ICCJ. Decizia nr. 5046/2007. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința nr. 1054 din 4 octombrie 2006 Tribunalul Alba, secția civilă, a admis contestația formulată de reclamanții T.J. și T.K. împotriva dispoziției nr. 1635 din 6 iunie 2006 emisă de pârâtul primarul municipiului Sebeș. A fost anulată dispoziția atacată și a fost menținută dispoziția nr. 1164 din 29 martie 2006 emisă de același pârât.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de pârâtul primarul municipiului Sebeș, județul Alba, a fost respins ca tardiv prin decizia nr. 90/A din 28 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția civilă. Prin aceeași decizie pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
împotriva deciziei dată în apel, în termen legal, a declarat recurs pârâtul primarul municipiului Sebeș care a criticat hotărârea atacată numai sub aspectul obligării la plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că această plată "nu este justificată atâta timp cât apelul nu s-a judecat efectiv, apelul fiind respins ca tardiv".
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ. "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată".
La baza obligației de restituire a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală. Partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielile făcute, justificat, de partea câștigătoare. Din acest punct de vedere este irelevantă buna-credință a părții care a pierdut procesul, după cum este lipsit de importanță aspectul invocat de recurent și anume că apelul nu s-a judecat pe fond, ci a fost respins ca tardiv formulat. Pârâtul datorează cheltuielile de judecată tocmai pentru că este în culpă procesuală, odată ce a formulat un apel peste termenul defipt de lege și a obligat pe reclamanți să avanseze, anticipat, o anumită sumă de bani, astfel că ei au dreptul să o recupereze de la partea care a pierdut litigiul.
Față de cele ce preced, recursul pârâtului se privește ca nefondat și a fost respins în consecință.
← ICCJ. Decizia nr. 5099/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5040/2007. Civil → |
---|