ICCJ. Decizia nr. 5930/2007. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5930/2007
Dosar nr. 41224/3/2006
Şedinţa publică din 20 septembrie 2007
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 28 noiembrie 2006, la Tribunalul Bucureşti, Direcţia Generală de Paşapoarte din Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitat în temeiul Legii nr. 248/2007 suspendarea exercitării dreptului la liberă circulaţie a pârâtului I.P. pe o perioadă de cel mult trei ani.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a fost returnat din Ungaria la 9 decembrie 2005, în baza Acordului de readmisie încheiat de această ţară cu România, întrucât nu a respectat termenul legal de şedere pe teritoriul acesteia.
Prin sentinţa nr. 14 din 9 ianuarie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis acţiunea, a dispus restrângerea dreptului la liberă circulaţie în statele membre ale Uniunii Europene a pârâtului pentru 1 an şi 6 luni, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, constatând că sunt întrunite condiţiile art. 38 şi art. 39 din Legea nr. 248/2005.
Împotriva sentinţei pronunţată la 9 ianuarie 2007 de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a declarat apel reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte solicitând desfiinţarea acesteia şi respingerea acţiunii, ca lipsită de obiect.
În motivarea apelului, reclamanta a arătat că, la 29 ianuarie 2006 a intrat în vigoare Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii în străinătate, modificată şi completată cu OG nr. 5/2006, care, la art. 55 alin. (1) lit. c) prevede că măsurile de suspendare a dreptului de a folosi paşaportul dispuse în temeiul art. 14 alin. (1) lit. e) din OG nr. 65/1997, cu modificările şi completările ulterioare încetează de drept, cu excepţia celor dispuse cu privire la cetăţenii români returnaţi în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, care rămân în vigoare pentru o perioadă de 6 luni, putând fi transformate, înainte de expirarea acestui termen, în măsuri de restrângere a dreptului la liberă circulaţie în străinătate.
Prin Decizia nr. 47/A din 20 februarie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a admis apelul reclamantei.
A schimbat în tot sentinţa Tribunalului Bucureşti.
A admis excepţia lipsei de obiect şi a respins acţiunea, reţinând că, începând cu 28 iulie 2006, pârâtul I.P. nu mai figurează în evidenţele D.G.P. cu această măsură restrictivă, ca urmare a expirării duratei aplicării.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a declarat recurs Direcţia Generală de Paşapoarte, criticând soluţia instanţei în sensul că aceasta „ a interpretat greşit că cea de-a doua acţiune privindu-l pe pârâtul I.P. a făcut referire la prima returnare din anul 2005 şi că cererea de chemare în judecată, înregistrată la 28 noiembrie 2006, în dosarul de faţă a fost motivată de returnarea pârâtului din 29 august 2006, tot din Ungaria."
Astfel, recurenta-reclamantă a susţinut că pârâtului i-au fost aplicate mai multe măsuri de restrângere a dreptului la circulaţie, figurând în evidentele DGP, astfel.
- prima restrângere dispusă prin sentinţa 937 din 6 iulie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.
- ca returnat la 29 august 2006 din Ungaria (în urma acestei returnări, Direcţia Generală de Paşapoarte solicitând suspendarea exercitării dreptului la liberă circulaţie, în temeiul art. 40 din Legea nr. 248/2005 şi că instanţa de judecată s-a pronunţat în mod eronat , în sensul restrângerii dreptului la liberă circulaţie în statele UE pe o durată de 1 ani şi 6 luni, prin sentinţa civilă nr. 14 din 9 ianuarie 2007a Tribunalului Bucureşti.
- ca returnat din Ungaria la data de 1 decembrie 2006, pentru aceasta, DGP solicitând aplicarea aceleiaşi măsuri a suspendării exercitării dreptului la circulaţie, cauza fiind în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Bucureşti;
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei din apel şi admiterea cererii de suspendare a exercitării dreptului la liberă circulaţie a pârâtului.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru considerentele ce succed:
Reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte a investit, la 28 noiembrie 2006, Tribunalul Bucureşti cu o acţiune privind suspendarea dreptului la liberă circulaţie a pârâtului, anterior acestei cereri de chemare în judecată, măsura îngrădirii dreptului la liberă circulaţie fiindu-i aplicată lui I.P. la 6 iulie 2006 de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin sentinţa nr. 937.
Potrivit primei sentinţe, 937 din 6 iulie 2006 s-a dispus restrângerea dreptului la liberă circulaţie în statele membre ale Uniunii Europene pe o perioadă de 1 an, ce ar fi expirat la 6 iulie 2007, anterior introducerii celei de-a doua acţiuni pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Printr-o nouă investire a Tribunalului Bucureşti, la 28 noiembrie 2006, de către Direcţia Generală de Paşapoarte, pârâtului i-a fost aplicată măsura restrângerii dreptului la liberă circulaţie în statele UE pe o perioadă de 1 an şi 6 luni, reclamanta declarând apel, prin care a susţinut că măsura încetează de drept la 28 iulie 2006, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate şi respingerea propriei acţiuni ca rămasă fără obiect.
Recurenta-reclamantă a avut o atitudine contradictorie pe parcursul procesului, susţinerile din recurs nefiind probate cu înscrisuri din care să rezulte că pârâtul a mai fost returnat din Ungaria la 1 decembrie 2006 şi că i s-a intentat o nouă acţiune ce face obiectul unui alt dosar, aflat în curs de soluţionare, în prezent pe rolul Tribunalului Bucureşti.
În actualul context, în care România a devenit membră a Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, dată de la care este obligată să respecte prevederile dreptului comunitar, aplicabil ca ordine juridică integrată în ordinea de drept a statelor membre ale Uniunii Europene, dreptul la liberă circulaţie a cetăţenilor este un drept garantat şi trebuie respectat.
Măsura restrângerii dreptului la liberă circulaţie, constituie o îngrădire cu caracter de excepţie, putând fi aplicată, în acord cu Directiva nr. 2004/38/CE, când returnarea unui cetăţean român s-a dispus pentru motive ce vizează încălcarea dispoziţiilor privitoare la ordinea publică, siguranţa naţională sau sănătatea publică.
Aşa fiind, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C ID E
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva deciziei nr. 47/A din 20 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6005/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6001/2007. Civil → |
|---|
