ICCJ. Decizia nr. 2560/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2560
Dosar nr. 3969/33/2007
Şedinţa publică din 22 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 447 din 5 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca.
S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca şi în consecinţă s-a respins acţiunea civilă intentată de reclamanta T.C.A. împotriva acestei pârâte, ca fiind pronunţată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, acţiunea având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta T.C.A. a chemat în judecată pârâta Primăria municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea dispoziţiei de respingere a notificării nr. 3013 din 29 noiembrie 2005, ce i-a fost comunicată la data de 9 decembrie 2005 şi recunoaşterea dreptului său constând în soluţionarea notificării înregistrate sub nr. 71134/3 din 10 octombrie 2005 formulată în temeiul Legii nr. 247/2005.
La termenul din 22 martie 2006 reclamanta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 247/2005 considerând că ar contraveni prevederilor art. 15 şi art. 16 din Constituţia României, iar la termenul din 5 mai 2006, instanţa din oficiu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca cât şi excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a aceleiaşi pârâte.
Ca ordine de soluţionare a excepţiilor tribunalul a apreciat că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca trebuie soluţionată în prealabil excepţiei de neconstituţionalitate întrucât aceasta din urmă poate fi pusă în discuţie doar într-un cadru procesual corect format, astfel însăşi finalitatea acestei din urmă excepţii rămânând fără obiect.
A mai reţinut prima instanţă, că din nici o dispoziţie a Legii nr. 10/2001, nu rezultă că Primăria ar avea vreo atribuţie în ce priveşte aplicarea acestei legi, dimpotrivă toate prevederile se referă la primar.
Împotriva acestei sentinţe reclamanta T.C.A. a declarat apel, prin care a solicitat admiterea acestuia întrucât instanţa de fond a încălcat principiul contradictorialităţii şi dreptului la apărare având obligaţia să pună în discuţia părţilor excepţiile noi invocate.
Conform dispoziţiilor legale, instituţia primarului reprezintă unitatea administrativ teritorială în justiţie în general, şi are calitate procesuală pentru anumite cauze expres prevăzute de textele legale, în special.
În general, atât justiţiabilii cât şi funcţionarii folosesc în mod obişnuit denumirea de „primărie", astfel încât în mod evident contestaţia a fost îndreptată împotriva primarului ca instituţie publică cu personalitate juridică care a emis dispoziţia contestată.
Folosirea denumirii de „primărie" nu poate duce la respingerea cererii atâta timp cât rezultă din formularea cererii, din motivarea acesteia, cât şi din dispoziţia contestată, faptul că a înţeles să se îndrepte împotriva persoanei juridice care a emis actul contestat.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, prin Decizia nr. 337/A din 9 octombrie 2006, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta T.C.A., cu motivarea că, în mod indubitabil reclamanta a chemat în judecată Primăria municipiului Cluj-Napoca, pentru „anularea actului emis de Primăria Cluj-Napoca intitulat dispoziţie de respingere nr. 3013 din 29 noiembrie 2005", astfel încât, în mod legal, prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Cluj-Napoca.
Împotriva acestei decizii reclamanta T.C.A. a declarat recurs, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia, a reiterat încălcarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, aplicarea greşită a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei-intimate Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Recursul declarat de reclamanta T.C.A. este întemeiat pentru considerentele ce succed:
Recurenta a investit prima instanţă cu o contestaţie împotriva dispoziţiei de respingere a notificării, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea acesteia şi restituirea în natură a imobilului F.M. şi acordarea de despăgubiri pentru utilajele şi maşinile ce au aparţinut fabricii situate în municipiul Cluj-Napoca, , stabilind astfel fără echivoc obiectul acţiunii.
În raport cu conţinutul cererii introductive, notificarea a fost adresată persoanei juridice deţinătoare a imobilului în litigiu, respectiv Primăriei Cluj-Napoca.
În cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţie motivată a primarilor , respectiv a Primarului General al Municipiului Bucureşti [art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/1001].
Prin Legea nr. 247/2005, art. 21 alin. (4), a fost înlocuită noţiunea de „primării" cu „unităţile administrativ-teritoriale".
În aceste condiţii, unitatea administrativ-teritorială, respectiv Municipiul Cluj-Napoca are calitate procesuală pasivă şi poate sta ca parte în prezentul litigiu, fiind reprezentată de primar.
În virtutea rolului activ, instanţa de fond avea obligaţia ca, din oficiu, să pună în discuţia părţilor că numai municipiul Cluj-Napoca are calitatea de parte în procesul civil.
În situaţia în care recurenta-reclamantă ar fi declarat că nu înţelege să se judece cu această parte, acţiunea putea fi respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive a Municipiului Cluj-Napoca, ca unitate administrativ-teritorială, reprezentată prin primar, deţinătoare a imobilului în litigiu.
Neprocedând în acest mod, prima instanţă a încălcat principiul contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (5) şi art. 313 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamanta T.C.A. împotriva deciziei nr. 337/A din 9 octombrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Va casa Decizia atacată precum şi sentinţa nr. 447 din 5 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă.
Va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de T.C.A. împotriva deciziei nr. 337/A din 9 octombrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa nr. 447 din 5 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă, şi trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8409/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 840/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
