ICCJ. Decizia nr. 4575/2007. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, secția civilă, la 17 ianuarie 2007 reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte a solicitat restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Belgia pentru o perioadă de cel mult 3 ani a pârâtului L.V.R.
în motivarea cererii s-a arătat că la 26 noiembrie 2006 pârâtul a fost returnat din Belgia în baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, ratificat prin H.G. nr. 825/1995.
Prin sentința civilă nr. 237 din 15 februarie 2007 Tribunalul Sibiu, secția civilă, a admis acțiunea și a restrâns exercitarea dreptului la libera circulație a pârâtului în Belgia pe o perioadă de un an.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că față de împrejurările concrete în care s-a produs șederea nelegală a pârâtului în Belgia, acțiunea este întemeiată.
Apelul declarat de pârât împotriva acestei sentințe a fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 112 A din 20 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă. Instanța de apel a avut în vedere faptul că pârâtul nu s-a conformat obligației legale statuate imperativ de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997, deși a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar.
Decizia dată în apel a fost atacată cu recurs de către apelant care a formulat următoarele critici, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.:
Anularea ca netimbrat a recursului constituie o gravă greșeală deoarece reclamanta nu a datorat taxă de timbru pentru acțiunea introductivă. Au fost încălcate, astfel, prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997.
Procedura de citare cu apelantul a fost nelegal îndeplinită deoarece citația a fost înmânată tatălui său în cursul după-amiezii zilei de 19 martie 2007, cu mai puțin de 20 de ore înainte de judecarea apelului. Au fost astfel încălcate prevederile art. 89 alin. (1) C. proc. civ. și dreptul de apărare al apelantului care nu a cerut judecarea cauzei în lipsă.
în mod nelegal nu i-a fost comunicată întâmpinarea.
Recursul nu este întemeiat.
1. Reclamanta a timbrat cererea de chemare în judecată cu 8 lei taxă judiciară de timbru.
Conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță.
Așadar, apelantul trebuia să achite o taxă judiciară de timbru de 4 lei;
2. Art. 39 alin. (3) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate dispune că asupra cererii de restrângere a dreptului la liberă circulație în străinătate instanța se pronunță în termen de 5 zile de la primirea solicitării.
Drept urmare, judecata în astfel de cereri se face de urgență, astfel încât devin incidente prevederile art. 89 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. care îngăduie instanței să aprecieze asupra legalității îndeplinirii procedurii de citare dacă citația a fost înmânată cu mai puțin de 5 zile înaintea termenului.
De vreme ce citația comunicată apelantului a fost primită de tatăl acestuia la 16 martie 2007, în mod corect la termenul din 20 martie 2007 instanța a apreciat că procedura de citare a fost legal îndeplinită cu partea care învestise instanța la 12 martie 2007.
Față de cuantumul sumei de achitat cu titlu de taxă judiciară de timbru, prin primirea citației la 16 martie 2007 nu i-a fost încălcat acestuia dreptul la apărare;
3. Instanța de apel a putut soluționa cauza deși niciuna dintre părți nu a răspuns la apelul grefierului deoarece intimata solicitase ca judecata să se facă în lipsa ei potrivit art. 242 alin. (2) C. proc. civ.;
4. întâmpinarea trebuia comunicată apelantului numai după ce acesta își îndeplinea obligația de achitare a taxelor de timbru datorate. Nefiind respectată această cerință, în cauză nu putea fi săvârșit niciun act de procedură.
Având în vedere cele mai sus arătate, înalta Curte a apreciat că aspectele invocate prin motivele de recurs nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ. astfel încât în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
← ICCJ. Decizia nr. 4571/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4732/2007. Civil → |
---|