ICCJ. Decizia nr. 2556/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 23 ianuarie 2006, pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul N.I., în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, a solicitat anularea dispoziției nr. 36 din 5 mai 2006 emisă de Primarul municipiului Cluj, să fie obligat pârâtul să-i restituie în natură terenul în suprafață de 864 mp, situat în Cluj-Napoca, înscris actualmente în C.F. Cluj-Napoca.
în motivarea acțiunii, reclamantul a învederat că imobilul cu nr. top 14754 compus din casă din cărămidă și teren situat în Cluj-Napoca, a fost proprietatea numitei D.M., care i l-a donat, fără însă să se intabuleze dreptul său în cartea funciară.
în anul 1983 imobilul a fost expropriat fără plata vreunei despăgubiri iar construcția a fost demolată în vederea realizării pe teren a unor blocuri de locuințe.
Construcțiile planificate nu au mai fost însă realizate, astfel încât la acest moment terenul este liberă și poate fi restituit.
A mai arătat că după anul 1990 pentru suprafața de 144 mp, a obținut restituirea prin ordin al prefectului, iar pentru restul terenului a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, însă cum nu a obținut soluționarea notificării a formulat prezenta acțiune.
Prin sentința nr. 444 din 4 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, s-a admis în parte acțiunea reclamantului N.I. împotriva pârâtului Primarul municipiului Cluj-Napoca anulându-se dispoziția nr. 36 din 5 ianuarie 2006 emisă de pârât, fiind obligat să emită o altă dispoziție prin care să soluționeze pe fond notificarea nr. 1366 din 5 decembrie 2001, formulată de reclamant în temeiul Legii nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită, întrucât numita D.M., moștenitoarea proprietarei tabulare B.B. a înțeles să cesioneze reclamantului dreptul de a obține măsuri reparatorii, în acest sens valorificând oferta de donație, în virtutea principiului conversiunii actelor juridice.
Pe de altă parte, instanța de fond a mai reținut că Primăria propunând atribuirea unei porțiuni din teren în favoarea reclamantului, i-a reținut acestuia calitatea de persoană îndreptățită.
împotriva acestei hotărâri, pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca a declarat apel, cu motivarea că greșit s-a reținut calitatea reclamantului de persoană îndreptățită întrucât eroarea Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în această privință, nu poate fi menținută și în prezenta cauză.
A mai susținut că, oferta de donație întocmită de numita D.M., nefiind urmată de acceptarea reclamantului, în forma cerută de lege, nu este valabilă și mai mult, la acea dată imobilul nu se afla în patrimoniul donatoarei, astfel că în speță se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Prin decizia nr. 380/A din 16 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 444 din 4 mai 2006 a Tribunalului Cluj-Napoca.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că deși oferta de donație nu a fost urmată de acceptarea reclamantului în aceeași formă autentică, valorează ca cesiune perfect valabilă a drepturilor numitei D.M., în virtutea principiului conversiunii actelor juridice.
De altfel, acceptarea donației și transferul dreptului de proprietate la reclamant, nici nu mai era cu putință, donația rămânând fără obiect, câtă vreme, Statul Român în data de 1 august 1997 și-a intabulat ulterior dreptul de proprietate în C.F. Cluj-Napoca sub B 6, cu titlu de expropriere în baza Decretului nr. 32/1983 (fila 47 dosar fond).
împotriva acestei decizii, primarul municipiului Cluj-Napoca a declarat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând că, instanța nu a fost legal investită să aprecieze dacă, cu ocazia reconstituirii drepturilor ce emană din Legea nr. 18/1991 reclamantul a fost sau nu persoană îndreptățită. Oricum drepturile conferite de Legea nr. 18/1991 nu conduc la concluzia că acea persoană se bucură de aceleași drepturi și în sensul Legii nr. 10/2001.
Din probațiunea administrată în cauză rezultă că, imobilul în litigiu a fost preluat în proprietatea Statului Român în baza Decretului de expropriere nr. 32/1983, cu plata despăgubirilor legale către B.V. și B.B.
în baza ofertei de donație autentificată sub nr. 19256/1995 de către notariatul de Stat Județean Cluj numita D.M. a donat imobilul reclamantului, fără a avea în vedere faptul că la acea dată imobilul nu mai era în patrimoniul donatarei.
Donația nefiind acceptată în forma cerută de lege, este lovită de nulitate. în consecință, reclamantul nu are calitate procesuală activă, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Recursul nu este întemeiat.
Imobilul în litigiu a fost proprietatea numitei D.M., fiind expropriat în baza Decretului nr. 32/1983, cu plata despăgubirilor legale.
în baza certificatului de moștenitor nr. 1965 din 20 septembrie 1994, asupra imobilului se intabulează dreptul de proprietate în favoarea numitei D.M.
Prin oferta de donație autentificată sub nr. 19256/1995 de către Notariatul de Stat Județean Cluj, D.M. donează imobilul fratelui său, respectiv reclamantului N.I.
Prin declarația autentică din data de 4 mai 2006 (fila 74 dosar fond) D.M. a arătat că înțelege să mențină oferta de donație făcută fratelui său.
Donația nu a fost acceptată în forma prevăzută de lege întrucât Statul Român a cerut înscrierea mențiunii privind exproprierea imobilului.
Sub acest aspect în mod corect ambele instanțe au reținut că oferta de donație, nefiind urmată de acceptarea reclamantului în aceeași formă autentică nu valorează ca act de donație, dar în virtutea principiului conversiunii actului juridic, D.M. persoană îndreptățită la măsuri reparatorii i-a cesionat reclamantului drepturile acesteia.
Conversiunea actului juridic înseamnă considerarea manifestării de voință în sensul în care reprezintă un act juridic valabil, iar nu numai în sensul în care reprezintă un act juridic lovit de nulitate.
Manifestarea de voință este calificată astfel ca fiind echivalentă unui anumit act juridic, dând eficiență realizării scopului urmărit, respectiv de a obține măsuri reparatorii pentru imobilul expropriat.
Față de cele expuse reclamantul își legitimează calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu.
De altfel, prin dispoziția nr. 3183 din 7 februarie 2007, emisă de primarul municipiului Cluj-Napoca s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul în litigiu.
în consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de primarul municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 380/A din 16.10.2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2564/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2506/2007. Civil → |
|---|
