceasta.
Primăria Târgu jiu a invocat, prin motivele de apel, lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că Primarul localității este cel care emite decizia sau dispoziția în condițiile Legii nr. 10/2001, și nu are calitate de deținător al terenului.
Terenul se află în administrarea Consiliului Local, care a atribuit C.A.R.P. Târgu Jiu suprafața de teren în litigiu, în folosință pe o perioadă de 50 de ani.
S-a invocat și faptul că nu s-a emis o dispoziție față de notificarea înaintată de reclamant, aceasta nedepunând actele doveditoare ale pretențiilor sale.
Prin decizia civilă nr. 2830 din 10 septembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 755/Civ/2004, s-au admis apelurile declarate de reclamantul N.V.A., prin procurator și pârâta C.A.R.P. Târgu Jiu; s-a respins apelul declarat de Primăria Târgu Jiu; s-a schimbat în parte sentința civilă în sensul că a obligat atât C.A.R.P. Târgu Jiu cât și Primăria Târgu Jiu la restituirea suprafeței de teren; au fost înlăturate dispozițiile sentinței civile referitoare la valoarea în lei a măsurilor reparatorii și s-au menținut restul dispozițiilor sentinței civile.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a constatat următoarele:
Potrivit Legii nr. 215/2001, primăria este o unitate funcțională, care nu are personalitate juridică, în proces putând fi citați Consiliul Local, dacă se atacă acte ale acestuia, sau primarul localității ca reprezentant al unității administrativ teritoriale.
Deși în primă instanță a fost citată numai Primăria Târgu Jiu, aceasta a fost reprezentată de consilier juridic, căruia i-a dat mandat primarul, așa încât reprezentarea a fost legal făcută, iar în proces a stat persoana căreia legea îi conferă personalitate juridică.
Apărarea Primăriei Târgu Jiu în sensul că nu s-a emis dispoziția de către primar nu poate fi primită, deoarece părțile au recunoscut că s-a finalizat prin hotărâre judecătorească definitivă litigiu privind obligarea primarului la emiterea dispoziției, așa încât respingerea cererii ca prematur introdusă nu își are rostul, neavând alt efect decât tergiversarea soluționării litigiului și încălcarea dreptului reclamantului la soluționarea cauzei sale, într-un termen rezonabil.
S-a apreciat că, adresa nr. 25680/2002 înaintată petentului sub antetul Primăriei Târgu Jiu ține loc de dispoziție, prin aceasta soluționându-se practic notificarea adresată pentru restituirea terenului în litigiu.
Critica reclamantului privind respingerea acțiunii față de persoanele fizice a fost constată neîntemeiată, față de dispozițiile Legii nr. 10/2001, potrivit cărora întreaga procedură de restituire sau de acordare a măsurilor reparatorii se desfășoară între persoana îndreptățită și o altă persoană juridică.
în ce privește apărarea făcută de C.A.R.P. Târgu Jiu a fost apreciată ca fiind fondată, întrucât obligația de restituire revine unității care are un titlu de proprietate asupra imobilului, titlu ce se contestă prin notificare, iar nu celui care posedă în baza unei convenții, încheiată cu proprietarul.
Terenul în litigiu, s-a constatat că aparține domeniului public al Municipiului Târgu Jiu, aceasta fiind administrat de Consiliul Local, astfel că potrivit art. 20 și urm. din Legea nr. 10/2001, delegația de restituire revine acestuia, alături de proprietar, este obligatorie restituirea în natură a terenurilor libere aflate în administrarea statului sau unităților administrative teritoriale sau de proprietatea acestora, iar din raportul de expertiză rezultă că suprafața de 139 mp, poate fi restituită în natură.
în ceea ce privește valoarea măsurilor reparatorii, s-a constatat că este nelegală menționarea acesteia în cuprinsul hotărârii judecătorești, deoarece art. 24 și urm. din Legea nr. 10/2001, cuprinde o procedură specifică de stabilire a măsurilor reparatorii, ajungându-se la concluzia că procedura de aplicare a legii se desfășoară în două etape, mai întâi părțile stabilesc dacă se impune restituirea în natură, urmând eventual și calea litigiului la instanța competentă, iar apoi persoana îndreptățită alege măsurile reparatorii ce urmează a-i fi acordate, specifică fiecărui caz în parte art. 9 din lege.
Ulterior stabilirii categoriei măsurilor reparatorii, cuantumul acestora și modalitatea efectivă de plată se stabilesc prin negocieri sau pe cale judecătorească, însă cu respectarea regulilor de evaluare prevăzute în normele metodologice de aplicare a legii.
împotriva acestei decizii civile au declarat recurs reclamantul N.V.A. și pârâta Primăria Municipiului Târgu Jiu, criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
Astfel, recurentul reclamant, prin recursul său arată că nelegal instanța de apel a anulat dispozițiile referitoare la valoarea în lei a măsurilor reparatorii, critică ce se poate încadra în drept în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin recursul său, pârâta Municipiul Târgu Jiu prin Primar, critică decizia civilă recurată ca fiind nelegală, indicând ca temei legal a motivelor de recurs dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Deși s-a încadrat ca temei legal al motivelor de recurs și dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., din criticile formulate nu rezultă care este acea probă hotărâtoare, administrată în cauză, de care instanța de apel nu a ținut seama la pronunțarea deciziei civile recurate.
în consecință, instanța de recurs nu se poate socoti investită și cu acest motiv de recurs, deoarece pentru primirea și analizarea acestuia nu este suficient numai indicarea termenului de drept ci și dezvoltarea sa.
în dezvoltarea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., privind modalitatea deciziei civile, pârâta Primăria Municipiului Târgu Jiu prin primar arată următoarele:
în speță, pârâta Primăria Municipiului Târgu Jiu nu are calitate procesuală pasivă, întrucât în conformitate cu prevederile art. 91 din Legea nr. 215/2001, "Primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârea Consiliului Local și dispozițiile Primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale".
în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și cu dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 "în executarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual" și respectiv, în cazul primăriilor restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București.
Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, după ce unitatea deținătoare s-a pronunțat prin dispoziție motivată, solicitantul se poate adresa instanței în cazul în care nu este mulțumit de soluția adoptată.
Față de aceste considerente, s-a arătat că, instanțele și-au depășit atribuțiile puterii judecătorești emiterea dispoziției fiind atributul exclusiv al Primarului, singurul îndreptățit să se pronunțe cu privire la notificarea intimaților, când au apreciat că reprezentarea primarului a fost legal făcută, și că adresa nr. 25680/2002 înaintată petentului sub antetul primăriei, ține loc de dispoziție, "prin aceasta soluționându-se practic notificarea adresată pentru restituirea terenului în litigiu".
în continuare se face vorbire de faptul că acțiunea promovată de reclamant este tardivă, fără însă a se indica temeiul de fapt și de drept pe care o asemenea susținere este întemeiată.
De asemenea, s-a susținut că dată fiind natura juridică a terenului, ce face parte din domeniul public al Municipiului Târgu Jiu, fiind administrat de Consiliul Local, potrivit art. 20 și urm. din Legea nr. 10/2001 obligația de restituire revine acestuia, alături de primar.
Recursurile sunt nefondate.
Astfel, motivul de recurs formulat de recurentul reclamant este nefondat, deoarece, deși la momentul pronunțării deciziei civile recurate, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în vigoare la acel moment, "dacă restituirea în natură nu este fondată, deținătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut de art. 23 alin. (1) să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului", în prezent, prin modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, conform art. 31 alin. (1), persoanele arătate la art. 3 alin. (1) lit. h), categorie căreia se circumscrie și recurentul reclamant, au dreptul la despăgubiri în condițiile Legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, titlul VII din Legea nr. 247/2005,art. 16 și urm.
Față de aceste considerente, dispoziția instanței de apel de a înlătura dispozițiile sentinței civile referitoare la valoarea în lei a măsurilor reparatorii este legală, în raport de dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, urmând a se dispune respingerea recursului declarat de recurentul reclamant, ca nefondat.
în ce privește recursul declarat de recurentul pârât este nefondat, urmând a se dispune respingerea acestuia pentru următoarele considerente:
Decizia civilă ce face obiectul prezentului recurs a fost dată cu aplicarea corectă a legii, Primăria Municipiului Târgu Jiu având calitate procesuală pasivă în raportul juridic dedus judecății contrar art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001, deoarece atât primăria cât și primarul sunt titulari legali ai obligațiilor de a li se adresa notificarea și respectiv, de a emite decizie sau dispoziție persoanelor ale căror bunuri au fost preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22decembrie 1989.
Primăria Municipiului Târgu jiu are calitate procesuală pasivă, privind acordarea măsurilor reparatorii, deoarece aceasta are dreptul de dispoziție asupra terenului în litigiu în sensul art. 23 din Legea nr. 10/2001.
în ce privește critica privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești de către instanțele de fond și apel, în sensul că emiterea deciziei sau dispoziției motivate la notificarea persoanei îndreptățite este atributul exclusiv al primarului, este nefondată.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarului, respectiv a primarului general al Municipiului București însă, procedura soluționării notificării este subsumată exercitării unui drept civil, are caracter necontencios, și obligatoriu, potrivit art. 109 alin. (4) C. proc. civ., dar în cazul în care este temporizată, așa cum este situația în speță, deschide celui vătămat accesul la jurisdicția civilă, pentru a fi finalizată.
Critica privind tardivitatea cererii reclamantului este nefondată în raport cu dispozițiile art. 24 alin. (7) din Legea 10/2001, deoarece Primăria Municipiului Târgu Jiu nu a emis nici până în prezent dispoziția de acordare a măsurilor reparatorii către reclamant, pentru termenul ce nu poate fi restituit în natură.
în ce privește critica potrivit căreia obligația de restituire a terenului, dată fiind natura juridică a acestuia, revine Consiliului Local al Primăriei Târgu jiu, de asemenea, nefondată.
Astfel, în aplicarea art. 20 și urm. din Legea nr. 10/2001, se constată că terenul nu este în posesia Primăriei Târgu Jiu ci în posesia C.A.R.P. Târgu Jiu, soluționarea notificării pentru restituirea în natură a terenului formulată de persoana îndreptățită se face de către deținătorul terenului, deoarece numai acesta este competent să se pronunțe, prin decizie sau dispoziție, după caz, asupra cererii de restituire în natură.
Pentru aceste considerente, instanța în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., a dispus respingerea recursurilor declarate de reclamantul N.V.A. și pârâta primăria Municipiului Târgu Jiu, ca nefondate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7091/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7084/2006. Civil → |
|---|
