ICCJ. Decizia nr. 2533/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2533
Dosar nr. 16345/1/200.
Şedinţa publică din 21 martie 2007
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău (ca urmare a declinării de competenţă pronunţată de Judecătoria Bacău), reclamantul E.M. a chemat în judecată Consiliul local al municipiului Bacău şi Primăria municipiului Bacău, solicitând retrocedarea suprafeţei de 420 mp teren situat în Bacău, expropriat prin Decretul nr. 304/1980, cu motivarea că nu s-a realizat nici până în prezent scopul exproprierii.
Tribunalul Bacău a respins acţiunea ca nefondată (potrivit deciziei nr. 676/2003), reţinând în considerente că suprafaţa de teren a cărei retrocedare s-a cerut, este ocupată în prezent, de pavilionul Secţiei judeţene a Spitalului judeţean Bacău.
Sentinţa primei instanţe a fost menţinută în apel, conform deciziei nr. 374 din 29 martie 2004 a Curţii de Apel Bacău, această din urmă hotărâre fiind casată, urmare a recursului declarat de reclamant (Decizia nr. 7969 din 13 octombrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) şi cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
În justificarea soluţiei de casare s-a reţinut că situaţia de fapt a fost insuficient determinată de instanţele fondului şi nu s-a lămurit dacă scopul exproprierii a fost atins, în condiţiile în care în anul 1963 autorul reclamantului a cedat terenul pentru a fi utilizat pentru noul spital pentru copii, iar prin decretul de expropriere emis după aproape 20 de ani (Decretul nr. 304/1980), aceeaşi suprafaţă de teren a fost expropriată pentru construirea unor apartamente şi a dotărilor social-culturale şi tehnico-edilitare aferente.
La rejudecare, a fost pronunţată Decizia nr. 135 din 2 octombrie 2006, potrivit căreia a fost admis apelul formulat de reclamant şi schimbată, în parte, sentinţa, în sensul respingerii, ca nefondată, a cererii de restituire pentru suprafaţa de 24 mp (identificată în schiţa anexă a raportului de expertiză) şi pentru lipsa calităţii procesuale pasive în privinţa restului suprafeţei de teren.
Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa a avut în vedere probele suplimentare administrate la rejudecare, din analiza cărora a reţinut că suprafaţa de 24 mp este afectată de utilităţi publice, fiind amplasate în subteran două linii de cabluri electrice, care deservesc investiţiile din zonă.
Cu privire la restul suprafeţei de teren, s-a constatat, potrivit concluziilor raportului de expertiză, că scopul exproprierii, respectiv, construirea ansamblului de locuinţe Z.S., nu s-a realizat, terenul fiind ocupat de clădirea Spitalului de psihiatrie şi de amenajări exterioare acestei instituţii.
Ca atare, s-a apreciat că pârâtele intimate nu au calitate procesuală pasivă şi faţă de împrejurarea că prin hotărârea nr. 72/2003 a Consiliului judeţean Bacău privind însuşirea modificărilor intervenite în inventarul domeniului public al judeţului (aprobat prin HG nr. 1347/2001), terenul solicitat a fi retrocedat face parte din domeniul public al judeţului şi se află în administrarea Spitalului judeţean Bacău.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul-reclamant, care a criticat-o sub următoarele aspecte:
- În mod greşit s-a apreciat lipsa de calitate procesuală pasivă a celor doi pârâţi, având în vedere că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, nu se mai putea proceda la schimbarea proprietarului imobilului. Indisponibilizarea bunurilor are drept scop tocmai îndeplinirea obligaţiei legale de restituire.
Rezultă că în mod legal proprietarul nu putea fi schimbat şi de altfel, Primăria municipiului Bacău nici nu a făcut dovada că dreptul de administrare asupra acestui teren s-ar fi transmis altei instituţii.
- Soluţia de respingere a cererii de restituire în privinţa suprafeţei de 24 mp, a fost apreciată incorectă, întrucât existenţa unor cabluri electrice subterane, care nici măcar nu sunt de înaltă tensiune, nu poate fi motiv de nerestituire a terenului.
Criticile, deşi neîncadrate în drept, urmează să fie analizate, în condiţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., avându-se în vedere motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ. (faţă de împrejurarea că dezvoltarea argumentelor face posibilă încadrarea lor în dispoziţiile procedurale menţionate).
Intimaţii-pârâţi nu au formulat întâmpinare, conform art. 308 alin. (2) C. proc. civ.
Recursul este fondat, faţă de următoarele considerente:
- Aprecierea instanţei în sensul lipsei de calitate procesuală pasivă a celor doi pârâţi, Consiliul local Bacău şi Primăria municipiului Bacău, şi respingerea acţiunii pe acest considerent, s-au făcut în mod greşit, nesocotindu-se regulile desfăşurării procesului.
Astfel, împrejurarea că în timpul judecăţii, a fost dată o hotărâre a Consiliului judeţean (nr. 72/2003), prin care imobilul ce făcea obiect al litigiului a fost trecut în domeniul public al judeţului, trebuia să aibă drept consecinţă aplicarea regulilor privitoare la transmisiunea calităţii procesuale.
Preluând bunul, urmare a adoptării unei hotărâri, prin care s-a modificat anexa referitoare la inventarul domeniului public al judeţului, Consiliul judeţean prelua astfel, inclusiv drepturile şi obligaţiile pe plan procesual în legătură cu respectivul imobil, substituindu-se poziţiei procesuale a părţii iniţiale.
Sub acest aspect, instanţa de apel trebuia să observe că, prin transferul bunului dintr-un patrimoniu în altul, pe parcursul desfăşurării judecăţii, a avut loc şi o transmisiune a calităţii procesuale, astfel încât procesul trebuia să continue în alte limite procesuale subiective.
Nu este vorba într-o asemenea situaţie, de extinderea cadrului procesual prin forme de intervenţie (voluntară şi forţată), la dispoziţia părţii sau a terţilor, pentru a fi necesară manifestarea de voinţă a acestora, ci, aşa cum s-a menţionat, de o transmisiune a calităţii procesuale, ceea ce impunea instanţei să constate necesitatea întregirii cadrului procesual.
De aceea, judecata nu putea fi finalizată prin stabilirea lipsei de calitate procesuală pasivă, ci trebuia continuată în raport de cel care dobândise această calitate, ca efect al transferului bunului în patrimoniul său.
Neprocedând astfel, instanţa a pronunţat o hotărâre cu încălcarea formelor de procedură, în condiţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., ceea ce atrage casarea şi trimiterea cauzei spre rejudecare, conform art. 312 alin. (5) C. proc. civ.
Urmează ca la reluarea judecăţii să se aibă în vedere cadrul procesual corect, impus de adoptarea hotărârii Consiliului judeţean, prin care bunul litigios a trecut în domeniul public al judeţului.
De asemenea, vor fi avute în vedere criticile formulate de reclamant în legătură cu nerestituirea celor 24 mp (pe motiv că în subteran există cabluri de electricitate, ceea ce în opinia recurentului nu ar constitui o exceptare de la retrocedare).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul E.G.M. împotriva deciziei civile nr. 135 din 2 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2535/2007. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 2526/2007. Civil → |
|---|
